Home › Posts tagged electro › Page 32

electro

CYBERMENTAL: festivalul de unde pleacă glonţul

Posted on by — 14 Comments ↓

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=_lZmbSb8MyY&feature=player_embedded]

Şi un alt interviu….

„Mr. Pan[k]sament, fostul vocalist al trupei Punk Pansament, va cânta în premieră melodii dintr-un nou proiect solo, în cadrul festivalului Cybermental – care va începe pe 30 septembrie.

[bandcamp album=3815964024 size=venti bgcol=FFFFFF linkcol=af232d]

Festivalul internaţional de muzica si cultura electro-industrial Cybermental 4 va avea loc între 30 septembrie şi 2 octombrie, evenimentul fiind organizat de casa de discuri AKM. Festivalul va fi găzduit de două cluburi bucureştene: de Suburbia pe 30 septembrie şi de Silver Church pe 1 si 2 octombrie. Vor fi invitate trupe autohtone, dar şi formaţii din Germania şi Elevetia. Printre acestea se numără formaţiile Kiew, Somna, Cycler, Roger Rotor, Brazda lui Novac si 13th Monkey.

Pe 1 octombrie, fostul solist al trupelor Punk Pansament şi Nation’s Slum va cânta în premieră piese de pe albumul „One Bullet Revolution”, care urmează să fie lansat în această toamna. „Albumul este rezultatul muncii din ultimii ani, fiind primul meu material solo. Este extrem de diversificat si colorat, conţine piese diferite, dar toate aduse în zona Post-Punk, industrial şi experimental. E continuarea firească, evoluţia, de la Pansament la Nation’s Slum şi la ce si cine sunt acum”, a declarat Mr. Pan[k]sament în exclusivitate pentru B24fun.ro.

One_Bullet_Revolution_FRONT

Recent, muzicianul a lansat video-clipul piesei One Bullet (Resolution). Piesa combină două concepte diferite: “arta ca glonţ”, ca armă eficienta, şi “revoluţia chirugicală – un singur foc de arma poate schimba cursul istoriei”, explica Mr. Pan[k]sament. Clipul include imagini cu politcieni români, dar şi cu revoluţia din ’89. „Sunt 20 de ani de când s-a lansat formaţia Pansament şi 20 de ani de la revoluţie. Lucrurile au sens, se închide un cerc”, mai spune Mr. Pan[k]sament (aka Attila Blaga).”

(Victor Popescu , 24 FUN )

[youtube= http://www.youtube.com/watch?v=u-Hlsd0z10M]

IAMX – concert la Fratelli şi noul album: Kingdom Of Welcome Addiction

Posted on by — No Comments ↓

Dacă numele trupei IAMX (I Am X) nu vă spune nimic, numele lui Chris Corner, cel aflat în spatele acestui proiect a fost strâns legată de formaţia Sneaker Pimps până în 2003.
Concertul va avea loc joi, 1 octombrie, la Fratelli Studios (Bucureşti, Strada Glodeni 1-3) şi face parte din turneul de promovare al noului album „Kingdom of Welcome Addiction” lansat pe 19 mai 2009. În deschiderea spectacolului va presta DJ Marika, preţul uni bilet fiind 50 RON, evenimentul este planificat pentru ora 21.

Sneaker Pimps au spart în 1996 cu albumul de debut „Becoming X” şi cu single-urile „6 Underground” şi „Spin Spin Sugar”. Oscilând interesant în zona Trip-Hop colorată cu elemente Dub şi Downtempo, muzica lor Electronică a câştigat teren foarte repede. În 1998 este lansat un disc remix „Becoming Remixed”. Din trupă pleacă solista Kelli Dayton şi microfonul este preluat de Chris Corner şi 1999 aduce în această formulă albumul numărul doi: „Splinter”. Sunetul mai întunecat, textele mai obscure şi vădita orientare spre zona Dark, a speriat o parte din public şi chiar dacă albumul n-a mai avut vânzările fabuloase ale precedentelor materiale, este un disc de calitate. „Bloodsport” apare in ianuarie 2002, continuă linia discului anterior, poate cu ceva mai multă infuzie de Electro, dar tot într-o zonă destul de Dark. Sneaker Pimps 4 n-a mai apărut niciodată, majoritatea pieselor au fost folosite de Chris pentru primul album al noului său proiect IAMX: „Kiss + Swallow” lansat în 2004.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=OJSYzBqA9RA]

IAMX se situează în zona Electro cu accente vii de Glam/Goth şi un sunet Retro cu rădăcini în New Wave-ul anilor ’80 şi în aşa numitul Synth Rock. Cum spune Chris, este un alter-ego al său. Imaginaţi-vă un Placebo fără chitare (şi coi) trecut pe sintetizatoare sau un Kajagoogoo machiat extrem şi interpretând piese Joy Division. Asta ca idee, nu că ar fi rău ce se întâmplă în IAMX.
„Kiss + Swallow” reprezintă o ruptură radicală faţă de Sneaker Pimps. Muzica devină foarte electronică şi sintetică, ritmurile mecanice şi tot sound-ul ne trimit înapoi undeva în discotecile anilor ’80, epoca Post-Punk şi începuturile New Wave-ului, machiajele stridente cu rădăcini Glam, preluate de mişcarea Goth şi răspândită şi sub eticheta „Gruffi”, să zicem bunica lu’ Emo. 😆
Discul este destul de colorat, piesele mai ritmate sunt intercalate cu piese lente, mai întunecate, orchestraţii minimaliste şi experimente sonore bizare. Un disc avangardist dintr-o abordare Retro, un experiment interesant.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=6e4GQFnKiDw]

În 2006 apare „The Alternative” care păstrează linia precedentului material, interesant este faptul că varianta originală lansată în Germania şi Elveţia a fost aproape complet remixată pentru ediţia din Anglia şi America. De notat este şi aportul vocii lui Janine Gezang.

