Am fost ieri prin oraş, căldură mare monşer! Bara din tramvai frigea, cu toate geamurile deschise, aerul era greu şi ne-respirabil, totul părea lichid şi topit în jur..
Mă gândeam la ce povestea un prieten: „Pe o vreme ca asta, nu prea mai interesează pe nimeni că „gagicile“ PDL-iste, sunt vizate de procurori şi comisii, că Spiru Haret sesizează parlamentul, că Androneasca nu se simte bine, doar e an electoral şi bântuie viruşii, că Mazăre se îmbracă milităreşte la o paradă de modă, c-aşa vrea muşchiul lui de dreapta extremă (deşi e stângist de nevoie), organ care îi influenţează cam toate deciziile şi comportamentul, că autostrăzi n-avem şi nici nu vom avea prea curând, că Bucureştiul e poluat peste măsură şi n-are spaţii verzi suficiente, că la peste 37 de grade ori ai program redus, ori ai pauze dese (pe hârtie), că e blocaj spre mare, că e blocaj spre munte, că e blocaj mental, mai ales la guvernare, că Hrebenciuc dă cu mămăliga-n geamul Elenei Udrea, că recesiunea e tot în floare, că, că, că… (am pus virgule, da? ).
Mergând spre serviciu, am totuşi o satisfacţie, e atât de cald încât, de voie, de nevoie, fetele au trecut la nişte ţinute atât de lejere, că uit de restul chestiunilor stresante, gen serviciu, guvernare, autostrăzi..”
Eu adaug, din fericire unele fete şi-au uitat vestimentaţia acasă… 😆 Unele…
Mă uitam într-o vitrină, şi manechinele au scăpat de tot ce aveau pe ele… 😆
Criză, chirie mare… căldură sau toate la un loc, dracu le mai ştie şi desface! 😆
La coborâre şi mai rău: betonul clocotea sub picioare, Piaţa Unirii semăna cu un ceaun uriaş lăsat la clocotit şi uitat acolo-n arşiţa neiertătoare. Pe cer nici urmă de vre-un norişor, crivăţul pitoresc s-a plictisit şi s-a risipit spre ţări (şi) mai calde aşa că vânt: pauză.
Ameţit şi buimac, mi-am rătăcit privirea blajină la o fată ce se bâţâia agale în faţa mea: sub bluziţa roz şi transparentă purta un sutien negru şi-n picioare avea… cizmuliţe. ❗
Sunt nenumărate lucruri enervante pe lumea asta, de la maşina de spălat care s-a stricat şi ocupă spaţiul aiurea pe balcon, trecând prin broasca blocata de la uşă, sărind la cablul de internet pe care un vecin tâmpit l-a tăiat din greşeală cu flexul, de la lucrurile inutile adunate morman în debare de-ţi cad în cap când deschizi uşa în speranţa să găseşti un bec încă funcţional, o bucată de liţă, ciocanul sau o bandă de scotch, în fine, câte ceva util dar de negăsit şi ajungând – la ce mă doare cel mai tare – la sutien.
Nu ştiu, unele lucruri chiar că sunt făcute în ciuda omului! Nu mă refer acum la maşinile bengoase ale şmecherilor parcate ba pe trotuar, ba fix blocând intrarea-n bloc, la ceasurile Rolex contrafăcute şi aurite, la iPodurile atârnate de gâtul băieţilor şi fetelor tunşi şi tunse ciudat, la lanţul de aur de la gâtul lui Gheorghe care nu ştiu cu ce se ocupă, da’ cât e ziua lungă si seara lată stă şi păzeşte colţul blocului, dar nu mă gândeam acum la absolut nimic din toate acestea ci la… sutiene.
Acum doua-trei zile mă uitam în tramvai la o fată, frumuşică, cămaşa albă, transparentă şi dedesubt sutien. Negru!!! …Groaznic! Jenant! Tăietor de aripi si iluzii! Eu vreau sa fie eliberaţi toţi sânii din robie! Vreau sâni liberi, vreau sa văd sfârcuri obraznice împungând tricourile, vreau să ştiu că respiră normal, vreau să-i simt sânii lipiţi de mine în înghesuiala din mijlocul de transport în comun! E dreptul meu şi e dreptul sânilor! Pentru ce plătesc abonament lună de lună?!
Să nu săriţi, să nu-mi daţi în cap! Poşetele la vedere! Extrema cealaltă este când vezi câte o babă – pardon – fără sutien şi cu bidoanele atârnând. Când n-ai ce sau ceea ce ai este…hm…da domne, le maschezi, fără să ne lezezi… De la o vârstă în acolo, la o ţinută anume, sutienu’ este obligatoriu. Bun, ai o cămaşă albă, musai să porţi sutien, pune un sutien alb… Bluziţă roz şi sutien negru??!
Şi înţeleg eu moda, da’ cizmuliţe la 40 de grade??!
Şi mai groaznic ca sutienul este sutienul cu burete sau cum se cheamă invenţia asta teribilă! “Push up” – nu? Nu flotări şi burete! Ştiţi despre ce vorbesc, aţi păţit şi voi! Eram într-o seară cu o fată pe care am avut tupeul s-o agăţ într-un bar, roche cochetă, aranjată, machiaj perfect, sânii scoşi în evidenţă într-un decolteu generos, se întrezărea gropiţa aceea irezistibilă şi promiţătoare, nu mai povestesc, că ameţesc..! Mergând aşa agale şi ajunşi într-o zonă iluminată fix nu, după un mic mozol agreabil, îmi zic, e timpul să-mi strecor mâna şi în sutien. Bag mâna, sutienul sare şi…surpriză! Nimic frate! Da’ nimic, daca înţelegi ce vreau să spun?!
Încă mai ţin minte când am încercat prima oară să desfac sutienul unei fete de gaşcă, după vreo 30 de minute de asediu şi sudoare (inutilă), dacă fata n-ar fi fost binevoitoare până la capăt şi acum eram în bezna garajului din dosul curţii, probabil sub un covor protector de pânză de păianjeni şi mai puteam afirma mândru nevoie mare că da, dragii mei, sunt încă fecior! E, fata a fost de treabă şi cu vreo 4 ani mai mare şi pe semne ceva mai nerăbdătoare – 😆 – ştia mai bine ce vreau decât ştiam eu la aceea vreme… şi şi-a dat jos singură… scutul vestimentar.
Îmi place lenjeria erotică, nu-mi plac… obstacolele! 😆
Jos sutienul, jos cizma! Sau…? Mă omoară căldura! 😆
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Gms29oYg_ro]
Pe numele său adevărat John William Lowery, John 5 s-a născut pe 31 iulie 1971 la Grosse Pointe, Michigan şi conform celor spuse de el, a pus mâna pe chitară la 7 ani şi nu i-a mai dat drumul.
