Astăzi iar la telejurnal…

M-am trezit cu aceeaşi durere de cap de care nu mai scap de luni – dacă nu ani – de zile. Mi-am făcut cafeaua şi m-am convins să nu cobor să-mi cumpăr ţigări. Mă voi îmbogăţii din economii! 😆
Vreţi să vă lăsaţi de fumat? Okay, părerea mea este că:
1. niciodată să nu plecaţi de la premiza că vreţi să vă lăsaţi de fumat.
2. cumpăraţi-vă ţigări mai bune, mai scumpe, mai tari.
3. fumaţi ţigările cu plăcere, nu doar să vă aprindeţi câte una din automatism.
4. vedeţi dacă ţine. 🙂
Sunt „easy” ca o dimineaţă de duminică, deşi e joi iar viaţa mea este o constantă zi de miercuri.
Sunt „smooth”, dar nu şi „criminal”. Cafeaua este tare, uşor amară, încerc să-mi auto-induc ideea că mă lasă şi durerea de cap şi deschid Google-ul să mă asigur că încă mai sunt acolo. Mă las uşor pe spate, apoi mă întorc pe o ureche – stânga, dacă nu mă înşel: Google-ul m-a găsit şi azi.

google_01google_02

Mai iau o gură de cafea şi dau ca prostu’ pe Forbes. Citesc lista, nu că nu mă regăsesc în primii 20, da’ nici măcar după nume nu cunosc pe nimeni cu excepţia lu’ William Gates III. Mi s-a buşit cooler-ul, sunam şi eu pe unul din ei să mă sponsorizeze… 😆 Cine naiba e şi Li Ka-shing şi ce a făcut în ultimii (lui) 80 de ani de a pus la saltea 16.2 bilioane de parai? Mă uit la listă, toţi sunt putrezi: putrezi de bogaţi şi putrezi de bătrâni. În mare majoritate octogenari. Abia pe locul 25 un tip de 44 de ani şi acesta a cumpărat de 200 milioane de dolari acţiuni la propria sa companie – Dell – acţiuni care acum valorează cu 60% mai puţin… Nu mor eu de grija altuia. 🙂 Dacă vrea, facem schimb: îmi dau coolerul pe 2-3 acţiuni devalorizate… 😆

Poate peste 40 de ani prind şi eu o listă, ar fi bine să mă înscriu încă de pe acum… 🙂 Până atunci îmi las venele lungi…

01 William Gates III
02 Warren Buffett
03 Carlos Slim Helú
04 Lawrence Ellison
05 Ingvar Kamprad
06 Karl Albrecht
07 Mukesh Ambani
08 Lakshmi Mittal
09 Theo Albrecht
10 Amancio Ortega
11 Jim Walton
12 Alice Walton
13 Christy Walton
14 S Robson Walton
15 Bernard Arnault
16 Li Ka-shing
17 Michael Bloomberg
18 Stefan Persson
19 Charles Koch
20 David Koch

Forbes

Bun, la muncă! Aaa…. Am uitat: sunt şomer. Atunci la fluierat a pagubă. 🙂
Mai sorb din cafea şi dau să citesc presa:
„Universitatea Spiru Haret a fost introdusă în lista instituţiilor de învăţământ superior particular acreditate cu precizarea clară a specializărilor şi programelor de studii acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu.” – Este amuzant cum la noi Justiţia le rezolvă pe toate: magistraţii îşi câştigă-n instanţă sporuri, pun în legalitate instituţii de învăţământ, poliţia ridică permisele de conducere de la unii, aceeaşi Justiţie a doua zi le dă permisele înapoi şi tot aşa. Cumva ai impresia că Justiţia este nu doar independentă, dar şi paralelă, dar paralelă rău nu doar faţă de Stat ci chiar faţă de cetăţean şi interesele acestuia. Vorbesc de fraierul contribuabil obişnuit, fiindcă Justiţia deserveşte cu prisosinţă pe cine dă mai mult sau… acţionează ferm unde are interes. Unde este caşcavalul.

