Lucrurile au mers mai încet decât speram, însă merg. Aţi vrut Bandcamp, am făcut pagină Bandcamp, am remixat unele din piesele deja prezentate şi am mixat şi una din piesele dragi mie: Vio-lent – o piesă compusă din 3 părţi şi de aproape 10 minute, un experiment pe placul meu. 6 piese… Şi sunt moca. Deocamdată. 🙂 Şi se împrăştie. 😉
[bandcamp album=3815964024 size=venti bgcol=FFFFFF linkcol=4285BB]
Mai am de lucru, dar Read more Mr. Pan[k]sament – One Bullet [Resolution] EP 2010
Android Lust – Site Oficial
Android Lust – MySpace
Mi-am amintit de Rutger Hauer în secvenţa (semi) finală din Blade Runner (1982). Maşinile au sentimente, noi nu. Ne ascundem sentimentele sau ascundem faptul că nu mai avem sentimente? Suntem noi buni, sensibili, spirituali, măcar gânditori? Oh nu! Forme fără fond. Poate avem o percepţie mai largă a intereselor, dar suntem conduşi de aceleaşi instincte. Foamea, frigul, frica…. fff. 🙂
Privim de sus, îngâmfaţi şi tot mai superficial. Am dat nume lucrurilor, obiectelor, fenomenelor, animalelor… Cu un „enter” sau un smily rezolvăm tot, am spus tot ce era de spus. Apoi liniştea. Sau ploaia şi poate o lacrimă ascunsă, incertă. Şi din nou: fuga.
Nu ne deosebim substanţial de animale, doar avem… fiţe.
Sunt fâfâit…. 😆
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=GqUBSZIEvXs]
Shikhee s-a născut în Bangladeş, trăieşte la New York şi Read more Android Lust – The Human Animal (2010)
Pomeneam ieri legat de albumul Kidneythieves de Shikhee, vestea bună e că noul material Android Lust „The Human Animal” urmează să fie lansat în data de 10 august şi tot ieri aminteam şi de Unter Null, al treilea lor album, „Moving On” a fost lansat în februarie de Alfa Matrix, dar în avalanşa de discuri cumva n-am apucat la acel moment să scriu despre el.
„Sub Zero” (Unter Null în limba germană) este proiectul lui Erica Dunham (născută la Seattle) pornit în 1998 şi explorează o zonă Electro experimentală cu sonorităţi de la EBM la Power Noise, dar include şi secvenţe Chill, Trip şi Trance.
Nu doar numele are rezonanţă germană, stilul, abordarea este destul de nemţească, muzica are ca fundament sonorităţile EBM europene însă tocmai amintitele secvenţe de escapadă într-o zonă experimentală, pasajele mai lente şi de atmosferă o diferenţiază, o salvează pe Erica din zona gri, relativ monotonă şi repetitivă a sutelor, miilor de proiecte de acest tip. Tot un plus aduc şi ruperile, incursiunile în extrema opusă, momentele Noise, distorsiunile zgomotoase.
[youtube= http://www.youtube.com/watch?v=brC7bKBspic]
„Moving On” aliniază 10 piese noi şi un cover Nick Cave Read more Unter Null – Moving On (2010)
Kidneythieves sunt un proiect Industrial Rock lansat în 1998 de solista Free Dominguez, o cubaneză crescută-n America. Pentru acest proiect s-a combinat cu chitaristul şi inginerul de sunet Bruce Somers şi au apelat la serviciile lui Chris Schleyer (chitară), Christian Dorris (bas) şi Sean Sellers (tobe).
În acelaşi an este lansat şi albumul de debut „Trickster” urmat în 2002 de „Zerøspace” şi în 2004 de „Trickstereprocess”, o variantă remixată digital al materialului anterior şi completat cu 5 piese noi plus un DVD bonus.
În 2004 domniţa Dominguez îşi concentrează atenţia spre zona Indie şi Somers lansează-n paralel un alt proiect: ShockNina. În 2007 cei doi revin la sentimente mai bune şi reiau colaborarea şi astfel 2010 ne aduce noul lor produs, acest „Trypt0fanatic” ce conţine 10 piese proaspete.
În mod independent au reuşit să vândă din produsele anterioare peste 100.000 de unităţi, ce este o cifră remarcabilă în condiţiile date şi trupa refuză şi în continuare semnarea vreunui contract cu o casă de discuri sau distribuitor, materialul este disponibil exclusiv pe site-ul formaţiei.
Vocea lui Dominguez mi-a amintit de suedeza Read more Kidneythieves – Trypt0fanatic (2010)
Rudolf “Rudy” Ratzinger a fost ani de zile un DJ bavarez apreciat, activ în segmentul Goth-Dark-Industrial. Impresionat şi influenţat de Leæther Strip, Rudy decide în 1991 să pornească un proiect muzical personal şi astfel ia naştere Wumpscut şi imediat este lansat şi materialul de debut „Defcon”.
