Acum o săptămână spațiul public a fost ocupat exclusiv de moartea baschetbalistului American Chauncey Hardy și zilele următoare de situația dominantă a clanurilor din România și cumetria evidentă a interlopilor, organelor de ordine, a reprezentanților justiției și puterii locale și nu în ultimul rând a politicienilor. Ieri subiectul a fost spulberat și la propriu și la figurat de accidentul în care a fost implicat Şerban Huidu. Se vorbește despre blestem, despre ghinion, despre starea medicală a lui Huidu, titluri care mai de care ne sunt trântite-n mufă cu intenția evidentă de a ne șoca sau indigna, titluri gen: “A înviat din morţi şi a ucis trei oameni!” (Adevărul). Dincolo de tragedia incontestabilă, Read more De pe o zi pe alta
bla bla bla
Iaurt
Halesc reclame. Cu ochii. Fiindcă am renunțat la dinți și am adoptat o gură mai aerisită. Mai răcoroasă. Am renunțat la produse, dar reclamele, reclamele sunt delicioase.
O știți pe Sorina, nu? “Am 78 de ani și arăt de 87 și de când consum Activia cu lingurița am o viață de iaurt….” Și asta încă nu este tot, vin vremuri și mai și. Dar mai vorbim. 😉
caut job ca dama pentru sex am 40 ani
Vorbeam zilele trecute despre “Care este motivul principal pentru care guvernul Boc trebuie să plece?” şi am închis postarea într-un ton oarecum de resemnare: “Am 41 de ani şi am sentimentul tot mai profund că am devenit inutil mie însumi, copilului meu, societăţii. Şi nu sunt singurul. Dar suntem toţi singuri.” Dincolo de argumentaţia expusă vis a vis de incompetenţă, corupţie şi în ultimă instanţă trădare şi o nesăbuită lăcomie, poate cel mai grav lucru este resemnarea. O resemnare care vine din disperare. Ieri vedeam la ştiri cum oamenii la Iaşi s-au călcat în picioare să cumpere zahăr la jumătate de preţ, apoi să adune de pe jos şi să-şi îndese în traiste zahărul vărsat din pungile rupte. Privim spre Japonia cu teamă şi poate şi cu o oarecare simpatie, dar noi suntem la fel sau chiar mai rău loviţi, ci nu de un dezastru natural, ci de conducerea pe care – iertată să-mi fie francheţea – noi ne-am ales-o prin vot.
Azi dimineaţă “săpând” în statisticile de administrare ale blog-ului la “termenii motorului de căutare” am găsit: “caut job ca dama pentru sex am 40 ani”. Read more caut job ca dama pentru sex am 40 ani
brushvox.com – NEW HOME!
M-am mutat, noua casa –
brushvox.com.
Care este motivul principal pentru care guvernul Boc trebuie să plece?
Realitatea TV a pus în joc un premiu în valoare de 100.000 de euro ieri când Guvernul Boc a înfruntat o nouă moţiune de cenzură în Parlament. Trebuia găsit “răspunsul corect” la întrebarea: “Care este motivul principal pentru care guvernul Boc trebuie să plece?”. O strategie de marketing care probabil a încercat să combată audienţele mult mai ridicate ale concurenţilor de la Antena 3. Peste 50.000 de telespectatori au trimis răspunsurile lor. Ce mă intrigă pe mine mai mult şi mai mult este prăpastia dintre ce spun sondajele de opinie şi ce am văzut ieri pe stăzile Bucureştilor. Un guvern cu încrederea sub 10% în sondaje n-a reuşit să urnească nici 1% din populaţia României. Sau mint sondajele şi “trusturile de presă ale mogulilor” şi românul este mulţumit şi fericit, sau suntem complet indolenţi şi/sau nevertebrate. Scuze, de fiecare dată ne găsim, dar “revoluţii” nu se fac nici la televizor, nici pe Twitter sau Facebook. Read more Care este motivul principal pentru care guvernul Boc trebuie să plece?
Adevăratul portret al lui Dumnezeu
Adevăratul portret al lui Dumnezeu este un mister la fel de mare ca adevăratul său nume.