Oarecum amuzat, îmi aminteam de telejurnalele de odinioară şi inevitabil de Andrieş şi refrenul său: „astăzi iar la telejurnal am să văd caşca, am să văd caşca, am să văd caşcaval”. Unde este caşcavalul?
Acum vezi numai dezastre, nenorociri, crime, jafuri, violuri şi tot felu’ de aroganţi parveniţi din zona politicului oferind un circ tot mai ieftin în loc de cozonac.

Buimac îmi aprind o ţigară dosită pe dulapu’ din bucătărie.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Ds9JN1XaBRA]

Cine stinge lumina?

Dacă vrei un răspuns corect, cel mai important lucru este să formulezi întrebarea cât mai exact. La „cine stinge lumina?” nu există un răspuns. Pe de o parte am impresia că becu’ a fost furat de multă vreme, pe de altă parte, nu cred că factura a fost achitată, aşa că vom fi deconectaţi mai mult sau mai puţin automat. Nu cine stinge lumina este întrebarea ci de ce s-a ajuns aici.

M-a amuzat/alarmat o ştire din această săptămână: după 7 luni, pentru prima oară Franţa şi Germania au anunţat că au creştere economică. Trecând peste jubilare şi bucuria că s-a depăşit momentul crizei, ministrul de Finanţe al Franţei a declarat că este surprins şi nu înţelege cum a fost posibilă creşterea. Din asta am înţeles că nu măsurile luate de specialişti au dat rezultate ci este o pură… întâmplare. Dar mai ştiu că nimic în viaţă nu este întâmplător, am vorbit despre sinusuri şi minusuri şi despre moartea capitalismului, însă în acest caz mă sperie ideea că specialiştii habar n-au ce se petrece şi implicit, n-au nicio soluţie viabilă.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Od26mvesu4U]

La noi situaţia este şi mai dezastruoasă şi guvernanţii în loc să caute soluţii în sprijinul populaţiei, continuă să o sufoce, cum au sufocat şi îngropat şi ce mai era din subţirea economie. Noua găselniţă este plata serviciilor medicale, practic asigurarea nu mai are nicio relevanţă, de câte ori ajungi la medicul de familie, doamne fereşte la spital, o să plătim frumos serviciile. Nu este prima oară când suntem luaţi de fraieri şi nici modelul de dublă impozitare nu este o noutate ci devine obişnuinţă. La asigurare cotizăm ca un porc beţivan ca Minculescu să-şi schimbe ficatu’ după ce a turnat în el cu nesimţire – ereditară, evident – votcă toată viaţa, dacă doamne fereşte avem nevoie de servicii medicale, să plătim că avem de unde! Bravo guvernanţi, bravo naţiune! Bine că zeci de copii mor de cancer şi leucemie şi pentru ei nici statul, nici societatea nu face nimic…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=l6ArofGsUNk&feature=related]

Marea restructurare din sistemul bugetar este o altă mare gogoaşă. Pe de o parte mă tem că multe din posturile care vor fi restructurate sunt cele blocate şi neocupate, pe de altă parte, nenorociţii care vor fi daţi efectiv afară, probabil o să fie oamenii care muncesc şi îşi fac treaba şi în sistem vor rămâne „piloşii” şi fufele de serviciu la stat în genunchi sub biroul şefilor…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=xBE3CTcNa8I&feature=related]

Există sau nu Dumnezeu? Nu ştiu. Adică ştiu, da’ nu zic… 😆 Eu, încă o dată, am avut „noroc” – chestia aia pe care cică ne-o facem singuri şi – în mod excepţional – nu vorbesc despre labă: am primit de la Emil invitaţie pentru Faith No More. Speranţa am îngropat-o de mult, da’ credinţă mai am. E drept, dumnezeul meu nu e la comun cu nimeni şi nici nu intenţionez să-l împart, da’ încă mai funcţionează. Faith No More? Keep the Faith!