IAMX_cover

Şi am ajuns la „Kingdom of Welcome Addiction”.
Noul material aduce un sunet mai proaspăt, mai la zi, chiar dacă elementele de bază rămân în aceeaşi zonă Electro/Goth.
„Nature Of Inviting” deschide discul cu un bas puternic, un sound mai modern de sintetizatoare, toba sună amplu, dar uşor mecanic, chitara este filtrată ca şi vocea pe anumite pasaje. Piesa are forţă, surprinde prin abordarea mai modernă, soundul mai rafinat.
„Kingdom Of Welcome Addiction” pleacă de la o temă de pian, creşte, oscilează, are puls şi atmosferă, alternează momentele mai soft cu pasajele ample, susţinute de coruri şi covoare suprapuse de sintetizatoare. Plăcut valsul temelor şi stărilor diferite, chiar dacă Chris Corner niciodată nu a părut împăcat cu sarcina de frontman şi voce principală, timbrul său convinge mai ales prin vibraţie şi sinceritate.
„Tear Garden” revine cu un ritm mai alert, sunetul modern este combinat cu o temă cu uşor iz Parizian, sunete obscure colorează demersul sprijinindu-se pe pian şi pe vocea uşor tristă, reţinută a lui Chris Corner. Atmosfera rămâne apăsată, elementele Dark sunt interesant îmbinate cu o orchestraţie uşor bizară şi un sunet modern, viu.
„My Secret Friend” (feat. Imogen Heap) rămâne în aceeaşi zonă misterioasă, chiar dacă toba aduce un suport mai pregnant, sunetele stranii şi vocea „plutitoare” menţin atmosfera întunecată. Mi-am amintit de o altă trupă care experimentează într-o zonă apropiată, The Knife şi atmosfera chiar dacă poartă o manta de altă coloratură, este apropiată şi de fazele Dark al Sneaker Pimps-ului.
„An I For An I” vine cu o altă temă minimalistă şi colorată de sintetizatoarele distorsionate şi de intervenţii zgomotoase ale chitarei. Tot strict ilustrativ i-aş amintii pe Massive Attack, aici au ceva din pulsul acestora, energia explozivă pe care reuşesc să o transpună. Momentele mai aerisite contrastează perfect cu ieşirile zgomotoase, sunetele bizare, zgârie, au nerv.
„I Am Terrified” aduce puţin calm cu o nouă temă furnizată de pian. Vocea este din nou mai reţinută, abordarea mai sensibilă. Este o baladă mai aerisită, în ciuda uşorului iz de clişeu, este plăcută, are vibraţie şi gravitate. Sunetele curg, lasă loc de meditaţie.
„Think Of England” are mai multă energie, este o piesă Rock ambalată Electro, chiar dacă nu are incisivitatea unor Placebo, are abordarea aceea de anthem, are dinamism, sintetizatoare bâzâie cu forţă, ritmul este săltăreţ.
„The Stupid, The Proud” este un moment liric însoţit de o chitară acustică şi piperată de sintetizatorul ambiental şi de pian. Mixtura elementelor Trip-Hop cu abordarea New Wave este din nou interesantă.
„You Can Be Happy” mi-a amintit de The Cure. Cu excepţia vocii lui Chris Corner compoziţia ne duce undeva în aceea lume stranie, îmbibată cu sunete misterioase, susţinută de basul pulsant şi de toba monotonă cu nuanţe mecanice. Încă o piesă de atmosferă şi cu amprentă Goth de anii ’80, o incursiune reuşită în bizar.
„The Great Shipwreck Of Life” păstrează umbra anilor ’80, este un menaj între New Wave şi Goth tradiţional într-o manieră minimalistă, adoptată ritmului de dans şi distorsionată de sintetizatoare şi filtre.
„Running” închide materialul într-o atmosferă mai aşezată, aduce o neaşteptată rază de speranţă, este o compoziţie mai luminoasă care pune punctul elegant şi plăcut la finalul unui material destul de tulburător, întunecat şi plin de contorsiuni.
Cu siguranţă cu acest disc IAMX fac un mare pas înainte în cariera lor şi succesul este din nou aproape de Chris Corner şi asta fără să fi făcut compromisuri majore sau să se fi îndepărtat din zona întunecată al Goth-ului.

[youtube= http://www.youtube.com/watch?v=XR66_6gXfdE]

IAMX Site oficial

IAMX MySpace

CYBERMENTAL 4 date, locaţii, bilete şi program

Posted on by — 18 Comments ↓

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=u-Hlsd0z10M]

Fix într-o săptămână debutează ediţia a 4-a Cybermental.
Festivalul a debutat în 2006 cu o seară de Electro/Industrial în clubul „El Comandante”, la vremea aceea gazda party-urilor săptămânale AKM.
Tot acolo s-a desfăşurat şi ediţia a 2-a în 2007, în zona underground interesul a crescut pentru manifestarea unică din zona Europei de Est.
2008 a adus nu doar schimbarea locaţiei, respectiv locaţiilor, dar şi extinderea festivalului de la 1 la 3 zile.
Prima zi a debutat în clubul „Acolo”, noua gazdă a party-urilor marca AKM, următoarele două zile fiind găzduite de proaspăt deschisul club „Control”.
Reţeta s-a păstrat şi pentru anul acesta. Festivalul debutează miercuri, 30 septembrie în „Suburbia” urmând ca pa 1, respectiv 2 octombrie festivalul să fie găzduit de clubul „Silver Church”.

Ca de fiecare dată, festivalul are un scop caritabil, profitul rezultat va fi donat câtre „Adăpostul de zi şi de noapte pentru copiii străzii” din sectorul 4, str. Secuilor nr. 9A.

