Called To Arms – Peril and the Patient (2010)

Posted on by — No Comments ↓

Called To Arms – MySpace

Sincer, este prima mea intersectare cu americanii ce formează Called To Arms, dar acest „Peril and the Patient” ce urmează să fie lansat oficial în data de 10 august, este un material interesant care merită ascultat.
Trupa din oraşul Raleigh, Carolina de Nord, a fost înfiinţată în 2003 de Daniel Grissom – voce, clape;  Jamie Nickerson – chitară;  Zack Van Hoy – tobe şi Josh Philips – bas. Un an mai târziu se alătură formaţiei şi chitaristul Brady Sweat şi este scos şi primul material: „A New Life Given”.
Trupa abordează un amestec de Metal Progresiv cu Deathcore, dar nu ezită să experimenteze tot felul de sonorităţi din toată aria Metal-ului. Vocea foarte brutală, abordarea caracteristică pentru Death Metal este susţinută de instrumentaţie foarte complexă, scheme ritmice sofisticate, construcţii armonice, dar şi riff-uri extrem de brutale, adică o muzică destul de diversificată.
În 2005 trupa intră într-o pauză prelungită, revin abia în 2007 şi bateristul Zack Van Hoy este înlocuit de Grayson Sweat şi este scos al doilea disc: „The Last Lament”. Cele 27 de minute (5 piese) au fost imprimate încă din 2005 şi iniţial intenţionau să mai imprime şi alte piese ca materialul să fie un album complet, dar proiectul a fost abandonat şi discul a fost lansat în formă de EP.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=hz4NLowE9Es]

„Peril and the Patient” se bazează pe romanul lui Clive Staples Lewis „The Screwtape Letters” Read more Called To Arms – Peril and the Patient (2010) ›

D’espairsRay – Monsters (2010)

Posted on by — No Comments ↓

D’espairsRay – Site Oficial
D’espairsRay – MySpace

Din Coreea migrez (sonor) spre ţara Soarelui Răsare, Japonia. La sfârşitul anilor ’80 am făcut cunoştinţă cu Loudness, a trecut ceva timp de atunci şi spre surprinderea mea trupa încă funcţionează, chiar au scos şi un disc nou anul acesta, „King Of Pain”, un disc bunicel, tradiţional, un Heavy Metal sănătos să zic aşa.
Anul trecut am găsit pe net – torrente 😛 – un „cârnat” de vreo 4 GB de trupe japoneze, nume arhi-necunoscute, dar multe din ele extrem de interesante. Dir En Grey – trupă din generaţia nouă – se bucură deja de apreciere internaţională, dar sunt şi multe alte găşti cu potenţial real. Japonezii din consumatori încet-încet s-au transformat şi în producători şi şi-au învăţat bine lecţia, fac treabă de calitate.
Zilele acestea am dat şi de D’espairsRay, trupă înfiinţată în 1999 şi cu acest „Monsters” ajunşi la al patrulea album.
Hizumi – voce, Karyu – chitară, Zero – bas şi Tsukasa – tobe abordează un Metal modern, Alternativ să-i zic – că-i cool şi trandy 😀 – , amestecă faze Nu Metal, Emo şi Screamo cu sonorităţi Industrial şi reuşesc să combine ingenios şi organic riff-uri grave cu construcţii armonice, pasaje melodice.
Piesele lor au dinamică, au şi o oarecare sclipire exotică, orientală ce le conferă culoare şi îi deosebeşte de miile de găşti predominant americane apărute pe acest segment ca ciupercile după ploaie. (Ce n-aş da pe o ploaie în secunda asta! 😆 )
Amintesc pe alocuri de turcii din maNga una din descoperirile mele plăcute de anul trecut deveniţi notorii anul acesta datorită participării la Eurovision.
D’espairsRay n-au cum să participe la Eurovision…sau cine ştie? 😀 Dar cred că Read more D’espairsRay – Monsters (2010) ›