INVITATIE-FAITH-NO-MORE

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=rjdfcrPDPow&feature=related]

wolleh_magritte

René (François Ghislain) Magritte s-a născut la data de 21 noiembrie 1898 în  Lessines, Hainaut, Belgia  şi a decedat la Bruxelles pe data de15 august 1967. Magritte a fost unul din reprezentanţii de frunte al suprarealismului, un pictor inovativ şi foarte influent în evoluţia artei moderne şi al abordării vizuale nu doar în pictură. Chiar dacă nu este la fel de cunoscut ca Dali, Magritte este cel puţin la fel de important ca genialul spaniol. Aveam 5 sau 6 ani când am văzut un tablou al lui Magritte într-un album de artă şi am rămas marcat pentru o viaţă de pictura lui.

golconda_Rene_Magritte

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=H0TuIKVoF4Q&feature=related]

Cultură şi… untură, program de week-end:

Concerte:

Sâmbătă:
Faith No More, Superhilks, Elvis Jackson, Luna Amară (Sala Polivalentă)

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=ZXqrGu4491A&feature=related]

Teatru:

Vineri:
Gardienii se întorc, Teatrul Masca – Parcul Bazilescu, Bucureşti – Cartier de Vară
Sâmbătă:
Romanţioşii, Teatrul Nottara – Parcul Sebastian, Bucureşti – Cartier de Vară
Duminică:
Vacanţa veselă, Teatrul Excelsior – Parcul Titanii

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=8Yn4W_G9f9o&feature=related]

Film:

Vineri:
The Proposal, cu Sandra Bullock şi Ryan Reynolds (Hollywood Multiplex, Cityplex, Starplex, CinemaPro)
The Taking of Pelham 123, cu John Travolta, Denzel Washington, James Gandolfini, John Turturro (Hollywood Multiplex, Cityplex, Starplex)
Sâmbătă:
The Last House on the Left, regizat de Dennis Iliadis (Hollywood Multiplex, Cityplex, Movieplex)
Fighting, cu Channing Tatum, Terrence Howard, Luis Guzmán (Hollywood Multiplex)
Duminică:
Gomorra, regizat de Matteo Garrone (Glendale)
Public Enemies, cu Johnny Depp, Christian Bale, Marion Cotillard (Hollywood Multiplex, Studio, Starplex)

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=e2k1I7XKPXg&feature=related]

Îmi vând sufletul. Pe bucăţi.

Azi am o reţetă specială, ceva tentant. Sper. Vă invit la o cafea. Nu cafea cu sex ci cafea cu îngheţată. Am citit pe undeva azi dimineaţă, conform unui studiu realizat la nivel naţional,  pe timp de caniculă, cele mai multe femei, 63%, preferă un profiterol, decât să facă dragoste. Există şi excepţii: ieşencele. Mereu există excepţii – aviz amatorilor! 😆

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=5PFu0bnc8Gw]

Cafeaua îmbunătăţeşte timpul de reacţie şi accentuează vigilenţa, favorizează digestia şi poate crea buna dispoziţie.
Cafeaua conţine antioxidanţi (fenol, arome volatile) care împiedică distrugerea celulelor şi, implicit, declanşarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentraţia de glucoză. Un consum de până la 3 ceşti de cafea pe zi se pare că reduce riscul afecţiunilor cardiovasculare.
Acţionează asupra tubului respirator şi este un  bun remediu împotriva durerilor de cap şi a migrenelor pentru că dilatează vasele de sânge.
Am ceva dureri de cap, dar nu ştiu dacă-mi trec cu ţigări şi cafea… 😆