Biletele pot fi procurate în fiecare seară la intrarea în club.
30 septembrie – Suburbia – 15 RON
1 octombrie – Silver Curch – 30 RON
2 octombrie – Silver Church – 30 RON

Cybermental.4

Programul festivalului de anul acesta:

miercuri, 30 Septembrie

@ Suburbia  (str. Şelari  nr. 19)

DOMINUS
NOETIC PURGE
CLOCK : DIVIDER
SOSK
KATALEPSYS
INDJS
Mr. H

**************************************
joi, 1 Octombrie

@ SILVER CHURCH  (Calea Plevnei nr. 61)

20.00 – open doors
13th MONKEY /DE
ROGER ROTOR /CH
BRAZDA LUI NOVAC
AKM
EKLIPSE
MISTER PAN[K]SAMENT
ODT

**************************************

vineri, 2 Octombrie

@ SILVER CHURCH  (Calea Plevnei nr. 61)

20.00 – open doors
KiEw /DE
SOMAN /DE
CYCLER
MATZE
CONTORSIONIST
CANDLESTICKMAKER

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=dryd8wafhdI]

Introducing… Omul de Tinichea!

Posted on by — 2 Comments ↓

Din Republica Moldova imediat după ’90 au început să curgă nu doar fetele frumoase şi „racheţi” ci şi o serie de formaţii interesante. Atunci am cunoscut trupa Accident – albumul „Tons Of Powder” din 1996 este genial! Un material Thrahcore, Speed cu elemente progresive, tehnic şi în forţă -, au mai fost o serie de trupe din zona Death Metal care şi-au dovedit talentul şi abilităţile muzicale apoi a urmat succesul major al celor din Zob şi Zdub plecaţi din aria Hardcore şi ajunşi undeva pe graniţa dintre Etno şi Rock şi succesul unor artişti din zona Dance/Disco cum au fost Ozon.

Despre underground-ul Electro din Moldova însă nu ştiu nimic. Un prilej bun pentru un prim contact faţă-n faţă, o să fie Cybermental unde va susţine un recital Omul De Tinichea.
Piesa „Radiohelmet” postată pe pagina sa MySpace este un „trip” Electro-Ambiental, perfect pretabil cluburilor.

Se prezintă în câteva cuvinte, dar adevărata prezentare o va face în recitalul de la Silver Shurch.

“Vin din Republica Moldova, unde muzica pe care o fac este foarte puţin ascultată şi produsă. Muzica electronică m-a preocupat dintotdeauna, dar abia când începi să te ocupi serios de ea, îţi dai seama ce vrei cu adevărat, şi devenind mai bun, realizezi stilul care te defineşte. Am început cu programe simple şi experimente, dar nu cred că trebuie să ai conservatorul în spate ca să faci muzică electronică, ea este aproape instinctivă, iar pasiunea depăşeşte, de cele mai multe ori, limitările pe care le ai în materie de cunoştinţe. Stilistic vorbind, cred în evoluţia fiecărei piese ca într-o naraţiune, şi încerc să-i dau o notă de poveste, de călătorie (de aici şi Omul de tinichea), evident, o călătorie mai modernă şi mai urbanizată.”

Cybermental.4

Introducing… Mr.H!

Posted on by — 4 Comments ↓

Tot Banatu-i fruntea! Cam aşa s-ar putea introduce colectivului artistic reunit sub titlulatura  Grupul Contur din care face parte şi Mr. H.
Citez textul de pe blogul oficial Cybermental: „format în 1999 de grup de tineri artişti timişoreni, care, sub această etichetă, şi-au auto-publicat textele literare, fotografiile şi lucrările grafice în revista contur – revista de bun-gust, pentru ca mai apoi să participe cu lucrări şi performance art în cadrul Festivalului Internaţional de Artă pentru Studenţi, StudentFest, dar şi în cadrul altor expoziţii artistice locale şi internaţionale. Nu în ultimul rând, grupul contur avea să se constituie într-un grup muzical experimental în 2001, urcând inclusiv pe scena unor festivaluri ca Underground Timişoara Festival sau StudentFest.

Fiind în contact cu scena muzicală timişoreană şi urmărindu-i evoluţia în ultimii 15 ani, am stabilit şi legături cu două dintre cele mai importante organizaţii ce promovează muzica electronică, în diversele ei sub-genuri, atât în Timişoara, dar şi în România: AnonimTM şi TMBase. Astfel, în toamna anului 2003 am început să întreţin atmosfera la “chefuri” la invitaţia unui prieten apropiat, Joy, care făcea treaba asta de ceva vreme. Ulterior, la invitaţia prietenilor mei, am avut ocazia să particip la cele două mari festivaluri de muzică electronică organizate anual în Timişoara: AnonimTM’s 48H şi TMBase Festival.

De atunci, am colaborat cu diverse cluburi locale şi din ţară, ca DJ invitat la evenimentele organizate de acestea, sub numele Mr. H, reprezentând Ugly Sound System.

În ultimii doi ani am fost invitat să realizez o emisiune muzicală lunară pentru postul online AnonimTM Radio, promovând în principal muzica rock alternativă, dar şi funk, acid-house, psihedelic ş.a.m.d.”

2004-04-21 perf_piu noize-022004-04-21 perf_piu noize-032004-04-21 perf_piu noize-072004-04-21 perf_piu noize-16

Muzica este de avangardă, experimentală, cu influenţe diverse de la Jazz la Electro, uneori aminteşte de veteranii Einstuerzende Neubauten, este o călătorie colorată şi misterioasă într-o lume zugrăvită din sunete…

Merită vizitată pagina MySpace al Grupului Contur

AICI puteţi descărca gratuit un mp3 promoţional (de peste 100 minute!)

