Şerpi şi Sedative

Posted on by — No Comments ↓

“Şerpi şi Sedative” este piesa zămislită sâmbăta trecută la cântarea cu Oedip Piaf şi ca de obicei mixul rapid făcut de Grigore este disponibil pe site-ul lor, postarea din 22 ianuarie 2011, adică imediat după imprimare. Ca şi alte dăţi, textul s-a născut ad-hoc, Şerban a venit cu viziunea şi versiunea sa, eu cu nebuniile mele şi îmbinate – zic eu – a ieşit treaba ok. Sincer, aş fi tras vocea încă o dată, ce se aude este la prima şi singura imprimare, da’ băieţii au zis nu şi aşa a rămas… Mixul meu nu
e radical diferit de cel făcut de Grigore, am încercat doar să fac puţin loc clapelor şi samplelor care parcă la mixul făcut pe loc s-au cam pierdut.

 “Ia să vedem cum sună cu băieţii din orchestră…Luna când se arată îşi varsă amarul şi vinul stă să umple, să umple paharul! (Şerban)
Lumini se aprind, amprente pe retile, Miros diluat pe coridoare sterile, Mesaj dispersat tradus dintr-o privire, Uitat într-un colţ viitorul e…amintire. Şerpi Şi Sedative, Semnale din satelit, Ne promit izbăvire. Şerpi, Sedative. (Brushvox)“

Mick Karn: 24 iulie 1958 – 4 ianuarie 2011

Posted on by — No Comments ↓

Am spus: nu scriu „necroloage” şi am refuzat să o fac o bună bucată de timp, da’ e a doua săptămână consecutivă în care la repetiţii Grigore ne pomeneşte de Mick Karn, ba, de data aceasta ne-a întâmpinat şi cu „Titles”, albumul său de debut din 1982. Mick – născut Antony Michaelides într-o familie de greci în Cipru – a fost basistul formaţiei Japan, trupă despre care am povestit legat de solistul David Sylvian şi albumul „Sleepwalkers”. Recunosc, şi eu am făcut greşeala „clasică”, după spargerea trupei Japan l-am urmărit pe Sylvian şi nu i-am acordat atenţia şi lui Mick. Mare greşeală, admit.
Acum recuperez. Şi aşa l-am descoperit (şi) pe Sugizo (deh, ştiam de Juno Reactor, dar nu remarcasem talentul chitaristului!) – vezi clipul.
După ce trupa Japan s-a spart, Mick şi-a unit forţele cu Peter Murphy (ex-Bauhaus) şi aşa s-a născut proiectul Dalis Car şi
albumul „The Waking Hour” lansat în 1984. Ironia face că Murphy în august 2010 a anunţat pe Twitter că a discutat cu Mick şi acesta a acceptat să colaboreze pentru realizarea unui al doilea material…
Dar a colaborat şi cu alţi artişti de valoare: Gary Numan, David Torn, Terry Bozzio, Gota Yashiki, Vivian Hsu, Masahide Sakuma, Masami Tsuchiya, Paul Wong şi colegii din Japan Steve Jansen şi Richard Barbieri.

Discografie:

(Cu Japan)
Adolescent Sex (1977)
Obscure Alternatives (1978)
Quiet Life (1979)
Gentlemen Take Polaroids (1980)
Tin Drum (1981)
Rain Tree Crow (1991) (Japan reunit sub titulatura RTC)
(Solo şi colaborări)
Titles (Virgin, 1982)
Dreams of Reason Produce Monsters (Virgin, 1987)
Bestial Cluster (CMP, 1993)
Polytown (CMP, 1994) – David Torn, Mick Karn & Terry Bozzio)
The Tooth Mother (CMP, 1995)
Seed [EP] (Jansen-Barbieri-Karn, Medium UK, 1997)
Beginning to Melt (Jansen-Barbieri-Karn, Medium UK, 1997)
Liquid Glass (with Yoshihiro Hanno) (Medium, 1998)
 -ism (Jansen-Barbieri-Karn, Medium UK, 2000)
Each Eye a Path (Medium, 2001)
Each Path a Remix (Medium, 2003)
More Better Different (Invisible Hands Music, 2004)
Love’s Glove EP (MK, 2005)
Three Part Species (MK, 2006)
Selected (MK, 2007)
The Concrete Twin (MK, 2009)
Endless (Fjieri, with Barbieri-Harrison-Bowness, Forward Music Italy) 2009