Dar nu despre cafea, nu despre îngheţată şi nici măcar despre sex sau ieşence nu vreau să vă povestesc. Sunt prea cinic să mai fiu şi libidinos! 😆
Îmi vând sufletul. 🙂 M-a întrebat odată cineva cum pot să-mi vând tablourile, dacă nu mă ataşez de ele şi nu este dificilă despărţirea… Uneori poate fi, dar este vorba despre creaţie, în mod normal treci la o altă idee, la un nou tablou şi mereu noul este mai fascinant, te acaparează. Cred că asta este explicaţia pentru care aceste despărţiri nu sunt chiar aşa dramatice, chiar dacă evident, am tablouri preferate şi de care uneori îmi este dor.
Celălalt aspect este, evident, foamea, setea şi facturile. 😆

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=wGPlkcltTqA]

Cu alte cuvinte: cine-mi dă un pahar cu apă că-mi e o foame de nu ştiu unde dorm la noapte! 😆 😆 😆
Am trei tablouri care stau să se prăfuiască, poate cineva undeva are nişte pereţi goi. 🙂
Am citit cândva undeva despre „legea necesităţii”, ceva de genul că dacă eu am pictat nişte tablouri, cu siguranţă cineva-n univers are nevoie de ele. Fac şi eu un experiment, sunt curios dacă măcar universul mai funcţionează cât de cât normal şi la necesităţile mele există rezonanţă undeva… 🙂

„Illusions” (Iluzii) are dimensiunile de 30/30 cm, ulei pe pânză, ne-înrămat. Maci… după o perioadă în care m-au obsedat trandafirii, am prins „gustul” macilor… Este pictat în 2009.

ILLUSIONS

„The Birth of the Balance” (Naşterea echilibrului), are dimensiunile de 45/40 cm, ulei pe lemn (pal) cu aplicaţie de textilă şi ramă pictată. Este mai mult decât un simplu tablou, este o lucrare suprarealistă tridimensională, pictat în 2005.

THE BIRTH OF THE BALANCE

„The Missing Frames of a Dream Randomly Re-rendered into Another Vision” ( 😆 Cadrele lipsă dintr-un vis reaşezate la întâmplare într-o viziune nouă) are dimensiunile de 50/70 cm, ulei pe hârtie de pictură cu bumbac, pictat în 2006.

THE MISSING FRAMES (...)

Oferta e „pe bune”, chiar vreau să le vând. Ştiu… nici dracul nu cumpără suflete, da’ tablouri?! 😆 M-am tot uitat prin casă, da’ altceva nu prea am găsit bun de valorificat… Asta, după ce am încercat să vând tot… 😆

Muzica din noile clipuleţe sunt de pe primul album the spoileD Jerks din 2005, un proiect de-al meu unde am folosit tehnica de colaj în combinaţie cu creaţie proprie, ceva ce fac şi KOOP… 🙂

Bun. 🙂 Le-am pus şi pe ocazii.ro:

ocazii.ro

Iluzii

Naşterea Echilibrului

Cadre lipsă dint-un vis…

în definitiv se licitează şi virginitatea mai nou… 😆

Cât costă? (tablourile, nu virginitatea! 😆 )
Acum ceva vreme, o prietenă, escortă, m-a întrebat cât am lucrat la un tablou. I-am zis cam 4-5 zile. Apoi m-a întrebat „şi cât costă?” I-am zis 250 Euro. Se uită mirată la mine şi-mi zice: „Doar atât? Două futinguri?” 😆 😆 😆

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=EFTGItX95tc]

6 august

În zori zilei de 6 august 1945, de pe insula Tinian a decolat bombardierul American „Enola Gay”, la bord cu o bombă cu uraniu de 4.400 kg botezat „Little Boy” (Băieţelul). Destinaţia a fost orăşelul Hiroshima din delta insulei Honshu şi detonarea a avut loc în jurul orei 8 şi un sfert. În doar 10 minute 9 din 10 oameni aflaţi pe o rază de 800 de metri de la “zona zero” erau morţi.