Pagină Grupul Contur

Contur Magazine Nr.1(format PDF)

Contur Magazine Nr.2 (format PDF)

Radio AnonimTM

Blog Anonim

Cybermental.4

Păsărica Germană sau pentru cine este dragostea?

Posted on by — 36 Comments ↓

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=aM7Dkz98_dg]

Copii! Stingeţi monitoarele – al meu s-a buşit de la sine iniţiativă ieri la prânz şi am imaginea ca o clepsidră – ştiu că nu este încă 10 seara – nu la Bucureşti în orice caz –  n-am nici bulina roşie pregătită, dar faceţi şi voi un efort de imaginaţie şi lipiţi-l de colţul ecranului, urmează RAMMSTEIN şi noul clip: “Pussy”!

CLIPUL AICI dacă juraţi pe unghiuţele curate şi batistuţa parfumată că aţi primit cornuleţul şi lăpticul de la guvern şi au trecut măcar patru ani de când v-aţi ridicat de la secţia de Poliţie primul act de identitate. Asta, pe răspunderea fiecăruia. 🙂 Intraţi şi apăsaţi butonaşul din stânga… 😆

“Too big, too small,
Size does matter after all.
Zu groß, zu klein,
Er könnte etwas größer sein.

Merzedes-Benz und Autobahn,
Alleine in das Außland fahren,
Reise, Reise, Fahrvergnügen
Ich will nur Spaß, mich nicht verlieben

Just a little bit…
Just a little bitch!

You’ve got a pussy,
I have a dick,
So what’s the problem?
Let’s do it quick.
So take me now before it’s too late
Life’s too short, so I can’t wait.
Take me now, oh don’t you see,
I can’t get laid in Germany.

Too short, too tall,
Doesn’t matter, one size fits all.
Zu groß, zu Klein,
Der Schlagbaum sollte oben sein.

Schönes Fräulein, Lust auf mehr?
Blitzkrieg mit dem Fleischgewehr!
Schnapps im Kopf, du holde Braut,
steck Bratwurst in dein Sauerkraut!

Just a little bit…
Be my little bitch!
You’ve got a pussy,
I have a dick,
So what’s the problem?
Let’s do it quick!
So take me now before it’s too late
Life’s too short, so I can’t wait.
Take me now, oh don’t you see,
I can’t get laid in Germany.

Germany!

Germany!

You’ve got a pussy,
I have a dick,
So what’s the problem?
Let’s do it quick!

You’ve got a pussy,
I have a dick,
So what’s the problem?
Let’s do it quick!

You’ve got a pussy,
I have a dick,
So what’s the problem?
Let’s do it quick!
So take me now before it’s too late
Life’s too short, so I can’t wait.
Take me now, oh don’t you see,
I can’t get laid in Germany!”

„Liebe Ist Für Alle Da” (Love Is There For Everyone – Dragosta este pentru toată lumea), noul material RAMMSTEIN, s-a lăsat aşteptat patru ani. Era vorba să apară anul trecut, dar trupa s-a răzgândit şi data oficială al lansării a fost mutată pentru 16 octombrie 2009.

Cover_lifad_RAMMSTEIN

Tracklistul final pare să fie acesta:

01. “Rammlied” (Ramm-Song)
02. “Ich Tu Dir Weh” (I Hurt You)
03. “Waidmanns Heil” (Tally Ho! / Hunter’s Salutation)
04. “Haifisch” (Shark)
05. “B******” (Bückstabü)
06. “Frühling In Paris” (Springtime In Paris)
07. “Wiener Blut” (Viennese Blood)
08. “Pussy”
09. “Liebe Ist Für Alle Da” (Love Is There For Everyone)
10. “Mehr” (More)
11. “Roter Sand” (Red Sand)

Respectiv bonusuri pentru ediţiile speciale:

01. “Führe Mich” (Lead Me)
02. “Donaukinder” (Children Of The Danube)
03. “Halt” (Stop)
04. “Roter Sand (Orchestral Version)” (Red Sand)
05. “Leise” (Quiet)

Pussy_Cover

Al şaselea album al formaţiei înfiinţate la Berlin în 1994 este aşteptat de mulţi fani. Au existat anumite conflicte între membrii trupei: vocalul Till Lindemann, chitariştii Richard Z. Kruspe şi Paul H. Landers, basistul Oliver „Ollie” Riedel, clăparul Christian „Flake” Lorenzo şi bateristul Christoph „Doom” Schneider, dar în final au ajuns la un numitor comun şi materialul este în stadiul final de finisare.
Clipul „Pussy” deja stârneşte vii discuţii şi scandalul serveşte drept mobil de promovare. 🙂 Nu discut nici despre moralitate, nici despre artă şi cu atât mai puţin despre ideologie… Eu m-am amuzat şi piesa îmi place.
Piesa şi video-clipul  – conform declaraţiilor trupei – face o satiră la adresa turismului sexual.

“Take me now, oh don’t you see,
I can’t get laid in Germany!” ??? ha ha ha ha! 😆

Am ascultat şi piesa care dă titlul albumului, sună uşor mai tradiţional, chitarele sunt Heavy, vocea lui Till la fel de gravă. Fanii cu siguranţă vor savura materialul, cei care nu i-au plăcut nici până acum, nu cred că-şi vor schimba poziţia, Rammstein au rămas în zona Metal-ului Industrial unde clapele şi chitare se împletesc armonios şi vocea bubuie mai ceva ca economia românească acum un an… 😆

Pentru fanii care au blog, profil MySpace, Hi5 sau ce o mai fi, METALHEAD şi Universal Music oferă ocazia de a câştiga 5 CD-uri „Liebe Ist Fur Alle Da”, 3 tricouri şi o discografie completă RAMMSTEIN dacă AJUŢI la promovarea acestui album!
Toate detaliile le găsiţi AICI pe METALHEAD.

