Amazing and Hot: Inna

Posted on by — 4 Comments ↓

Prin ianuarie, piesa “Hot” a cântăreţei românce Inna s-a clasat pe locul întâi în topul Billboard Hot Dance Airplay, clasament care monitorizează cântecele din genul electronic dance care sunt difuzate de radiourile din SUA.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=S8JsAYSFlHA]

Acum Inna  ocupă prima poziţie a topului MTV Dance Chart din Marea Britanie cu piesa “Amazing” (putaţi vota piesa pe site!). Ea este urmată de Dj Fresh cu “Gold Dust” şi de Sweedish House Mafia cu “One (Your Name)”.

“Amazing” este al doilea single după “Hot” şi Read more Amazing and Hot: Inna ›

Măsuri de răspuns

Posted on by — 8 Comments ↓

Cum anticipam zilele trecute, tragedia din Giuleşti a monopolizat complet presa şi opinia publică iar cel mai important eveniment, cea mai importantă ştire din zilele acestea a rămas de pagina doi.
Arestarea şi expulzarea diplomatului Gabriel Grecu a incitat presa şi a fost „breaking news” fix până la 7 seara când explozia de la maternitatea din Giuleşti a scos din discuţii orice altă ştire.

Serviciul Federal de Securitate a anunţat luni că a reţinut în flagrant un agent de informaţii român, care lucra sub acoperire diplomatică la Ambasada României în Rusia. Conform FSB, Gabriel Grecu, secretar I al ambasadei române, a fost reţinut în timp ce încerca să obţină informaţii militare secrete.
MAE a condamnat, într-un comunicat, “încălcarea gravă” de către autorităţile ruse a prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice prin reţinerea unui diplomat român acreditat la Moscova, precum şi prin tratamentul “complet neadecvat” aplicat acestuia.
Ministerul român de Externe a transmis marţi părţii ruse decizia autorităţilor române privind declararea persona non grata a unui diplomat din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, cu rang diplomatic echivalent (secretar I), solicitându-se, totodată, părăsirea de către acesta a teritoriului României în termen de 48 de ore şi a confirmat ieri că diplomatul român Gabriel Grecu acuzat de spionaj şi declarat persona non-grata, a sosit deja în ţară.
Numele diplomatului rus expulzat se pare că este Anatoly Akopov aflat la post din 27 iunie 2007.
În răspuns, Rusia “îşi rezervă dreptul de a lua măsuri de retaliere” şi avertizează România că este responsabilă pentru eventualele consecinţe, a anunţat tot ieri Ministerul rus de Externe.
Totodată comunicatul mai precizează că MAE rus protestează ferm la adresa părţii române, despre care spune că poartă întreaga responsabilitate pentru eventuale consecinţe şi-n final punctează cu: „Ne asumăm dreptul unor măsuri de răspuns”.

N-am să pretind că mă pricep la fotbal, Dacii şi politica externă, dar din câtă istorie mai ţin eu minte, Rusia Read more Măsuri de răspuns ›

Cseke, fuck you!

Posted on by — 6 Comments ↓

S-a gândit să-şi dea demisia, da’ în final i-a cerut lui Sorin Oprescu să demită întreaga echipă managerială de la Maternitatea Giuleşti. Aruncatul pisicii moarte se numeşte procedeul şi este continuarea firească a punerii spitalelor sub tutela administraţiilor locale, altfel spus, şi-a luat ministerul mâna de pe ele şi s-a spălat ca Pilat.
E prima oară în 40 de ani când nu mă simt bine în pielea mea de ungur. Şi e neplăcut.
Am înţeles – deşi nu şi susţinut – intrarea UDMR-ului alături de PD-L la guvernare. Pentru UDMR pierderea finanţărilor în plan local înseamnă eşec absolut, de aici şi nevoia de a se agăţa de guvernare. Nu e etic, probabil nici scuzabil, dar cum spuneam, pot să înţeleg.
Acum, în prag de nouă moţiune UDMR putea să facă pasul decisiv şi elegant, bătea palma cu PNL şi PSD şi reveneam la situaţia din toamna trecută. Incidentul de la Maternitatea Giuleşti dincolo de tragic şi de imperativul demisiei nu neapărat ca responsabilitate directă, dar de onoare, era momentul prielnic şi tot odată o cale elegantă – pretext – să o facă.
Nu s-a Read more Cseke, fuck you! ›

Dansu’ Pinguinului?