Newcomers – Stuffstock 2010

Posted on by — 2 Comments ↓

Costineştiul s-a transformat în Mamaia săracilor, Vama Veche în Costineşti.
Mai ţineţi minte din „vremurile de tristă amintire” reclama aceea uriaşă care întâmpina trenurile în Gara de Nord: „nici o masă fără peşte”? Avem la peşti pe plaj! Morţi, cu burta-n sus… da’ sunt moca. 😀
La Costineşti am fost ultima oară în 1996 şi am fost aşa impresionat de n-am mai călcat pe litoralul românesc până-n 2007 când am fost 10 zile-n Vamă. A fost drăguţ, nu-s eu cine ştie ce fiţos, dar mulţumesc, de e să mai văd marea vreodată, prefer să o fac aici sau aici.
Dar nu despre vacanţe vreau să vă povestesc, ci treaba cu Rocku’. Read more Newcomers – Stuffstock 2010 ›

Hrănim monştrii, clădim coşmaruri

Posted on by — 4 Comments ↓

Vreau să înţeleg, poate mă frământă excesiv, dar stau ca prostu’ cu telecomanda-n mână seara pe pat, butonez de pe un canal pe altul şi văd aceleaşi feţe spunând aceleaşi lucruri. Se mai mută câte unul din dreapta-n stânga sau invers, dar în esenţă parcă văd şi revăd acelaşi film seară de seară de luni, de ani de zile. Mă culc năuc şi mă trezesc buimac, deschid computerul, citesc presa on-line şi coşmarul din care parcă nu ne mai trezim niciodată continuă. Cam aceleaşi titluri cu aceleaşi personaje sau sosiile lor trase la indigo, xeroxate, multiplicate, ţaţe şi labe triste, ştiri alarmante sau abureli şi aiurisme.
Le-am dat nas şi le-am ridicat soclu.
De-al de ilieşti, năstăşeşti, băseşti, udre, videni, berceni, copoşi, becalieni. Noile repere, modelele, vârfurile. Bleh. Cât de proşti, dobitoci, inculţi, nepăsători putem fi?! Da’ ce plm mă întreb „io”?! Suntem ţara cu cel mai ridicat consum de pîine şi cel mai scăzut consum de pastă de dinţi… Totuşi, nu e dubios că după un dictator cu patru clase, „vârfurile”, oamenii de succes sunt tot personaje de teapa aceasta, un fost gestionar utc – Copos, un cioban – Becali, un marinar – Băsescu şi lista e lungă, interminabilă, toţi nişte mediocrii, inculţi, trepăduşi şi ţepari de colţ de stradă, golănaşi de cartier. Sau securişti. La noi modelul Havel nu prinde, papionul lui Raţiu Read more Hrănim monştrii, clădim coşmaruri ›

Apollo 18 – Violet (2010)

Posted on by — 2 Comments ↓

Apollo 18 – Site Oficial 😆 😆 😆
Apollo 18 – MySpace

Misiunile spaţiale Apollo au început undeva prin 1962, cel mai notabil fiind misiunea Apollo 11 când în data de 20 iulie 1969 Neil Armstrong a păşit pe Lună. (Sau nu… 😆 ) Dar „Apollo 18” a fost şi titlul celui de al patrulea album al formaţiei de Rock Alternativ They Might Be Giants din 1992.
Apollo 18 sunt un trio din… Republica Coreea. Foarte tare!
M-am uitat la discografia lor şi mi-am amintit de Krzysztof Piesiewicz şi trilogia sa de filme „Trzy kolory” (The Three Colours) – „Blue” 1993, „White” 1994 şi „Red” 1994. Dar cu asta au – cred – şi mai puţină legătură băieţii din Coreea. 😀
Dar de scos, au scos trei albume: „Red” în 2009 re-editat anul acesta, „Blue” 2009 şi acest proaspăt nu „white” (alb), ci „Violet”.
HyunSeok Choi – chitară voce, Danny Kim – bas şi voce şi SangYoon Lee – tobe  „bagă” un amalgam tonic de Rock Progresiv, Rock Alternativ şi Post Rock cu infuzii de Jazz, Funk şi Ska, dar se aventurează şi spre zone mai incisive, au şi riff-uri Heavy şi sonorităţi moderne. Cu toată „varza” – sau „ciorba” – aceasta polifonică, Apollo 18 sunt extrem de cursivi, organici, lucrurile se leagă foarte bine, au nerv, au vână şi nu în ultimul rând culoare şi creativitate. Deşii atât HyunSeok Choi cât şi Danny Kim sunt nominalizaţi ca şi vocali, materialul discului „Violet” este instrumental.
Toate cele 7 piese al noului material sunt bine închegate, au dinamică excepţională şi se simte o poftă de cântat (şi transmite implicit şi o poftă de viaţă) cum rar mai auzi la trupele de azi. Discul sună Read more Apollo 18 – Violet (2010) ›