Mick a fost nu doar basist – clăpar, saxofonist, etc -, dar şi sculptor. Galeria AICI.

Încă un om, un artist de valoare răpus de cancer… RIP.

Mick Karn – Site Oficial 

(No) Reason

Posted on by — No Comments ↓

[bandcamp track=813586418  bgcol=FFFFFF linkcol=f20719 size=grande]

Motiv, scuză sau justificare? Mai contează?!
Şi sâmbăta, pe 8 ianuarie am avut şi primul jam pe anul acesta cu gaşca Oedip Piaf. Ne-am „jucat”, ne-am distrat, ne-am încins şi ne-am răcorit, fiecare cum am putut.
La prima strigare am făcut „piesa” (No) Reason, improvizaţie ca de obicei la care am sudat şi transpirat cu Grigore, Şerban şi Călin, un cvartet de forţă. 😀
Cum se întâmplă adesea, multe faze bune s-au consumat în timpul repetiţiei, dar lipsesc de pe imprimare.
Fiindcă la faţa locului în 3 secunde îmi este imposibil să scriu un track de tobe, am folosit o singură măsură de tobe pusă ad-hoc, acasă însă am stat două zile şi am rescris tobele măsură cu măsură din mânuţe (taste 😀 ) cuminţel.
Dacă în mixajul făcut pe „fast forward” şi-n spiritul momentului contrabasul lui Călin a fost scos din schemă, acasă reaşezând puţin instrumentele am considerat de cuviinţă să-i fac loc şi efortului depus de Călin – între două fumuri şi/sau pahare de Jack. 😀 Şi alte “chestii” le-am eliminat din mix, sorry guys! (Unele mi-au aparţinut, asta, să nu credeţi că am ceva cu cineva! 😀 )
„(No) Reson” în versiunea mea nu este „No Reason” în versiunea lui Grigore, dar – zic „io” – merită ascultate ambele Read more (No) Reason ›

Garagatze – Garagatze

Posted on by — 14 Comments ↓

Ieri mă întreba un fan – şi colecţionar – Punk din Ungaria legat de o discuţie pe marginea albumului Bikini din 1984 „cum stăm cu Punk-ul, cu scena Punk-Rock  în România?” I-am răspuns – evident 😀 – că… stăm. 😆
Şi fiindcă nimic nu-i întâmplător pe lumea asta, nici măcar accidentele, pe Muzica Magika am dat de acest Garagatze. „Goagălul” nu prea mi-a fost de folos, păpădie şi Herodot o fi, dar mare lucru-n plus n-am aflat despre acest proiect al lui Jussy ex-Protex. Pe disc prestează şi o serie de invitaţi de pe scena muzicală clujeană ca Paul Opriş (Godmode şi Planet Hell), Andy Ghost (Altar), Doru Nedelcu (CUG, Front), Lory (Respect) şi Richie (ex-Respect), de imprimări şi producţie s-a ocupat acelaşi Paul Opriş şi 10 piese pot fi descărcate gratuit de pe SoundCloud în format mp3. Ar mai fi două piese de ascultat pe YouTube („Sculer Matriţer”, respectiv „Mucles”).
Dintre piesele originale cel mai mult mi-a plăcut „Bau-Bau”, are Read more Garagatze – Garagatze ›

Blind Myself – Szumma (2010)