30 RON CD-ul original, zic “io”:  e moca oricum.

Baftă şi… dacă mai spune careva că am clipuri cu conotaţii sexuale, nu ştiu ce fac! 😆

Alin are părere mai tranşantă despre subiect. Şi nu este singurul. Noul (porno) Rammstein a stârnit furori pe internet. Să mai zică cineva că cei de la marketing doar freacă duda… că tot veni vorba de frecat. 😆 😆 😆

“You’ve got a pussy,
I have a dick,
So what’s the problem?
Let’s do it quick!” 😆 😆 😆

http://botd.wordpress.com/top-posts/?lang=ro (17 sept. 2009)
http://botd.wordpress.com/top-posts/?lang=ro (17 sept. 2009)

Introducing… CandlestickMaker!

Posted on by — No Comments ↓

CandlestickMaker este proiectul tânărului student din Craiova, Seidiu M. Alexandru care a început să mixeze pentru propria plăcere prin 2006. Lucrurile au progresat rapid şi au urmat performanţe live în cluburile din Craiova, Timişoara, Bucureşti şi Arad.
CandlestickMaker este un amestec auditiv de IDM,  Drill’n’Bass şi Breakcore, pe o arie de la Downtempo la Ambiental.
Pe profilul MySpace găsiţi 5 piese („Sun Rise” mi-a plăcut cel mai mult, o combinaţie interesantă de ritmuri alerte şi sunete plutitoare, o combinaţie asemănătoare „Summer Break” şi reconfortanta „Promise of the Fall in the Air”) şi aruncaţi un ochi şi pe pagina DeviantArt.

Pe YouTube am găsit o piesă mai zgomotoasă, dar la fel de proaspătă şi ambientală de pe acelaşi material „Seeds”.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=wu-bEZXTdHA]

Pe 20 octombrie CandlestickMaker lanseanză noul album, dar până atunci îl puteţi urmării în cadrlul festivalului Cybermental la Bucureşti!

Bring the Noise!

Cybermental.4

Introducing… Mr. Pan[k]sament!

Posted on by — 24 Comments ↓

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=u-Hlsd0z10M]

Mister Pan[k]sament on MySpace

Mister Pan[k]sament on MyMusicSite

Mister Pan[k]sament on Unsigned

Este, cred, a treia ediţie de Cybermental la care am discutat despre eventualitatea participare la festival. La a doua ediţie n-am fost prezent fizic, dar m-au reprezentat un şir de tablouri. Anul trecut nu eram gata cu materialul unui nou album, disc pe care sper să-l termin în această toamnă, dar îmi voi prezenta albumul „One Bullet Revolution” pe 1 octombrie la Silver Church.
După Cycler, eKlipSe, Brazda Lui Novac, Noetic Purge şi Matze mi-a venit rândul la prezentare.

Nu ştiu câtă lume se adună într-o seară de joi la un eveniment Electro-Industrial, dar sper să nu cânt – după o pauză de fix zece ani – cu sala goală. Nu că ar fi grea trecerea de la 2-3 cititori pe blog la 2-3 spectatori în sală… 😆

Pe de altă parte, exact despre asta este vorba pe albumul (fals) concept „One Bullet Revolution”: se spune că în faţa morţii suntem singuri, dar eu cred că şi-n viaţă suntem la fel de singuri. Nu admitem asta, cum nu acceptăm nici multe alte adevăruri, dar…
Despre conceptul singurului glonţ am mai scris câte ceva şi în postarea „Arta… ca un glonţ”, respectiv „Arta integrată (în absolut… ha ha ha). Nu repet discursurile acum. Arta este o armă şi cei cu “dare de mână” sunt obligaţi să o…  folosească.
Din păcate nu o dată constat că underground-ul este minunat, dar inexistent. Toată lumea vrea să iasă din ceva care nu există şi să devină „mare”… Undergroundul nu este o trambulină ci scena pe care artistul – teoretic – este liber să se exprime, nu există constrângeri… Dacă „actorii” tratează lucrurile altfel…
Electro-Industrial-ul n-a prins cine ştie ce rădăcini la noi, cum n-a prea prins nimic – nici Punk-ul, nici Metal-ul, nici nimic – tocmai fiindcă nimeni nu le-a abordat din convingere ci doar în ideea de a se afirma. Sau aproape nimeni. Şi cu Punk, Metal sau Industrial nu te afirmi. Sunt sub-culturi, este muzică de breşă şi breşa este mică rău… Să ataci piaţa occidentală este dificil, producătorii îşi protejează în mare parte proprii artişti şi trebuie să fi de 1000 de ori mai bun ca aceia să fi băgat în seamă… Şi asta e greu.

Albumul acesta s-a născut greu… Dacă stau bine să mă gândesc, lucrez la el de prin 2001… În august 2001 – mă credeţi pe cuvânt ori ba – el se numea „Collide and Collapse”… apoi a venit 11 septembrie şi… am spus: ups! Nu ştiu dacă şi „One Bullet Revolution” este un titlu la fel de profetic…că n-oi fi Brucan! 😆  Nici nu ştiu dacă aş vrea sau nu asta. Lumea, evoluţia speciei umane poate fi schimbată şi de un singur glonţ… Revoluţie cu precizie chirurgicală.
Am scris peste 100 de piese în perioada aceasta, am avut mai multe proiecte: the spoileD Jerks, Liquid Seeds of Desire, Vesti Proaste, Re/Boot, Hate Larvest, Rope Of Hope, Hotriders On Ice… apoi stimulat de prieteni şi alţi factori externi, am realizat că se fac 20 de ani de la debutul formaţiei Pansament, 10 ani de când s-a retras trupa Nation’s Slum şi nu în ultimul rând 20 de ani de la pucio-răsturnarea din decembrie ’89.  Şi un an de la colapsul financiar… 😆 Cam aşa am ajuns la numele Mr. Pan[k]sament şi la titlul „One Bullet Revolution”. A rezultat un album intens şi… colorat.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=fHq-soyNhSo&feature=related]