enola gay crew 1enola gayhiroshima 1Hiroshima aftermathmother with child

Nu se ştie cu exactitate câţi oameni au murit în urma exploziei. Se ştie că 70.000 de persoane au murit imediat, ca urmare a deflagraţiei, căldurii şi iradierii. Până la sfârşitul lui 1945, numărul morţilor s-a ridicat la 100.000. În următorii cinci ani, trecuse de 200.000, pe măsură ce au început să se instaleze cancerul şi alte afecţiuni.
Pe scurt – şi sec – cam acesta a fost începutul erei nucleare.
Încheierea rapidă a celui de-al doilea Război Mondial a fost justificare oficială pentru folosirea armei nucleare, dar America era nerăbdătoare să testeze „pe viu” noua armă şi să arate lumii ce puternică este şi ce armă nimicitoare deţine. Aşa a început cursa nebună de înarmare nucleară, o cursă costisitoare şi… în final inutilă.
Potrivit Tratatului de Neptroliferare Nucleară, doar Statele Unite, Rusia, Franţa, Marea Britanie şi China sunt considerate puteri nucleare, India şi Pakistanul sunt însă şi ele puteri nucleare de facto. Corea de Nord şi Iran-ul sunt foarte aproape să intre şi ele în rândul ţărilor care şi-au dezvoltat tehnologia nucleară şi sunt capabile de construcţia bombei nucleare şi se presupune că şi Israel-ul deţine tehnologia necesară.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=WZ_X43zcXcU]

Vorbeam ieri despre faptul că mai există speranţe – resurse – atâta timp cât ne folosim doar 3% din capacitatea celebrară… Problema este cum şi la ce o folosim. Ieşirea din actualul impas nu cred că se va realiza cu un salt tehnologic ci mai degrabă prin revenirea la resursele originale, la re-descoperirea propriilor noastre capacităţi şi o re-armonizare cu mediul înconjurător.
Cred că generaţiile noi sunt mai sensibile şi mai conştiente, dar depinde în mare măsură de noi să le creăm condiţii, să nu le ridicăm aceleaşi bariere stupide în care – tradiţional – am crescut şi trăit şi noi.
Este motivul pentru care tot insist şi pe tema reformei în educaţie, dar cum am mai spus-o, nu cred că se poate face reformă doar într-un singur sens, trebuie regândit şi restructurat tot sistemul în ansamblu. Tot aud că „da, dar cum?”, nu avem „mari gânditori”, nu există nicio teorie nouă gata aplicabilă. Nici nu cred că este necesar, cred că pentru început o reformă structurală ar fi suficientă. Restul – sunt convins – o să vină pe parcurs fiindcă – şi aici iar sunt convins – este nevoie de un flux creativ, orientat spre intuiţie ci nu… tehnologie.
Viitorul o să sune bine dacă o să ştim să-i ascultăm muzica. 🙂

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Xpd6LKTDa6s]

Privesc şi eu în jur…

„All the tension in the world today
all the little girls fillin’ up the world today
when the good comes to bad the bad comes to good
but I’m a live my life like i should (like i should)
now all the critics wanna hit it
shit can ever did it
just because they don’t get it
but I’ll stay fitted
knew there commited
now this red cap gets a wrap from these critics
do we always gotta cry (gotta cry)
do we always gotta live inside a lie (live inside a lie)
lifes just a blast
its movin really fast
better stay on top
or life will kick you in the ass
follow me into a solo
remember that,kid
so what you wanna do
and where you gonna run
when your starin down the cable of my
might put it at your grill like gun
Limp Bizkit is rockin the set
it’s like russian roulette
when your placin your bet
so dont be upset
when your broke
and your done
cuz I’m a be the one til i jet(I’m a be the one til I jet)
I know why you wanna hate me…
cause hate is all the world has even seen lately
I know why you wanna hate me
I know why you wanna hate me
now I know why you wanna hate me
cause hate is all the world has even seen lately
why you wanna hate me
cause hate is all the world has even seen lately
why you wanna hate me
cause hate is all the world has even seen lately
does anybody really know the secret
or the combination for this life
and where they keep it
it’s kinda sad when u dont know the meanin
but everything happens for a reason
(everything happens for a reason)
I don’t even know what I should say
cause I’m an idiot
a loser, microphone abuser
I analyze every second I exist

beatin on my mind every second with my fists
and everybody wanna run (wanna run)
everybody wanna hide from the gun (hide from the gun)
you can take a ride through this life if you want
but you can’t take the edge off the knife (no sir)
and now you want your money back (money back)
but your denied cause your brains fried from the sack
and there aint nothin I can do
cause life is a lesson
you learn it when your through

