Sick Mindz V – 5 Noiembrie 2011

Pentru cei cu poftă de o bubuială electro-urbană, evenimentul Sick Mindz aflată la a cincea ediție este ocazia ideală pentru o bâțâială și destrăbălare pe cinste. Acces liber, volum maxim și o listă substanțială de prestatori de zgomote contorsionateȘ SOSK, CAI VERZI, CNER, AKM, SIBERIA, QISHTA (DJ SET), RAZVANEL și CuI?.
Ostilitățile încep la ora 21, locul de desfășurare fiind clubul Underworld din București, Coltei, nr 48.
Și de făcut poftă și încălzirea, ceva-ceva muzică de la artiștii de serviciu din această seară: Read more Sick Mindz V – 5 Noiembrie 2011

Manele si Monarhie

Născut în data de 25 octombrie 1921, la Sinaia, Principe de Hohenzollern, Mihai I, Rege al României, Principe al Romaniei, ieri a împlinit venerabila vârstă de 90 de ani.
Între manelismul actualului președinte și patosul meșteșugit monarhist al unor politicieni, jurnaliști, dar chiar și cetățeni obișnuiți, mie mi-a lipsit normalitatea. Putem să-l iubim, să-l admirăm, etc, sau putem să-l ignorăm să ne fie indiferent, fostul suveran merită totuși măcar respect. Atitudinea lui Băsescu și al unor fruntași PD-L este strict prostească. Însă și înflăcărarea unora a dat în penibil clar. Și a contrastat mai cu seamă cu simplitatea, naturalețea și modestia Regelui. Nu este productiv nici să-l numești trădător pe Mihai I, dar nici să-l consideri “unsul lui Dumnezeu”. Ca să n-o lungesc aiurea, nici Mihai I, nici Isărescu, nici Ponta cu Antonescu (Crin) și nimeni altcineva, nu ne v-a salva vreodată de ceva. Nu atâta timp cât noi nu vrem, nu facem nimic pentru a ne salva. Privitor la Monarhie, Read more Manele si Monarhie

Surprize?

16.528 cetățeni Români au averi de peste un milion de dolari, dintre care doi miliardari, şi România se află pe locul 47 în lume după numărul persoanelor bogate, în timp ce averea medie a unui român, circa 14.000 dolari, este pe locul 59 din 160 de ţări, potrivit unui raport al Credit Suisse. Surpriză?
Comform previziunile legate de recensământul populaţiei, fiecare român va fi mai bogat cu până la 18%, dar paradoxal rata şomajului se va dubla. Surpriză?
În România nimic nu mai poate surprinde. Toate intră într-o logică absurdă și absolut locală. Read more Surprize?

Care cutie?

Aud tot mai des idiograma aceea comform căreia să gândim (judecăm) în afara cutiei. Cu toate acestea părinții, profesorii, prietenii, șefii și colegii noștrii, media și în general de la Gigel, șmecherul de la colțul blocului la țața Tanța, florăreasa, toată lumea ne împinge înapoi în cutie, ba, ne bagă cu capul la fund cât mai mult posibil. “Popeasca” aceasta cu una spunem și alta facem este totuși tot mai frustrantă cu atât mai mult cu cât ne-a adus unde ne-a adus, adică unde suntem, pe buza prăpastiei.
Nu că am un fix, dar de exemplu Facebook-ul. Nici picat cu ceară nu înțeleg de ce de exemplu un trust media cere privitorilor/cititorilor săi like-uri pe pagina lor de Facebook, altfel spus, de ce și-ar direcționa o companie privată traficul de internet spre site-ul unei alte companii private și astfel ar contribuii la creșterea profitului unei alte companii? Asta la un nivel mai macro. La nivel micro – individual – este la fel de stupid. Facebook-ul încet încet a ocupat tot spațiul virtual și este locul unde omul ține legătura cu fosta iubire din liceu, citește presa, ascultă muzică și privește video clipuri, crește oi virtuale în ferme virtuale, dă like-uri, dar niciodată. niciodată, niciodată nu părăsește acel spațiu – cutia – și niciodată nu este tentat să exploreze dincolo de suprafață – și superficial – vre-un subiect. Facebook-ul înlocuiește practic internet-ul, ba mai mult, pentru mulți ține loc de prieten, casă, familie, ba, este chiar tot universul. Deci cum e treaba aceea cu… cutia? Read more Care cutie?

Planul B

“Anul acesta am avut un an agricol bun. Am avut noroc. A plouat şi apoi a ieşit soarele când a trebuit. Anul viitor nu va mai fi însă aşa. Este limpede că România are nevoie, cât mai rapid, de un alt plan de creştere economică, în care segmentele importante ale economiei să producă o valoare adăugată mai mare”, a explicat fostul ministru de Finanţe, actual oficial FMI, Mihai Tănăsescu ziarului Gândul. Să înțeleg că “anul bun”, norocul, ploaia și soarele au fost un plan bun, dar la anul nu mai ține cu ele. Nasol. Nasol, fiindcă, dăunăzi un alt reprezentant de vârf, de data aceea de la BNR ne explica cum o să depășim criza cu voia și sprijinul lui Dumnezeu. Dacă la acestea se rezumă planurile A, B și ce o mai fi, e jale pe bune. Noroc că suntem un popor vesel. Tare vesel… Și invers.