Căutările omului sunt la fel de misterioase ca şi căile Domnului… Imagini şi text AICI. 🙂
Eva
În Ebraica veche “mesia” şi “şarpe” erau acelaşi cuvânt. Gândiţi-vă. Este posibil ca Eva (“cea vie”) să-l fi scos în fapt pe Adam (“praf”) din întuneric oferindu-i fructul interzis din Copacul Cunoaşterii la îndemnul Salvatorului? Ipoteză periculoasă. Ne răstoarnă toate conceptele şi… prejudecăţile. Nu ştiu dacă lucrurile stau aşa ori ba, ştiu însă că nu pot să fiu atât de tâmpit să exclud oricare posibilitate înainte de a mă pronunţa. Mă tot întreb de ce secole la rând biserica a insistat pe ideea “crede şi nu cerceta”. Ce ne ascund în fapt? Şi de ce? Noul Testament în versiunea sa unanim acceptată este o colecţie de texte selectate şi cenzurate. Clericii au decis ce trebuie şi ce nu trebuie să cunoaştem. Biserica ani de zile a susţinut că Pământul este în centrul universului (şi singura planetă), a afirmat cu vehemenţă că Pământul este plat… Read more Eva
Între bine şi rău
Pentru a determina poziţia unui obiect în spaţiu este nevoie de două puncte de referinţă. În cazul omului aceste două puncte sunt binele şi răul. Suntem educaţi să alegem între bine şi rău, suntem învăţaţi să alegem binele. Dar ce ne facem dacă descoperim că nu există bine şi rău, cele două “lucruri” în fapt sunt unul singur? S-ar creea un dezechilibru? Am fi oare pierduţi?
Între bine şi rău – sau ceea ce presupunem că ar fi binele şi răul – suntem doar noi, singuri, goi, aşa cum nu ne vede nimeni, ba nici noi nu vrem să ne vedem. Avem nevoie de bine şi de rău ca să identificăm în vre-un fel sau este doar sofism şmecher?
Fiecare fiinţă este singulară şi absolut unică. Conceptul de “bine şi rău” ne grupează, ne poziţionează în turmă. Suntem învăţaţi să fim buni şi să fim mai buni. Mai buni decât copilu’ vecinului, mai buni decât colegul de bancă, mai buni decât colegul de muncă. În fapt tot ce suntem învăţaţi şterge şi estompează din tot ceea ce suntem. Read more Între bine şi rău
Viaţa secretă a păpuşilor gonflabile
Au păpuşile gonflabile o viaţă secretă? Este întrebarea asemănătoare cu cea legată de frigider: ce se întâmplă înăuntru după ce închizi uşa, se stinge beculeţul, oare cum se împacă cutia cu margarină cu iaurtul sau roşiile, cine este şeful?
Pe site-ul Ego.Alter-Ego am dat de povestea păpuşilor gonflabile. 🙂 Ce fac “fetele” când le lăsăm singure ascunse-n cutie, închise-n dulap, eventual îngrămădite sub pat? Bine, băiat de modă veche – şi cult 😀 – mi-am amintit inevitabil de Blade Runner şi faţa lu’ Rutger Hauer, dar mai ales de Daryl Hannah (în ’82 avea 22 de anişori) – dar cei mai “proaspeţi” poate o ştiu din “Kill Bill” – aka. Pris, în film fiind, cum se spune: “basic pleasure model”. Read more Viaţa secretă a păpuşilor gonflabile
(No) Reason
[bandcamp track=813586418 bgcol=FFFFFF linkcol=f20719 size=grande]
Motiv, scuză sau justificare? Mai contează?!
Şi sâmbăta, pe 8 ianuarie am avut şi primul jam pe anul acesta cu gaşca Oedip Piaf. Ne-am „jucat”, ne-am distrat, ne-am încins şi ne-am răcorit, fiecare cum am putut.
La prima strigare am făcut „piesa” (No) Reason, improvizaţie ca de obicei la care am sudat şi transpirat cu Grigore, Şerban şi Călin, un cvartet de forţă. 😀
Cum se întâmplă adesea, multe faze bune s-au consumat în timpul repetiţiei, dar lipsesc de pe imprimare.
Fiindcă la faţa locului în 3 secunde îmi este imposibil să scriu un track de tobe, am folosit o singură măsură de tobe pusă ad-hoc, acasă însă am stat două zile şi am rescris tobele măsură cu măsură din mânuţe (taste 😀 ) cuminţel.
Dacă în mixajul făcut pe „fast forward” şi-n spiritul momentului contrabasul lui Călin a fost scos din schemă, acasă reaşezând puţin instrumentele am considerat de cuviinţă să-i fac loc şi efortului depus de Călin – între două fumuri şi/sau pahare de Jack. 😀 Şi alte “chestii” le-am eliminat din mix, sorry guys! (Unele mi-au aparţinut, asta, să nu credeţi că am ceva cu cineva! 😀 )
„(No) Reson” în versiunea mea nu este „No Reason” în versiunea lui Grigore, dar – zic „io” – merită ascultate ambele Read more (No) Reason