Univers Zero – Clivages (2010)

Posted on by — No Comments ↓

Univers Zero – Site Oficial
Univers Zero – MySpace

Pe belgienii din Univers Zéro – spre ruşinea mea – până acum o săptămână i-am ratat deşii cu o întrerupere între 1987 şi 1999 ei activează începând din 1974.
Trupa înfiinţată de bateristul Daniel Denis a debutat cu albumul „1313” în 1977 urmat de unul din discurile considerate printre cele mai întunecate create vreodată, „Heresie” din 1979. Un an mai târziu este lansat „Ceux du Dehors”, material mai luminos şi pe aceeaşi linie, grupul iniţial aproape în totalitate acustic devine tot mai electric şi sunt scoase încă trei materiale: „Crawling Wind” (1983),  „Uzed” (1984) şi „Heatwave” (1986).
M-am ferit să spun ce cântă belgienii. Este muzică de cameră modernă cu infuzii Jazz, Rock şi Dark, „dark” (întunecat) fiind şi oarecum cuvântul cheie. Printre influenţe primordiale pomenesc de Bartók şi Stravinsky, dar şi mai puţin celebrul compozitor belgian Albert Huybrechts.
La sfârşitul anilor ’70 se raliază mişcării Rock in Opposition (RIO) iniţiată de trupa britanică Henry Cow, alături de formaţiile Stormy Six (Italia), Samla Mammas Manna (Suedia) şi Etron Fou Leloublan (Franţa), mişcare avangardist-progresivă ce îşi propunea contracararea expansiunii muzicii comerciale şi al Punk-ului.
După 1987 Daniel Denis lucrează pe cont propriu, scoate două albume solo şi-n final se alătură formaţiei franceze Art Zoyd în timp ce foştii săi colegi în mare parte se grupează sub numele de Present.
Univers Zéro revin în 1999 cu albumul „The Hard Quest”, urmat de „Rhythmix” (2002), „Implosion” (2004) şi „Relaps” (2009), dar şi un material live scos în 2006.
Anul acesta au lansat noul album „Clivages” şi Read more Univers Zero – Clivages (2010) ›

Android Lust – The Human Animal (2010)

Posted on by — 4 Comments ↓

Android Lust – Site Oficial
Android Lust – MySpace

Mi-am amintit de Rutger Hauer în secvenţa (semi) finală din Blade Runner (1982). Maşinile au sentimente, noi nu. Ne ascundem sentimentele sau ascundem faptul că nu mai avem sentimente? Suntem noi buni, sensibili, spirituali, măcar gânditori? Oh nu! Forme fără fond. Poate avem o percepţie mai largă a intereselor, dar suntem conduşi de aceleaşi instincte. Foamea, frigul, frica…. fff. 🙂
Privim de sus, îngâmfaţi şi tot mai superficial. Am dat nume lucrurilor, obiectelor, fenomenelor, animalelor… Cu un „enter” sau un smily rezolvăm tot, am spus tot ce era de spus. Apoi liniştea. Sau ploaia şi poate o lacrimă ascunsă, incertă. Şi din nou: fuga.
Nu ne deosebim substanţial de animale, doar avem… fiţe.
Sunt fâfâit…. 😆

