Liars – Sisterworld (2010)

Liars sunt o gașcă Post-Punk din New York (cu rădăcini în L.A.), înființați la finele anilor 90 și acest „Sisterworld” lansat în data de 9 martie este al 5-lea lor album de studio.

Cei trei (care au speriat Vestul) sunt filipinezul Angus Andrew – voce, chitară; Aaron Hemphill – chitară, sintetizatoare, percuții și bateristul Julian Gross.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=FaMbPbFz8h0]

Au adunat o grămadă de etichete de la Art și Noise Rock la Post-Punk, Dance-Punk, dar probabil cel mai bine li se potrivește cea de Rock Experimental. Nu sunt o gașcă ușor de digerat, Dance-Punk-ul pare cea mai neadecvată etichetă, tare aș vrea să văd pe cineva dansând pe acest „Sisterworld” ha ha ha! 😛 Read more Liars – Sisterworld (2010)

să pape și gura mea. ceva. (update!)

‘neața doamnelor și domniilor voastre!

astăzi este ziua. sau azi e joi, contez pe voi. știu, asta este dacă nu o prostie, măcar o greșeală, de contat, doar pe mine aș putea să contez dacă nu aș fi atât de… imprevizibil. (nu-mi venea cuvântul. 😀 )

nu mai cred în caritate și altruism de mult prea multă vreme…

salvăm muzeul Severeanu… „salvați” nu-mi sună bine. deh, sunt eu cu mintea întortocheată… sau ceva. spunea cineva că „tragem un semnal de alarmă”… treaba să o facă alții… sau…ceva. 🙂 (nu sună ca „or something” din gura lui Butthead…)

salvați muzeul…. dar ce te faci când muzeul nu vrea să fie salvat??!

muți evenimentul într-o cârciumă… DECI! La Biblioteca – Parcul Cişmigiu – lîngă Izvorul lui Eminescu ora 19.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=8_anbEJsr6s]

Banii.

mă obsedează. și nu sunt „ochiul dracului” ci o necesitate. adică… să pape și gura mea. ceva. 😀 Read more să pape și gura mea. ceva. (update!)

Azi în negru: Rotting Christ şi Dark Fortress

Rotting Christ – AEALO (2010)

Aproape 2 decenii de activitate şi 10 albume este cartea de vizită a probabil celei mai faimoase formaţii din Grecia. Plecaţi la drum în 1987 pe linia dură a Black Metal-ului, trupa şi-a nuanţat treptat abordarea, elemente din zona Dark şi-au făcut treptat loc şi de la Black-ul radical au evoluat spre o zonă mai melodică cu elemente de Heavy şi Thrash.
N-au lipsit nici scandalurile, cel mai recent – în 2005, proaspăt (re)creştinatul Dave Mustaine (Megadeth) a insistat ca grecii să fie scoşi de pe afişul concertului Megadeth de la Atena…
În ciuda numelui, trupa nu este o „cruciadă anti-creştină”, textele lor au un conţinut întunecat, ocultist, într-o formă mistică, dar chiar de ar fi vorba despre Satanism înverşunat, în lumea occidentală este atât de făţarnic să vorbeşti despre democraţie, libertate religioasă (spirituală) şi toleranţă blamând constant tot ce este altfel, tot ce este diferit de creştinism.
Însă ne este mereu la îndemână să judecăm la prima vedere şi în necunoştinţă de cauză să emitem păreri… Read more Azi în negru: Rotting Christ şi Dark Fortress

Notorietate obscură – pseudo concurs cu premii fictive

Săritul peste cal este sport naţional, un fel de tradiţie molipsitoare şi tot odată obligatorie. Blogul (şi bloggingul) sunt parte a cotidianului, toţi scriu, nimeni nu citeşte, este o constatare mai veche de-a mea, dar confirmată şi reconfirmată.
Am mai vorbit despre fenomen şi am spus că mulţi sau au pierdut/greşit sensul şi direcţia sau habar n-au despre ce este vorba. Asta că n-au habar, teoretic este până la urmă ok, fiindcă ar putea să însemne că pornesc pe un drum necondiţionaţi însă şi aici se confirmă o altă observaţia de-a mea: practica infirmă teoria şi asta ca urmare a faptului că odată pornit pe un drum greşit, este dificil să ajungi la destinaţia dorită. Read more Notorietate obscură – pseudo concurs cu premii fictive

Eveniment: Umbra Et Imago la Silver Church

Într-o astfel de zi superbă, stropită cu un soare ce inevitabil ne aminteşte primăvara, îmi vine oarecum peste mână să scriu despre… umbre. 🙂

În majoritatea oamenilor există o parte ascunsă, mai mult sau mai puţin întunecată. Unii nu admit nici faţă de ei înşişi „secretele murdare” pe care le dosesc în colţurile cele mai ascunse, alţii nu doar că le acceptă şi le explorează, dar chiar le expun.
Tot felul de termeni „dubioşi” ne-au invadat vocabularul în ultimele două decenii, tabuuri s-au transformat în subiecte senzaţionale numai bune să (mai) crească tirajele tabloidelor devenite surse de informare „corectă” pentru un număr tot mai mare de cetăţeni… „de bine”. Cine n-a auzit de swinging, de menaj a trois, fetish sau BDSM? Read more Eveniment: Umbra Et Imago la Silver Church

Let’s dance! Groove Armada, Delphic, Alpha Point, Sade şi Vedera.