Rudy se dovedeşte extrem de prolific, materialele curg unul după celălalt, atât discuri ce conţin piese noi cât şi o serie de remixuri. De pomenit: „Small Chambermusicians” care este scos în acelaşi an urmat de „Music for a Slaughtering Tribe” (1993), „Bunkertor 7”, „Preferential Legacy” şi „The Mesner Tracks” în 1995, „Born Again” (1997), „Embryodead” (1997), „Boeses Junges Fleisch” (1999), „Blutkind” (2000), „Wreath of Barbs” (2001), „Evoke” (2005), „Body Census” (2007).
Noul material conţine acelaşi soi de EBM consolidat de Industrial incisiv, părţile agresive sunt contrabalansate de secvenţe melodice, nuanţe Darkwave. Soundul este bombastic, plin, abordarea Read more Wumpscut – Siamese (2010)
Toţi ne înecăm. La mal sau la… Mall. În siguranţa confortabilă a căminului – în general un spaţiu delimitat şi stingher – sau pierduţi în mulţimea anonimă, ne înecăm din când în când. O facem benevol sau inconştient. Am văzut un film, Cell 2, în care un criminal în serie îşi ucidea prin diverse metode victimele ca apoi să le readucă la viaţă şi printr-un alt experiment să repete şirul acesta morbid până la epuizare sau până la eşecul resuscitării. Viaţa noastră nu este atât de dramatică şi teatrală, ba, de cele mai multe ori este banală şi mult mai gri, dar ne înecăm câte puţin sistematic să respirăm mai cu sete câte o gură de aer.
Fiecare se descurcă cum poate.
Ne facem cu mâna pe Mess, dar nu ne privim niciodată-n ochi.
Oamenii nu prea se mai vizitează – trotuarele din faţa blocurilor s-au transformat în locuri de parcare cu plată rezervate exclusiv locatarilor – , cu vecinii nu ne salutăm din principiu şi prietenia ţine mai mult de o listă virtuală decât de o relaţie.
Auzim vocile, dar nu distingem mesajul.
Ascultăm sunetele, dar nu distingem melodia.
Arta a devenit un clişeu, un produs, ambalajul de cele mai multe ori este mult mai sofisticat decât conţinutul.
Toată lumea cântă, nimeni nu cumpără, descărcăm – să avem, să fie acolo – şi nici măcar nu ascultăm de foarte multe ori. Sau ascultăm şi nu auzim.
Sunt prea multe produse şi… prea puţină muzică.
Şi cine nu-i pe scenă este critic (jurnalist, blogger) sau bodyguard.
La cuptorul cu microunde (sonore) am „prăjit” cele mai recente produse semnate: This Drowning Man, Inside Again, Edge Of Dawn, Not Breathing, Veell şi The Paradise Motel. Read more Rotisorul de duminică
Cu toate că de anul trecut m-am reactivat şi am oarecare legătură cu (pseudo) scena Electro, admit, nu sunt expert şi nici cel mai în măsură să-mi dau cu părerea despre muzica Electro de factură modernă, despre stiluri şi sub-categorii, despre artiştii ce activează-n această zonă.
Mare lucru nu ştiu nici despre acest duo din L.A., Captain Ahab, dar având în vedere că noul lor material e la liber pe site-ul lor – Get It from Here – m-am aruncat să-l descarc şi ce am primit a fost o surpriză extrem de plăcută.
Şi e bine că mai sunt artişti care-şi pun “marfa” la “vedere” şi gratis pentru cei interesaţi, că parcă avem tot mai mulţi “artişti” şi tot mai puţini oameni interesaţi…
[youtube= http://www.youtube.com/watch?v=eNt0_uSAJ24]
E muzică de club, de chef Read more Captain Ahab – The Propagation of the… (download!)
Front Line Assambly (FLA) este gașca cadanianului Bill Leeb înființată în 1986 după ce timp de doi a tras de corzile bas-ului prin Skinny Puppy iar acest „Improvised Electronic Device” este al 15-lea lor album, materialul anterior fiind „Artificial Soldier” și datează din 2006.
[youtube= http://www.youtube.com/watch?v=uhMuGEzp3BA]
Bill este singurul membru permanent al formației, tovarăși de nădejde (și cursă lungă) i-au fost Rhys Fulber, Greg Reely și Chris Peterson, dar prin trupă a trecut și Devin Townsend, Read more FLA – Improvised Electronic Device (2010)
Din ciclul am întâlnit și cubanezi fericiți, azi un specimen cu nume norvegian și pașaport american: Al Jourgensen.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Z6zqYSezqwo]
Al este într-un fel echivalentul în zona Industrial al lui Lemmy Killmister. Un rocker prăfuit și încăpățânat. Read more RevCo – Got Cock? (2010)
Născut pe 13 noiembrie 1967 în Aalborg, Danemarca, Claus Larsen a început să imprime primele demo-uri la începutul anilor 80 însă oficial proiectul său solo (Claus fiind membru singular) și-a primit numele de Leæther Strip și și-a început activitatea abia în 1989 iar primul album, „The Pleasure of Penetration” a fost lansat un an mai târziu.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=dPic6TchWxA]
Eu l-am cunoscut ceva mai târziu datorită compilațiilor tribut (AC/DC, The Cure, Pink Floyd, etc) lansate de Read more Leæther Strip – Mental Slavery (2010)