Posted on by — No Comments ↓

L-am cunoscut pe Gergely Toth prin intermediul lui Andras Voros (Superbutt – la aceea vreme Fresh Fabrik) la sfârşitul verii lui 1997 şi i-am văzut şi live de vre-o două ori, inclusiv la Sziget pe scena „Banan” unde am văzut, ascultat şi multe alte trupe interesante din Underground-ul maghiar. Am făcut în toamna aceea şi un interviu cu Gergely pentru Heavy Metal Magazine, am fost în Buda la locul său de muncă într-un magazin pentru skateri. Între timp Gergely e gazda şi producătorul „Headbangers Ball”-ului de pe MTV Ungaria, dar şi VJ al altor emisiuni şi trupa sa este una cunoscută şi apreciată şi dincolo de hotarele Ungariei. Şi la Andras, şi la Gergely mi-a plăcut că erau modeşti, normali în sensul cel mai onest al cuvântului, munceau mult şi erau ambiţioşi şi mă bucur sincer că efortul lor a fost răsplătit şi ambii cu trupele lor au ajuns departe – sau sus 🙂 -, cum vreţi să-i spuneţi.
„Szumma” este un „Best of” (probabil neoficial) însă toate cele 5 albume ale formaţiei pot fi descărcate gratuit de pe site-ul oficial al formaţiei – deocamdată funcţionează doar versiunea în limba maghiară,  la cea în engleză încă se lucrează: Ingyen lemez letöltés (Free Album Download).
Blind Myself abordează un Metalcore apăsat, faze rapide cu rădăcini Hardcore alternează cu Read more Blind Myself – Szumma (2010) ›

Bikini – XX. századi hiradó – 20th Century News (1984)

Posted on by — 6 Comments ↓

(Special pentru Goro, dar nu numai! 🙂 )

La începutul anilor ’80 eram un puşti care descoperea muzica prin intermediul colecţiei impresionante pentru aceea vreme de viniluri ale mamei mele. Printre Zeppelin şi Beatles, Motorhead şi The Clash, evident nu lipseau nici discurile formaţiilor ungureşti Omega, Locomotiv GT, P. Mobil, Piramis, etc. Aşa am avut primul meu contact cu Feró datorită unui concert Omega, LGT şi Beatrice.
Prin ’86-’87 uneori mă opream pe Republicii sub un anume geam şi ascultam muzica care se răsfrângea spre stradă. Muzică Rock, Maiden, Rush, Metal Church, Queensryche… Şi Braşovul fiind un „sat mic” inevitabil l-am cunoscut pe Goro şi ne-am împrietenit aproape instantaneu.
La el am ascultat atunci pentru prima oară albumul „XX. századi híradó” de pe casetă, casetă pe care Goro o are şi acum. 😀 Mi-am amintit de Beatrice/Bikini acum două-trei zile şi m-am apucat de săpat pe net… 🙂 Imprimat în 1984, „XX. századi híradó” este un album avangardist de excepţie, pe cât de genial, probabil pe atât de obscur, însă pe segmentul Post-Rock, Punk Rock sunt puţine albume atât de bine gândite şi făcute chiar şi până-n prezent.

Nagy Ferenc sau cum a devenit faimos (Nagy) Feró – „Frank the Great” 😀 – este o figură proeminentă a scenei Rock din Ungaria şi la sfârşitul anilor ’70 a pus bazele primei formaţii Punk Rock din Ungaria şi astfel a contribuit decisiv la dezvoltarea mişcării şi a Undergroundului din ţara vecină.
Beatrice – căci acesta a fost numele formaţiei – a fost o trupă de fete şi cântau pe atunci Read more Bikini – XX. századi hiradó – 20th Century News (1984) ›