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=NgN8DZD6xHs&w=500&h=369]

caut job ca dama pentru sex am 40 ani

Vorbeam zilele trecute despre “Care este motivul principal pentru care guvernul Boc trebuie să plece?” şi am închis postarea într-un ton oarecum de resemnare: “Am 41 de ani şi am sentimentul tot mai profund că am devenit inutil mie însumi, copilului meu, societăţii. Şi nu sunt singurul. Dar suntem toţi singuri.” Dincolo de argumentaţia expusă vis a vis de incompetenţă, corupţie şi în ultimă instanţă trădare şi o nesăbuită lăcomie, poate cel mai grav lucru este resemnarea. O resemnare care vine din disperare. Ieri vedeam la ştiri cum oamenii la Iaşi s-au călcat în picioare să cumpere zahăr la jumătate de preţ, apoi să adune de pe jos şi să-şi îndese în traiste zahărul vărsat din pungile rupte. Privim spre Japonia cu teamă şi poate şi cu o oarecare simpatie, dar noi suntem la fel sau chiar mai rău loviţi, ci nu de un dezastru natural, ci de conducerea pe care – iertată să-mi fie francheţea – noi ne-am ales-o prin vot.
Azi dimineaţă “săpând” în statisticile de administrare ale blog-ului la “termenii motorului de căutare” am găsit: “caut job ca dama pentru sex am 40 ani”. Read more caut job ca dama pentru sex am 40 ani

Care este motivul principal pentru care guvernul Boc trebuie să plece?

Realitatea TV a pus în joc un premiu în valoare de 100.000 de euro ieri când Guvernul Boc a înfruntat o nouă moţiune de cenzură în Parlament.  Trebuia găsit “răspunsul corect” la întrebarea: “Care este motivul principal pentru care guvernul Boc trebuie să plece?”. O strategie de marketing care probabil a încercat să combată audienţele mult mai ridicate ale concurenţilor de la Antena 3. Peste 50.000 de telespectatori au trimis răspunsurile lor. Ce mă intrigă pe mine mai mult şi mai mult este prăpastia dintre ce spun sondajele de opinie şi ce am văzut ieri pe stăzile Bucureştilor. Un guvern cu încrederea sub 10% în sondaje n-a reuşit să urnească nici 1% din populaţia României. Sau mint sondajele şi “trusturile de presă ale mogulilor” şi românul este mulţumit şi fericit, sau suntem complet indolenţi şi/sau nevertebrate. Scuze, de fiecare dată ne găsim, dar “revoluţii” nu se fac nici la televizor, nici pe Twitter sau Facebook. Read more Care este motivul principal pentru care guvernul Boc trebuie să plece?

Între bine şi rău

Pentru a determina poziţia unui obiect în spaţiu este nevoie de două puncte de referinţă. În cazul omului aceste două puncte sunt binele şi răul. Suntem educaţi să alegem între bine şi rău, suntem învăţaţi să alegem binele. Dar ce ne facem dacă descoperim că nu există bine şi rău, cele două “lucruri” în fapt sunt unul singur? S-ar creea un dezechilibru? Am fi oare pierduţi?
Între bine şi rău – sau ceea ce presupunem că ar fi binele şi răul – suntem doar noi, singuri, goi, aşa cum nu ne vede nimeni, ba nici noi nu vrem să ne vedem. Avem nevoie de bine şi de rău ca să identificăm în vre-un fel sau este doar sofism şmecher?
Fiecare fiinţă este singulară şi absolut unică. Conceptul de “bine şi rău” ne grupează, ne poziţionează în turmă. Suntem învăţaţi să fim buni şi să fim mai buni. Mai buni decât copilu’ vecinului, mai buni decât colegul de bancă, mai buni decât colegul de muncă. În fapt tot ce suntem învăţaţi şterge şi estompează din tot ceea ce suntem. Read more Între bine şi rău

Şi s-a dus încă un an

…şi aş vrea să sar peste moment, aş vrea să cred că o să fie bine sau măcar să storc din mine prostia tradiţională „să sperăm”, aş vrea să pot spune şi eu cu cinism şi nonşalanţă că „în trimestrul doi vom depăşii criza şi o să avem creştere economică”, dar toate acestea sunt bazaconii, bule de şampanie în nas cu damf de praz.
Nici noi, nici ţările vecine, nici Europa şi nimeni de pe planetă nu iese din colapsul de sistem în care suntem prinşi. Micile excepţii, sunt din nefericire anomalii şi cea mai mare anomalie este China care produce pseudo creştere economică câştigând un Dollar cu un deficit de doi-trei şi când această „bulă” o să crape – poate pe 21 decembrie 2012, cine ştie? 🙂 – cei doi balauri – sau fantome – cel al Capitalismului şi cel al Socialismului se vor sfâşia finalmente reciproc.
Ne mai păcăleam cu emigratul, dar unde să emigrăm?

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=OauoL-z3K5E]

A fost anul în care Read more Şi s-a dus încă un an