Cele 11 piese care în final au intrat în matricea discului sunt toate scrise în ultima perioadă, o parte din ele făcând parte din setul iniţial al proiectului Rope Of Hope început în iarna lui 2007 cu „Bang Your Head” şi cea mai veche piesă este „Doare Doar Când Respir” scrisă în 2005 pentru proiectul Veşti Proaste.
La pagina lyrics am pus toate textele, coperta şi tracklist-ul final. Am mai scurtat albumul, “doar” 11 piese şi două bonusuri. 13. Şi azi e marţi.  🙂

Mr. Pan[k]sament – One Bullet Revolution – 2009

01. Achtung Maybe [Alarm part 1] – instrumental
02. Sister Disaster [Choke, but don’t Swallow]
03. Bang Your Head
04. Doare Doar Când Respir [It Only Hurts When I Breath]
05. Emo Number Five [Bitches And Bruises] – instrumental
06. Vio-lent
[Part 1 Slow Rape
Part 2 Ambulance Song
Part 3 Damage Control]

07. Pop Floor of Shame [Death of the Dance]
08. You’re Pretty [When I Fuck You]
09. MP3 Killed the MTV Star [Error 404] – instrumental
10. One Bullet [Resolution]
11. A Hole Lot of Nothings [Chips for free]

bonus tracks:
12. Nation’s Slum – Burn (1998)
13. Pansament – Punk Ain’t Dead (1989)

One_Bullet_Revolution_FRONT

Am făcut totul singur, respectiv aproape singur. Un Şoricel şi Marius au imprimat nişte chitări, Un Şoricel a contribuit în mod creativ la „A Hole Lot of Nothing”, pe Marius l-am chinuit cu riff-urile scrise de mine. O să fiu singur pe scenă şi pare uşor stânjenitor… Dacă proiectul „prinde” aş vrea lângă mine (măcar) un chitarist şi un clăpar/DJ… Îi aştept pe cei interesaţi.

M-am uitat ce piese au fost descărcate din Music BOX-ul de aici. Conduce detaşat Pansament cu „The Vicious” descărcat de 46 de ori, urmat tot de o piesă Pansament, „N-am să aştept” cu 42 de descărcări.
Demoul „Elevator To Hell” din 1993 al Nation’s Slum-ului, piesă abandonată, a fost descărcată de 34 de ori şi piesa „Burn” de 16 ori. Din piesele proiectului the spoileD Jerks, cea mai descărcată este „Whole Lotta Techno” cu 16 descărcări. „A Hole Lot of Nothing (Exit Into the Sunrise) al noului meu proiect, Mr. Pan[k]sament, a fost descărcată de 12 ori. Am pus şi piesa nouă, „One Bullet (Resolution), sunt curios câte descărcări o să producă. 🙂
Piesa se pare că are potenţial, am primit deja o ofertă interesantă de la MyMusicSite.com şi sunt curios cum o să evolueze „relaţia”. Am depăşit de mult vârsta primei dragoste şi nici n-am obiceiul să mă îmbăt cu apă chioară, am avut contract de disc cu o casă de producţie din Germania când pe la noi trupele nici demo-uri nu prea aveau…deocamdată rămân Unsigned.  😆

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=dryd8wafhdI&feature=related]

Am mixat piesa „One Bullet [Resolution]” şi cred că este perfectă pentru promovarea albumului. Puteam alege o piesă mai soft, mai comercială, puteam să fac un clip lacrimogen, puteam face un milion de alte lucruri cum mulţi preferă să nu facă nimic… Arunc eu primul cu piatra.

One Bullet [Resolution]

It’s like a gun in my mouth
Stucked in the corner of doubts,
The trigger won’t pull me out
Nothing I can do about.
Questions are nailing me down,
The answers are stains on the wall,
Something it’s wrong, we both know,
The bullet won’t fill up the hole.

It’s like a bill left to pay
No cover for all what we spend,
The system just eat up itself,
This program it runs till the end.
Custom revolution demand,
Like a bottle washed ashore,
Cancel salvation on-line,
But the bullet won’t fill up the hole…

Save a bullet for you…

I save a bullet for you,
My last bullet it’s for you.

Despre album am să mai povestesc, nu cred că apuc să-l editez, mixez şi masterizez până la sfârşitul lunii (sper că nu şi al lumii! 😆 ), acum însă să spun câteva vorbe despre (pseudo) clip.
Nu intenţionez să mă explic şi clipul cred că este suficient de explicit ( 😆 ). Editarea video îmi aparţine, fără bani e greu să faci clipuri chiar dacă există idei…

Am tot vorbit despre criza morală care cred că este esenţa, sâmburele actualei crize generale. Aici sunt două aspecte: pe de o parte criza individuală şi criza societăţii în ansamblu. 1000 de oameni nefericiţi nu pot forma un grup de oameni fericiţi… Şi votul meu clasei politice. Cam asta e în clip. 🙂

Noutăţi despre CYBERMENTAL în fiecare zi pe pagina festivalului. Bring the Noise!

Cybermental.4

Introducing… Matze!