Posted on by — 8 Comments ↓

Zilele toride din ultima vreme m-au băgat şi pe mine-n focuri ca să mă exprim astfel. Cum am săpat prin arhiva de lucru am găsit imprimările unui proiect pus în mişcare (şi apoi la sertar) în 2006. Proiectul s-a numit VEŞTI PROASTE şi albumul pe care-l pregăteam „Perfect Perisabil”. Am imprimat şi vocea atunci la 11 piese, dar am fost profund nemulţumit de rezultat, în mare parte acesta a şi fost motivul pentru care am abandonat proiectul.
Dar să revin! Imaginea unui Bucureşti în flăcări îmi tot apare şi revine de ceva vreme, acum trei zile m-am decis şi am şi „făcut” o piesă nouă: Bucharest Burning [Anthem].
Acum ştim cu toţii ce s-a întâmplat la Maternitatea Giuleşti şi mi-am exprimat şi părerea pe subiect, atât ieri (Bileţelul de adio), cât şi azi (Jelitu). Mă uit pe geam şi nu văd încă fum nici dinspre Cotroceni, nici din direcţia Pieţei Victoria şi nu arde nici Casa Poporului. Şi apropo de tot felu’ de petiţii şi cererea unei Zile de Doliu Naţional, sunt de acord cu o zi de Doliu Naţional dacă căsăpim în sfârşit preşedintele, guvernul şi măcar 75% din actuala clasă politică. Dacă în continuare numai ne văicărim şi jelim, merităm din plin tot ce se întâmplă. Petiţiile sunt pentru oameni cu prea mult timp liber şi prea puţin curaj. Şi cum spunea tatăl unuia din bebeluşii arşi: să-i ardem puţin. De acord. Da’ de ce numai puţin?! 80% zic eu că ar fi un procent rezonabil…. Dacă scapă, scapă… Îi împuşcăm.
Se aud în schimb manele de la vecin. Şi tare mă tem că la pomana de 40 de zile a bebeluşilor decedaţi vom ţopăii beţi tot pe… Dansu’ Pinguinului….
Peste toată vălmăşeala aceasta se suprapune realitatea (sau nebunia?) cotidiană. Frunza drept brand, banii azvârliţi pe geam – mai exact deturnaţi -, incompetenţa, nesimţirea, nepăsarea… Nu de brand nou, ci de conducători noi avem nevoie şi eu – nu trag semnalul – ci încă o dată: dau semnalul! 👿
Mazăre şi Năstase zic că fetele frumoase ar fi brand-ul potrivit. Nu zic nu, dar fete frumoase sunt şi-n Cehia, Polonia, Ungaria, Moldova, Ucraina…
În fine! Nu e „Dansul Pinguinului”, ci „Bucharest Burning”, nu e Read more Dansu’ Pinguinului? ›

Jelitu

Posted on by — 4 Comments ↓

Mi-e rău. Ultima oară cu moarte lu’ MM o săptămână s-a jelit la televizor. Nu mai conta nimic, nu mai exista nici o altă ştire, jurnalele, emisiunile, inepuizabilele talk-show-uri, ba, şi toate promourile erau cu jelit, cu lacrimi, plânsete, bocete, apoi o zi întreagă am văzut imagini de la priveghi, de la ultimu’ omagiu şi inevitabil: din cimitir. Şi a doua zi totul în reluare.
Mi-e rău – spuneam – fiindcă acum fiind vorba de nou-născuţi, de o tragedie reală, lucrurile o să fie şi mai grave. Şi nu este unul, ci – deocamdată – patru, dar pot fi unsprezece. Curg – în paralel – şi inepţiile. Am auzit pe cineva vorbind (iar) de karmă (O karmă light vă rog), de destin necruţător şi – paradoxal – chiar dacă Dumnezeu a chemat sufletele nevinovata la el, de ce ne doare (în cot) pe noi mai mult şi mai mult, că nu pot fi îngropaţi creştineşte fiindcă n-au fost botezaţi, dar, evident, s-a declanşat (iar) o campanie de presă numită – cum altfel?  – „Lacrimi pentru îngeri”… (Dacă admitem că există îngeri, sunt şi diavoli, nu?)
Jelim că ne place. Sărim în groapă.