Şi s-a dus încă un an

Posted on by — 14 Comments ↓

…şi aş vrea să sar peste moment, aş vrea să cred că o să fie bine sau măcar să storc din mine prostia tradiţională „să sperăm”, aş vrea să pot spune şi eu cu cinism şi nonşalanţă că „în trimestrul doi vom depăşii criza şi o să avem creştere economică”, dar toate acestea sunt bazaconii, bule de şampanie în nas cu damf de praz.
Nici noi, nici ţările vecine, nici Europa şi nimeni de pe planetă nu iese din colapsul de sistem în care suntem prinşi. Micile excepţii, sunt din nefericire anomalii şi cea mai mare anomalie este China care produce pseudo creştere economică câştigând un Dollar cu un deficit de doi-trei şi când această „bulă” o să crape – poate pe 21 decembrie 2012, cine ştie? 🙂 – cei doi balauri – sau fantome – cel al Capitalismului şi cel al Socialismului se vor sfâşia finalmente reciproc.
Ne mai păcăleam cu emigratul, dar unde să emigrăm?

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=OauoL-z3K5E]

A fost anul în care Read more Şi s-a dus încă un an ›

Marţi, după Crăciun (2010)

Posted on by — 24 Comments ↓

Eu sunt un bou ignorant, i-am văzut cred că toate filmele lu’ Andrew Blake, dar recunosc „Marţi, după Crăciun” este primul film semnat de Radu Muntean pe care l-am parcurs. Am ratat – sau nu – şi „Hârtia va fi albastră” (2006), şi „Boogie” (2008). 100 de minute în cazul filmelor româneşti înseamnă prea-lung metraj. E o chestie care parcă se predă la şcoală: cadre lungi – cică sugestive -, plicticoase şi în mare parte complet inutile. Pregătiţi-vă pentru un mini curs despre proteza dentară la copii, de exemplu. Scenă justificată la final de film într-o replică de câteva secunde în mijlocul certei conjugale. Şi în general, la rece vorbind, scenariul echipei Read more Marţi, după Crăciun (2010) ›

Holy Fucking ANTIChristmas Volume 3 (2010)

Posted on by — No Comments ↓

De pe Misantrof (ANTI-Records) am pescuit această compilaţie de anti-sărbători, numai potrivită spiritului vremurilor. Sper că moca totuşi nu îngraşă. 😀
Avem 15 piese, 15 artişti, diferite abordări şi tonuri Metal de la Experimental la Industrial, de la Stoner la Black şi de la Heavy la Death, del la Punk la Avangardă, adică exact ca bradul împodobit: de toate pentru toţi.
Unele piese sună excepţional, altele mai puţin, sunt totuşi nişte trupe din Underground care merită ascultate.
Mi-au plăcut 26z, A Waste Of Talent, Plaag, Ignotus, Pål Potet, The Small Penis Syndromes, Vrangsinn, Ion Vader, Glomb, Phoebusnex , adică mai toate trupele, majoritatea fiind surprize neaşteptat de plăcute şi nume ale căror evoluţie merită urmărită. Read more Holy Fucking ANTIChristmas Volume 3 (2010) ›

Mr. Pan[k]sament – Faking the Tree (2010)

Posted on by — 15 Comments ↓

[bandcamp album=3837722988  bgcol=d96c20 linkcol=fdf2f3 size=grande3]

(Materialul poate fi descărcat gratuit, apăsaţi butonul BUY – respectiv Buy Now – şi la suma de plată introduceţi cifra zero.)

Nu-s nemulţumit de ce am făcut, ci de ce nu am făcut. Şi sunt multe lucruri pe care n-am apucat, n-am putut să le fac – şi… fuck! „Faking the Tree” este al treilea album pe anul acesta – şi promit ultimul. Probabil pe anul acesta. 12 piese, 69 de minute. 😀
21 decembrie. Dacă în ’89 am avut ceva-ceva revoluţie pe bune, a fost la Timişoara şi s-a terminat pe 21 decembrie. Ce a urmat cam ştim sau bănuim, lucrurile sunt mult mai clare azi când vedem exact cine şi cum stăpâneşte ţara. Dar lumea nu se rezumă strict la politică sau economie.
„Fake” înseamnă mimat. Şi aici Read more Mr. Pan[k]sament – Faking the Tree (2010) ›