Posted on by — No Comments ↓

Recunosc, sunt un tip uşor arogant.
Sunt un punker metalist care se relaxează cu Miles Davis.
Sunt mai mult ca sigur defect, dar trupele de pe la noi nu m-au impresionat la lacrimi niciodată. În 99,9% din cazuri sunt doar imitaţii palide a unor lucruri făcute mult mai bine de alţii. Adică, mai mult maimuţăreală, la capitolul inspiraţie stăm cam subţire şi creaţia a fost înlocuită cu nonşalanţă de copiat.
Mi-a plăcut mult ce făcea nea Hoisan cu Tectonicul lui la sfârşitul anilor ’80, începutul anilor ’90, Liviu poate că este diliu, dar are fazele lui geniale şi eu – sincer – apreciez şi prefer oamenii dilii.
Trupa Neurotica au avut un album excepţional, „Bio” care din păcate a trecut destul de neobservat şi s-a risipit în neant şi nepăsare, mi-au plăcut din prima Şuie Paparude şi ZOB şi îmi plac Blazzaj… dar cam atât.
Nu mă luaţi cu „Mugur de fluier” că şi aşa vremurile-s suficient de haiduceşti!

Nu-s mare expert nici în Electro-Industrial, de ce să vă mint?
Pe la 7 ani am ascultat prima oară Kraftwerk şi „Man Machine” mi-a rămas în minte pentru totdeauna, apoi pe la 19 ani am descoperit VoiVod şi prin ’90 Nine Inch Nails, Ministry şi Malhavoc. M-am mai cultivat, ascult Einstuerzende Neubauten cum ascult şi David Bowie sau Peter Gabriel, îmi plac Cop Shoot Cop şi Consolidated, Ugly Mus-Tard şi o tonă de alte trupe mai mult sau mai puţin cunoscute din zona experimentală, dar înrudită cu Rock-ul şi Metal-ul. Îmi place Brian Eno, dar nu mă omor nici după minimalism, nici după ambiental. Sunt chill, sunt cool, sunt relaxante, dar mă relaxez cam rar.
În ceea ce priveşte scena autohtonă, habar n-am cine cântă, ce cântă şi de ce cântă. Mea „pulpa”, pe lângă faptul că sunt arogant, mai sunt şi ignorant.

De asta-i bine să mai fie câte un Cybermental, se cultivă şi ăştia din provincie ca mine. 😀
Nici pe MATZE nu l-am ascultat până astăzi. Din ce ţin minte, a cântat cu DJ Vasile în deschidere la Laibach, dar plăcerea de a-i vedea şi asculta pe Laibach după mai bine de un deceniu de aşteptare, nu puteam să-l amestec cu nimic altceva – cu siguranţă Hoisan ar fi fost mai potrivit să presteze în deschiderea acelui show – aşa că atunci am preferat să stau afară şi să fumez (ca turcul) cât timp au prestat cei doi artişti.
Pe undeva m-am ferit de DJ tot timpul… sechele de punker, probabil.
Azi mi-am luat inima-n dinţi şi am intrat pe MySpace la Matze.
Din cele 3 piese de acolo: „drag baditza cu tractorul”, „jalnika” şi „drag baditza cu tractorul”, cel mai mult mi-a plăcut a doua piesă.

Piesa de astăzi este un mix haios de manea cu ambiental…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=EolRiG6Jotk]

Este haioasă şi “electrizarea” piesei “Oameni” a lui Aurelian Andreescu… 😆 Uneori când văd ce este în jurul meu nu ştiu ce să fac: să plâng sau să râd. În ultima vreme am ales să râd.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=6oXioO7-IS4&feature=channel_page]

Am citit şi prezentarea făcută de organizatori pe pagina festivalului şi de acolo am aflat că Matze e unul din veteranii abordării Electro de pe la noi, evoluţia lui reflectă şi evoluţia genului şi al societăţii. Interesant. 🙂

Matze cântă în ultima seară a festivalului Cybermental,  pe 2 octombrie la Silver Church, merită să fiţi prezenţi.

Cybermental.4

Caustic – This is Jizzcore

Posted on by — 4 Comments ↓

Am şi eu lipsurile, nelămuririle mele. De exemplu niciodată n-am înţeles exact care sunt diferenţele între sub-genurile Tehno, ce este House-ul, care este diferenţa între cele două… Nu că ar conta. 😆
La fel, nu văd mare diferenţă între ce HIM numesc „Love Metal” şi 90% din trupele catalogate drept Emo…
Nici în Industrial nu mă descurc mult prea bine… Sunt o grămadă de sub-categorii care îmi sunt străine sau cel puţin nu sesizez diferenţe substanţiale între ele. Nu intru în detalii, dar de exemplu este greu de explicat unde se termină Rock-ul Industrial şi începe Metal-ul Industrial…
La fel stau şi cu Noise-ul. Nu e neapărat genul meu iar dacă intrăm în sub-categorii, sunt perfect pierdut.
„Otrăvit” de spiritul Cybermental am dat peste o trupă pe care nu o cunoşteam: Caustic. Nu, nu participă la festival, dar cine ştie, poate la anul…
Caustic provin din Madison, Wisconsin, (U.S.A.), proiectul activează din 2002 şi singurul său membru permanent este DJ Matt Fanale (AKA Eurotic). Live şi în funcţie de locaţia spectacolelor, Matt are diverşi invitaţi, formula este în constantă schimbare.
Pe lângă inevitabilele showuri din cluburile americane, Caustic au participat la diferite festivaluri atât în America, cât şi în Europa: Providence Industrial Festival, Blacksun, Reverence, Indoctrination şi Infest.
Stilul abordat este Powernoise amestecat cu elemente de Industrial tradiţional. Textele lui Matt au o abordare plină de umor şi nu o dată au stârnit scandaluri. De gust, doar câteva titluri: „Hitler Ruined That Moustache For Everyone”, „Redneck Pussyhouse”,”This Track Will Get Skipped A Lot”, „I Gave the Blind Boy My Eyes (But Stole His Tongue)… 😀
Showurile sunt şi ele incendiare, pe scenă se petrec tot timpul lucruri imprevizibile, de multe ori membrii proiectului apar mascaţi şi consumaţi, beneficiază de un show vizual dinamic şi interacţionează cu publicul.
Pe lângă numeroase compilaţii, colaborări, EP-uri, Caustic au lansat primul album în 2006 „Unicorns, Kittens, and Shit”, urmat de „Booze Up And Riot” în 2007, de „I Am On Fire” în 2008 şi anul acesta de albumul dublu CD „This is Jizzcore”.