(Unde-i) …Doina? Read more Jelitu ›

Bileţelul de adio

Posted on by — 10 Comments ↓

Despre tragedii este imposibil de vorbit.
Am tot felul de gânduri. Aiurea.
Preşedintele spunea acum câteva zile că este îndrăgostit de România şi noi suntem nişte nesimţiţi că nu ne iubim ţara. Dânsul – ex marinar, bişniţar – are toate motivele personale să fie mulţumit de succesul său şi în condiţiile sale, ale familiei sale şi al apropriaţilor săi, satisfacţia este perfect justificată.
Trei bebeluşi au murit în explozia de la Maternitatea Giuleşti, un altul în cursul nopţii la Spitalul Grigore Alexandrescu şi încă şapte copii sunt în stare critică şi cu şanse minime să supravieţuiască. Aceşti 11 cetăţeni români n-au avut nici măcar şansa să îşi cunoască ţară. Sau au avut neşansa să se nască în acest loc.
Apoi mi-am amintit de celebrul caz în care ministrul transporturilor din Japonia şi-a dat demisia fiindcă trenurile – toate trenurile – au acumulat nu ştiu câte secunde de întârziere într-un an. Oare ce ar mai trebui să se întâmple ca preşedintele – de facto şeful executivului – şi guvernul său de marionete şi incompetenţi să-şi dea demisia. Se spune de onoare. Onoare?
Fostul premier liberal a avut un accident de motocicletă şi trebuia operat la genunchi. A plecat pentru această intervenţie medicală în străinătate. Actualul preşedinte a avut probleme la coloană şi… s-a operat în străinătate. Medicul şi actualul primar general al capitalei, Sorin Oprescu, a avut probleme de sănătate şi… s-a dus la Paris. E drept, la un medic… român. Răzvan Dumitrescu ieri seară a lansat o idee – evident strict ipotetică: ce ar fi dacă demnitarii români prin lege ar fi obligaţi să se trateze exclusiv în ţară şi să li se interzică orice deplasare pentru intervenţii medicale.
Preşedintele a spus-o acum câteva zile, ministrul muncii a repetat-o ieri: e bine că pleacă medicii. Şi pleacă şi asistentele, îngrijitorii, pleacă cine poate. Conform unor estimări, circa 70% din personalul medical intenţionează să emigreze, rămân doar cei în prag de pensionare. Acum dacă privim şi noua grilă de salarizare în care medicul şi profesorul debutant au aceeaşi salarizare cu un gunoier, lucrurile sunt clare, zic „io”. Dar şi gunoierul dacă pleacă-n lume, va fi mult mai bine plătit ori unde-n altă parte…
Mi-am amintit şi de faptul că preşedintele ne-a explicat că el munceşte 16 ore pe zi vis a vis de un profesor care „prestează” acelaşi număr de ore într-o săptămână şi astfel – a calculat şeful statului – la oră, profesorul este în fapt mult mai bine plătit…. 👿
Un chirurg probabil operează doar vreo 10 ore pe săptămână, un pilot pilotează probabil tot cam atâtea ore, deci: ciocul mic! Preşedintele munceşte.
Dacă te uiţi la agenda preşedintelui pe site-ul oficial al prezidenţiei, nu prea reiese de acolo ce face exact individu’ ăsta 16 ore pe zi…
Şi sincer, ideal ar fi Read more Bileţelul de adio ›

Filter – The Trouble With Angels (2010)

Posted on by — 6 Comments ↓

Filter – Site Oficial
Filter – Pagină MySpace

Patrick după lansarea remixului la albumul „Anthems for the Damned” (2008) „Remixes for the Damned” de acum doi ani, ne-a promis un nou material cât de rapid şi tot odată o întoarcere la sonorităţile mai grave, mai agresive, mai industriale ale primelor albume. Am vorbit atunci pe larg despre FILTER.
Anul trecut ne-a delectat cu un „Happy Together” strecurat pe coloana sonoră a filmului „Stepfather” şi mâine oficial se lansează noul album: „The Trouble With Angels”.
Pe lângă Richard Patrick – voce, chitară şi bateristul Mika Fineo alăturat proiectului din 2008, au sosit anul acesta chitaristul Rob Patterson (a cântat live cu cei din Korn şi a trecut şi prin Fear Factory) şi basistul Phil Buckman (ex-Tribal Sex Cult).
De cum începe discul cu primele acorduri ale primului extras single „The Inevitable Relapse” este evident că Patrick nu ne-a amăgit/păcălit cum foarte mulţi artişti o fac şi noul disc este întradevăr o întoarcere lo sonorităţile zgomotoase de la începuturile trupei, are un groove sănătos şi este acel Filter de care de ceva ani îmi era dor şi – sincer – mi-am luat gândul de la el. Read more Filter – The Trouble With Angels (2010) ›