I know why you wanna hate me (wanna hate me)
I know why you wanna hate me (know why you wanna hate me)
cause hate is all the world has even seen lately” (Limp Bizkit – Take A Look Around)

Orele strănutului pe blog: deschis 24 din 24

Mă amuză cum ajung unii la mine căutând „orele strănutului”, wisterol sau diabonal, dame de compania sau te miri ce altceva. Blogul ca o farmacie. 🙂 Mai aveţi compensate? Cauţi ceva şi dai – mai tot timpul – de cu totul altceva. Aspirina care nu te face să transpiri. Sau – dimpotrivă – transpiri fără să mai iei aspirina şi să-ţi găurească stomacul. Tamponată? Zici tu? Şifonat, prietene, doar şifonat. Toate au un capăt undeva şi vine momentul să pui punctul unde îi este locul. Cauţi un ciocan, îţi baţi bine cuiul în cap şi agăţi blogul de el. Eşti ecologist – dă atât de bine! – stingi lumina şi pleci la un picnic cu maşina la marginea drumului… şi laşi în urma ta un morman de deşeuri nereciclabile. Plastic.
Blog de călător, turist rătăcit într-o lume „All Inclusive” dar mai ales exclusiv… Margini şi marginalizaţi. Neînţelesul din noi şi-a înghiţit limba şi stă pitit în debara atârnat de scheletele ascunse. Cred că n-a rămas nimic nespus.
N-a mai rămas nici un sentiment împăturit în batista parfumată, n-a rămas nimic neatins, n-a rămas nici un strop de vis la fundul paharului. Îmi vreau banii înapoi: nu-mi place spectacolul.
Am obosit. Am muşcat şi mi-am rupt dinţii. Mă învârt în cerculeţele mele de fum până ameţesc. Îmi amintesc vag de copilărie, de ochii daţi peste cap urmărind un punct undeva-n urmă, fascinaţia de a te vedea din exterior. Dar acum parcă nimic nu mai fascinează. Dansezi pe sfoara invizibilă din cuvinte răsucite şi te arunci în gol. Adică nu văd unde aş putea ajunge şi nici nu mai înţeleg de ce aş vrea să ajung acolo sau oriunde aiurea altundeva? Gânduri împrumutate şi atârnate de etichete prefabricate în umbra unui blogroll politicos. „Vreau şi io un comment, please!” Sau: „votaţi-mi şi mie motanul!”
Blogul toaletă unde verşi totul din tine şi laşi uşa întredeschisă să vadă şi publicul ceva. Puţin pornO TV, puţin senzaţional, 10% adevărat şi mult playback, ceva copy/paste. Sex fiindcă vinde orice.
Blogul corporatist, militant, subliminal. „Pentru o dantură sexy, beţi Cola şi mult Pepsi!” 😆
Blogul xerox: iei puţin din toate şi faci o ciorbă. Un puzzle… fiindcă eşti deşteptu’ blogului. Croşetezi frumos. Succes garantat. Celebrii anonimi al digitalului cenuşiu. Şi blogul văr: cel de împroşcat noroi.
Blogul de breşă sau blogul elitist. De obicei un loc unde doi se ceartă şi al treilea se bagă ca musca-n lapte.
Blogurile hi-hi-hi şi ha-ha-ha unde totul este roz, poate să ningă, poate să plouă, nimeni nu ne zice nouă!
Blogurile cu copii. Da, da, da, acestea sunt cele mai simpatice: ah, îl doare burtica, ce să fac? Nu, al meu este cel mai frumos! Ba al meu este un geniu: la şase ani îşi schimbă singur pampersul! 😆