Caustic - 2009 - This is Jizzcore_cover

Mi-am zguduit şi eu dimineaţa de duminică (şi vecinii… 😆 ) cu cele 30 de track-uri ale noului material Caustic.
Piesele de pe „This is Jizzcore” continuă aceeaşi linie al Industrialului tradiţional american de la sfârşitul anilor ’80 cu un sunet mai gros şi mai dinamic, beat-uri mai incisive şi infuzie de Noise. Clapele creează atmosferă, aduc armonii, făcând muzica mai colorată şi mai comestibilă faţă de multe alte experimente asemănătoare. Cu toate acestea, nu este un material uşor, şi pe departe comestibil pentru un public neavizat.
Dacă prima piesă, „The Inmates Have Taken Over”, deschide albumul într-o manieră mai relaxată, următoarea piesă, „Agent Of Chaos” ne aruncă în tăvălugul de zgomote violente al Powernoise-ului, iar vocea distorsionată al lui Matt aminteşte de cele mai incisive momente Ministry.
„Cock Blockin’ Beats” ( 😆 ) relaxează atmosfera oarecum, în contextul materialului evident! Este o piesă dansantă, o construcţie ritmică, perfectă pentru nopţile pierdute-n cluburi.
„Bacia La Capra” combină un bas gras şi armonic cu accentele Noise, alternanţa ritmurilor şi intervenţiile vocale fac piesa interesantă… şi umorul lui Matt.
„Forumla 420” este un alt experiment uşor schizofrenic, puţin psihedelic. Zgomotele, ritmurile, clapele „şoptite” creează o atmosferă ameţitoare, plutirea se transformă în cădere şi induce senzaţia de halucinaţie.
„Feral” revine într-o zonă mai accesibilă, tonurile rămân grave, sunetul clapelor este agresivă, dar sunt şi elemente melodice, armonii de care te poţi agăţa, ritmul uneori sacadat, alteori filtrat şi împins mai în spate aduce prospeţime piesei.
„The Bible, The Bottle, The Bomb” readuce în prim-plan Powernoise-ul, clapa colorează interesant anumite pasaje şi rupe puţin bombardamentul sonor.
„Pull The Pin” este construită pe un ritm tradiţional şi minimalist, sintetizatoarele bârâie zgomotos, vocea lui Matt este incisivă – aceeaşi abordare a la Al Jourgensen – dar face piesa mai uşor de urmărit. O voce feminină colorează-n plus piesa.
„Redneck Pussyhouse” ne aruncă din nou în haosul zgomotelor. Boxele tremură de la ritmul pulsant, vecinilor le stă ciorba-n gât cu siguranţă… 😆
„I Wanna Stay Wasted” este o glumă de 1 minut şi jumătate, cântată acapella, umorul lui Matt are prim-planul şi dovedeşte calităţi vocale nebănuite.
„Teabaggin’” este încă o glumă, tot o piesă scurtă, aminteşte de The Bloodhoundgang, vocea abordează maniera Rap, fundalul este Noise, o piesă excepţională!
„Acid Bomb” este despre LSD: înghiţi pastila, dar nu ştii niciodată unde te va duce trip-ul… Muzica este minimalistă şi zgomotoasă, ruptă uneori, fragmentată de intervenţii vocale şi mici fragmente (mai) muzicale.
„Voodoo Dust” intră direct din piesa anterioară, clapele groase schimbă atmosfera, ritmul rămâne acelaşi, tonul este grav şi aduce şi o arecare nuanţă misterioasă şi Horror. Este încă o piesă reuşită, dinamică şi pulsantă.
„D-Baggin’” este o „joacă” Chill-Out de un minut şi jumătate, încă o glumă scăpată de Matt şi condimentată cu lătratul câinelui din vecini… 😆
„Lady Business” este o piesă mai cuminţică, dedicată clubbingului, ritmul minimalist este completată cu o partitură vocală ce aminteşte de disco-ul  anilor ’70 şi o umbră de clape cu note Trance. „Plasure ism y business and business is good…” Matt se distrează şi ne putem şi noi distra în compania lui. 🙂
„Radio Raheem” coboară tempo-ul, clapele se încovoiază şerpuind pe o temă uşor orientală, alungită printre zgomote şi ritmul sacadat, o construcţie interesantă.
Urmează un şir de remixuri ale unor track-uri anterioare, apoi „Big Goth Mama”, încă o piesă Powernoise modelată uşor pentru ringul de dans, urmat de un mix „Funkbot Vs. Spunkbot” şi în finalul albumului un ultim asalt Powernoise: „This Fuck Will Shut You Up” pune capacul zgomotos.

Caustic_1

Există şi o formaţie din zona Metalului cu numele Caustic, pagina My Space al lui Matt este aceasta, puteţi asculta acolo câteva din piesele proiectului.

După acomodarea cu stilul zgomotos, Caustic s-au dovedit un experiment interesant şi mult mai digerabil ca la prima „vedere”.
Sunt perfecţi să contorsionaţi nervii vecinilor manelişti şi cred că sunt un eveniment de vizionat live… Bring the Noise!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=bz4gZMdAfC8&feature=PlayList&p=F66EE39C2DBC68BA&playnext=1&playnext_from=PL&index=91]