Love, love, love

Posted on by — 2 Comments ↓

E târziu şi nu mi-e somn, deşi am crezut că o să cad din picioare la un moment dat. Am savurat o ţigară pe balcon. Noaptea e fantastică! Chiar şi fără stele pe cer. Da, am zis că azi nu fumez, dar parcă tot mi-e poftă. Şi-mi plac Dunhill-urile… Pretenţii. Acum când nu am bani nici de-o gumă.
Nu rezistăm tentaţiilor. Ne jucăm cu ele. Ne facem planuri pentru mai târziu. Ne bucurăm de ce avem. Ne vedem de treaba noastră fară să vedem viitorul. Câte zâmbete mai avem de oferit, câtă cretă va măzgăli asfaltul înainte de a fi aruncată de-a lungul altor pătrate, mult mai mari?
Sunt multe momente în timpul zilei şi al nopţii în care am certitudinea că te gândeşti la mine. Aerul devine dens şi prezenţa ta este aproape concretă, închid ochii şi am sentimentul că îţi simt respiraţia, dogoarea pielii, vibraţia inimii. Declaraţiile de dragoste sunt ca declaraţiile la fisc, nu spui niciodată tot, întotdeauna ascunzi câte ceva… De ce trebuie să vorbim?…nu ne mai putem înţelege din priviri…nu mai avem nevoie de o strângere de mână…şi…nu mai credem într-o îmbrăţişare… Melodii, cuvintele tale. Aşa erau când îmi şopteai la ureche, iar pielea îmi învia centimetru cu centimetru. Dans. Era jocul dintre mâinile noastre, atunci când se întâlneau. Aventura. Când ne sărutam după certuri, sau când ne certam după ce făceam dragoste.

“- de ce mint oamenii? Read more Love, love, love ›

Buckethead feat. Brain and Melissa Reese – Best Regards (2010)

Posted on by — No Comments ↓

Buckethead – Site Oficial
Bryan “Brain” Mantia – Site Oficial
Melissa Reese – Site Oficial
Pagină oficială „Best Regards”

Anul trecut Buckethead ne-a delectat, încântat sau enervat – după caz – cu patru albume şi am scris atunci pe larg despre chitaristul extravagant, dar genial. La „tona” de discuri scoase – solo sau multele sale colaborări -, anul acesta a mai adăugat un album electro-acustic: „Shadows Between the Sky” lansat pe 27 februarie, fiind al 27-lea album solo din 1992 în coace.
În aprilie s-a aflat că are probleme de sănătate şi pentru o perioadă se va retrage din activitate. Această anunţată „retragere” s-a concretizat acum cu acest prim set de 5 (!) CD-uri dintr-un şir anunţat de 3 (!). Mă bucur că Buckethead se simte mai bine şi nu şi-a pierdut nici pofta de a cânta, nici creativitatea.
„Best Regards” cum spuneam este o colecţie de 5 CD-uri, împărţită pe culori: portocaliu, albastru, verde, galben şi purpuriu. În data de  15 iulie a fost lansată şi o ediţie limitată numerotată cu cifre romane şi la care fiecare copertă este desenată manual de cei trei: Buckethead, Bryan “Brain” Mantia şi Melissa Reese.
Melissa este născută la Seattle, provine dintr-o familie multicoloră cu rădăcini din partea mamei în China, Spania şi Filipine iar din partea tatălui din Irlanda, Scoţia, Danemarca şi… Japonia şi cântă la pian de la vârsta de 4 ani iar la 18 îşi producea deja singură muzica cu ajutorul unor programe ca Pro Tools, Reason şi Logic.
Pe Brain l-am cunoscut în momentul în care s-a alăturat formaţiei Primus în 1997 şi poate fi auzit pe albumele „Brown Album”, „Rhinoplasty” şi „Antipop”, dar a continuat colaborarea cu diliul Les Claypool şi-n proiectul Colonel Claypool.
Dar Brain cântă de mult mai mult timp, de pomenit Read more Buckethead feat. Brain and Melissa Reese – Best Regards (2010) ›

An Untitled Track [Responsible Hate Anthem]

Posted on by — 6 Comments ↓

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=nhqcTorCxRY]

E bine să ai prieteni conştiincioşi. Dacă n-aş fi avut un astfel de prieten, piesa aceasta făcută în 2003 se pierdea cu siguranţă.
În fapt este prima piesă completă pe care am pus-o cap la cap după ce Nation’s Slum-ul s-a desfiinţat în 1999. Nu sună de să-ţi rupă capul, dar chiar şi ascultată acum după 8 ani sună convingător.
Chitarele sunt criminale şi am reuşit să scriu şi să construiesc un solo care mă face să zic, da domne, asta e!

Şi dacă tot am găsit această piesă rămasă la sertar, am mai scotocit şi am alcătuit un nou E.P. – „New Blues” – cu piese din perioada 2002-2005. Materialul poate fi ascultat, descărcat AICI. Read more An Untitled Track [Responsible Hate Anthem] ›