Ne trezim încruntaţi, zi de zi tot mai încruntaţi. Apa caldă nu curge, caloriferele sunt aproape reci, facturile cresc. Îţi freci dinţi cu periuţa, scuipi apa-n chiuvetă şi verşi şi o înjurătură. Cafeaua parcă nu mai are nici un gust, fumul ţigării te zgârie pe gât, dar tragi fumul cu încăpăţânare şi mai înjuri o dată. Deschizi televizorul din obişnuinţă, aceleaşi ştiri se repetă cu nepăsare, vocile bâzâie şi nici nu mai desluşeşti sensul cuvintelor şi – inevitabil – înjuri din nou.
Afară zăpada murdară stă grămadă peste tot, calci în urmele paşilor anteriori, nimereşti într-o băltoacă şi… îţi mai scapă o înjurătură printre dinţi. Ajungi în staţie numai bine să-i faci cu mâna tramvaiului… şi în loc să înjuri, scoţi mp3 playerul din buzunar, îţi pui căştile şi dai drumul la muzică. 🙂

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=YHhmyyahh4s&feature=channel]

În paşi de dans, treci mai uşor peste obstacole! Read more Let’s dance! Groove Armada, Delphic, Alpha Point, Sade şi Vedera.

3 discuri pe rotisor – Yeasayer, BLK JKS şi Ov Hell

Ameţitor de multe discuri, o avalanşă de lansări cu care este imposibil să ţii pasul. Este la fel ca în blogosferă: toată lumea scrie şi nimeni nu citeşte. Dar despre asta mai târziu sau altădată!
Toată lumea cântă, nimeni nu mai ascultă muzică. Dar toţi se pricep mai ceva ca la fotbal, economie şi – inevitabil – politică. Cine pretinde că ascultă tot ce apare şi cum s-ar spune „este la curent”, este un mincinos. Am mai spus, am un teanc impresionant de materiale „leftovers” de anul trecut şi noile produse vin ca valul, împing în spate discurile mai vechi. Mai „vechi” înseamnă în unele cazuri nici 2-3 luni. Uneori acest fapt este absolut incorect, am şi azi un disc din 2009 pe care l-am ratat la momentul lansării, dar ascultând-ul acum, m-a făcut să-mi revizuiesc lista discurilor favorite pe anul trecut.
Pe taraba virtuală de azi am servit Yeasayer (un Pop Psihedelic amestecat cu faze de Rock Experimental), BLK JKS (revelaţia de care pomeneam!) şi Ov Hell (Black Metal excepţional), adică „marfă” pentru toate gusturile. Eu le-am îngurgitat şi digerat pe toate cu poftă, mă bucur de fiecare dată când găsesc în fluxul tot mai masiv de produse – majoritatea de serie şi de calitate îndoielnică – artişti şi albume care rup rândul, sparg tiparele, mai fac muzică cu… suflet. Sunt parcă prea multe produse…
…şi asta în ani şi condiţii de criză. Anomaliile fireşti al declinului civilizaţiei pe muchie de cuţit. Se termină calendarul în 2012, nu se termină, habar n-am, dar ceva-ceva trebuie să se întâmple că aşa nu mai merge clar! Însă teoria omoară practica şi practica infirmă teoria, aşa că mai bine să ne vedem de… muzică. 🙂 Read more 3 discuri pe rotisor – Yeasayer, BLK JKS şi Ov Hell

New Model Army – Today Is A Good Day (2009)

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=VIzlrdcw9_s]

Rockerii şi mai cu seamă fanii Sepultura cu siguranţă cunosc piesa „The Hunt” de pe albumul „Chaos A.D.” din 1993. Probabil sunt mult mai puţin care cunosc originalul de pe albumul „The Ghost of Cain” din 1986 al britanicilor New Model Army.
Trupa lui Justin Sullivan funcţionează cu consecvenţă din 1980, i-am descoperit la sfârşitul anilor ’80 cu amintitul „Ghost of Cain” şi următorul lor album, „Thunder And Consolation” din 1989 şi la sfârşitul anilor ’90 am avut şansa şi plăcerea să-i văd de 2 ori la festivalul Sziget de lângă Budapesta pe scena principală.

Read more New Model Army – Today Is A Good Day (2009)

Heavy Metal la rotisor

Rar, dar mai ascult cu plăcere un disc ca „Piece of Mind” sau „Defenders of the Faith” şi cred că o fac fără nostalgia adolescenţei consumate în anii ’80.
Însă când vine vorba despre trupele (mai) noi şi discuri scoase după ’90 care sună exact ca cele din ’80, recunosc, cam strâmb din nas. Noaptea asta mi-am luat raţia de Heavy Metal. Pe tot anul. Cred…

Read more Heavy Metal la rotisor

Suicide Commando – Implements of Hell (2010)

Suicide Commando este un proiect Electro-Industrial pe linia EBM al belgianului Johan Van Roy şi activează din 1986 iar acest „Implements of Hell” lansat pe 22 – Europa -, respectiv 26 – America – ianuarie este al 12-lea album.
Van Roy navighează în zona electronică agresivă, este zgomotos şi sumbru concomitent, combină tonurile grave cu ritmurile incisive, dar strecoară şi armonii, coloraturi inspirate pentru a-şi face muzica mai dinamică şi interesantă. EBM-ul în sine este destul de linear, însă cu puţin efort şi fantezie lucrurile pot fi modelate în aşa fel ca rezultatul să fie dinamizate, lucrurile pot fi aşezate şi aranjate astfel ca rezultatul să fie incisiv.

Read more Suicide Commando – Implements of Hell (2010)