Blogul Emo: daţi-mi vă rog un blog, vreau să-mi tai venele! 😆

Blog diluat, blog diletant, blog disident, blog disonant, blog diminuat, blog minat, blog mimat, blog mono, blog bi, blog de blog… Blog de artist: fiţe. Blog de moft. Blog de tras pe nas, de spart vena. Blog să fie, blog de umplutură… Plictiseală mare monşer! Blog de dat cu (cu 😆 ) mucii-n fasole, cu băţul în baltă sau blog de dat cu capul sau în cap cu bâta. Undeva ceva tot crapă… Rock’N’Roll.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=IaCXxqRNNcc]

Dulce amar

Mă trezesc şi-mi fac o cafea. Este un automatism, un viciu înşurubat adânc, este o tragedie dacă cutia cu cafea este goală. Cafeaua este amară, aceasta este esenţa, farmecul ei, totuşi îmi pun zahăr. Paradox?
Este „detergentul pentru rufe curate”. 😆

Mi-am amintit de versurile unui cântec vechi: „şi când loveam cu piciorul o piatră, încotro se rostogolea mă duceam şi eu”. Uneori atât de simplu este să iei o hotărâre, uneori chiar nu contează dacă apuci la dreapta sau la stânga sau dimpotrivă, schimbă totul. Uneori decidem noi pentru noi, alteori decide majoritatea sau ne lăsăm conduşi pur şi simplu. Decid alţii…

Una din ştirile de presă pe ziua de ieri a fost cea legată de primul caz de piraterie prin reţeaua de file sharing DC++. Utilizatorul ales la întâmplare a fost amendat cu 10.932 RON pentru punerea în reţea a unor piese muzicale pentru care nu avea drepturile de autor. Din toată povestea cel mai mult m-a „speriat” acest „ales întâmplător”. Îmi amintesc de inchiziţie, de nazism şi de comunism, de pedepsirea unui individ în public pentru a speria şi a pune presiune pe mase. Nu cred că milioanele de utilizatori începând de ieri au şters tot ce aveau copiat ilegal şi s-au deconectat. Nu cred că măsura este eficientă în lupta împotriva pirateriei şi nici artiştii sau statul nu s-au îmbogăţit din ăştia 3000 de Euro. Tot ce pot să spun este: poor bastard.

Pe de altă parte văd la televizor zilnic reclamele la tot felul de furnizori de servicii de internet cum descarci cu mega viteză… descarci ce?
Apropo, ieri nu mi-a mers netul toată ziua, n-am descărcat nimic! 😆

click_net_error

Este cam acelaşi lucru care se petrece în lumea mare: cazul Ridzi, Nemirschi sau Udrea. Se vorbeşte de câteva sute de mii de euro, totul se rezumă la un război politic ce are drept miză fotoliul de la Cotroceni, dar nimeni nu discută unde s-au dus banii mari, cum se evaporează miliardele… Loganu’ de 70.000 Euro totuşi tre’ să fie o maşină beton! 😆

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=MZ3lXZT7PFY]

Fraudate, trucate, manipulate sau reale, primele estimări arată că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a obţinut 45,9 la sută din voturi. Nu trebuie să uităm faptul că populaţia Moldovei preponderent este rurală şi există o tendinţă accentuată de îmbătrânire a populaţiei. Astfel vorbim despre o populaţie destul de rigidă şi conservatoare. Pe de altă parte, cum spuneam şi ieri, dansul pe sfoară între Occident şi Rusia nu poate merge la nesfârşit şi până la urmă câştigă cine dă mai mult. Şi cum UE n-a dat nimic…