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=GqUBSZIEvXs]

Shikhee s-a născut în Bangladeş, trăieşte la New York şi Read more Android Lust – The Human Animal (2010) ›

fff

Posted on by — 6 Comments ↓

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=PNKSFYAljNY]

fuck faggot fat fame farting finger family fellacio freedom fries facial fight fire fly flower foot fail folk fit fix furry fun fucker festival frontir frontline fall fresh fruit friends freak food fool fetish fish flirt femini feel fire fuel flat fear frightened float fabulous funk funeral form face…F

fir formă foame frică fruct fiinţă funeral fată faţă fler frunză fior filon fiolă flacon feroce fericire fecale firesc forţă fecundare fertilitate ferit foarfecă folositor firav filozofie firimituri favor fuziune front frontal franjuri frântură frenezie focus flexibil formidabil fictiv furibund felinar… (et)F

Unter Null – Moving On (2010)

Posted on by — No Comments ↓

Unter Null – pagină MySpace

Pomeneam ieri legat de albumul Kidneythieves de Shikhee, vestea bună e că noul material Android Lust „The Human Animal” urmează să fie lansat în data de 10 august şi tot ieri aminteam şi de Unter Null, al treilea lor album, „Moving On” a fost lansat în februarie de Alfa Matrix, dar în avalanşa de discuri cumva n-am apucat la acel moment să scriu despre el.
„Sub Zero” (Unter Null în limba germană) este proiectul lui Erica Dunham (născută la Seattle) pornit în 1998 şi explorează o zonă Electro experimentală cu sonorităţi de la EBM la Power Noise, dar include şi secvenţe Chill, Trip şi Trance.
Nu doar numele are rezonanţă germană, stilul, abordarea este destul de nemţească, muzica are ca fundament sonorităţile EBM europene însă tocmai amintitele secvenţe de escapadă într-o zonă experimentală, pasajele mai lente şi de atmosferă o diferenţiază, o salvează pe Erica din zona gri, relativ monotonă şi repetitivă a sutelor, miilor de proiecte de acest tip. Tot un plus aduc şi ruperile, incursiunile în extrema opusă, momentele Noise, distorsiunile zgomotoase.

[youtube= http://www.youtube.com/watch?v=brC7bKBspic]

„Moving On” aliniază 10 piese noi şi un cover Nick Cave Read more Unter Null – Moving On (2010) ›

Kidneythieves – Trypt0fanatic (2010)

Posted on by — No Comments ↓

Kidneythieves sunt un proiect Industrial Rock lansat în 1998 de solista Free Dominguez, o cubaneză crescută-n America. Pentru acest proiect s-a combinat cu chitaristul şi inginerul de sunet Bruce Somers şi au apelat la serviciile lui Chris Schleyer (chitară), Christian Dorris (bas) şi Sean Sellers (tobe).
În acelaşi an este lansat şi albumul de debut „Trickster” urmat în 2002 de „Zerøspace” şi în 2004 de „Trickstereprocess”, o variantă remixată digital al materialului anterior şi completat cu 5 piese noi plus un DVD bonus.
În 2004 domniţa Dominguez îşi concentrează atenţia spre zona Indie şi Somers lansează-n paralel un alt proiect: ShockNina. În 2007 cei doi revin la sentimente mai bune şi reiau colaborarea şi astfel 2010 ne aduce noul lor produs, acest „Trypt0fanatic” ce conţine 10 piese proaspete.
În mod independent au reuşit să vândă din produsele anterioare peste 100.000 de unităţi, ce este o cifră remarcabilă în condiţiile date şi trupa refuză şi în continuare semnarea vreunui contract cu o casă de discuri sau distribuitor, materialul este disponibil exclusiv pe site-ul formaţiei.

Vocea lui Dominguez mi-a amintit de suedeza Read more Kidneythieves – Trypt0fanatic (2010) ›