Spunea (tot) ieri Un Soricel: „mă întreb dacă totuşi nu ţi se pare şi ţie poate măcar ipocrit faptul că România – o ţară care clar nu şi-a rezolvat trecutul comunist şi n-a condamnat pe mai nimeni pentru abuzuri şi violări ale drepturilor umane – face atâta caz de comuniştii de peste Prut care taie şi spânzură în stilul cunoscut şi aplicat cu mineri în Bucureşti…?”
Ipocrizia ţine tot de interesul personal şi dezinteresul pentru toţi ceilalţi. Nu cred că la Bucureşti vreodată ar fi fost comunişti adevăraţi, devotaţi ideologic ci doar oportunişti. Ideea de a-ţi vedea interesul este unica ideologie aplicată şi acceptată unanim… Numa Numa…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=JLURgcbtMEQ&feature=related]

Dar cui îi pasă? Lumea noastră se termină la uşa apartamentului şi ce este dincolo de ea nu ne interesează de mult. Implicarea noastră rar trece de pragul formalului şi de cele mai multe ori se rezumă la stricta aparenţă: vrem să părem mai „buni” şi totul este un simplu joc de imagine. Undeva ne-am pierdut pe drum sau ne-a pierdut societatea? Ce reprezintă societatea dincolo de suma obscură a unor indivizi care rar au ceva în comun, dincolo de inerţia de conjunctură cu care uneori circulăm cu acelaşi tramvai, mergem o vreme în aceeaşi direcţie sau ne intersectăm la un colţ de stradă, nu este nimic. Uneori nici când împărţim acelaşi dormitor… Bun/rău, alb/negru, dulce/amar… Est sau Vest.

Nu cred că ar trebuii să aibă vreo relevanţă că trăieşti la Sanghai sau Seattle, dincolo de definiţia strict geografică nu cred că reprezintă ceva Estul sau Vestul. Împărţim – vrem nu vrem – aceeaşi planetă, trăim în aceeaşi lume… Şi dacă lucrurile o iau razna, înseamnă că noi am luat-o razna. Dacă nu ne mai pasă, nu ne mai interesează ce se petrece dincolo de geam, nu vecinu’ de la trei este de vină. Dacă ne punem termopane, nici măcar sunetele nu mai pătrund şi putem pretinde relaxaţi că nu se întâmplă nimic.

Mai dai cu piciorul într-o piatră, mai faci doi paşi la dreapta… te pierzi în mulţime.

Lumea ar trebuii să fie liberă, să poţi trăii şi circula de bună voie… Muzica ar trebuii să fie liberă… Dacă nu de noi, de cine depinde?

Ne împiedicăm de oportunităţi. (Ce mişto sună! 🙂 ) Sau… dăm cu piciorul. Zi de zi putem devenii un milion de alte persoane, de obicei nu vrem să fim noi. Ne transformăm, ne schimbăm, cu sau fără voie, admitem sau nu acest fapt. Mergem încotro se rostogoleşte piatra imaginară, ne schimbăm la faţă în funcţie de oglinda în care ne privim. În oglinda mea de azi nu văd pe nimeni.

Ce vrei să te faci când vei fi mare?
Eu vreau să fiu mic. Vreau să rămân eu.

Îmi plac lucrurile imposibile. 🙂

Menaj A Trois? Nu! Dragostea din trei! 😀 Din trei în trei… 🙂

[youtube= http://www.youtube.com/watch?v=ZSRF5oERKzU]

la televizor

Mă uitam ieri seară la televizor. Prost obicei, recunosc, eram cu castronul de supă-n braţe tolănit pe canapea şi săream de pe un program pe celălalt fără nici un scop sau interes. Pe Antena 3 l-am prins pe Mircea Badea cum îşi spărgea laptopul cu un baston şi ameninţa că dă cu spray lacrimogen prin studio… Brrrr. Trăiam cu impresia că băiatu’ face revista presei! 😆 Crize de criză… 😆
Apoi pe nu mai ştiu ce program am prins o reclamă la un operator de telefonie mobilă. Sigur aţi văzut reclama: un tip joacă badminton cu o tipă pe plajă, prietenii îl cheamă la fotbal, da’ gagica cu un zâmbet întrebător îl pune la punct şi rămâne cuminte la joaca cu rachetele. Reclama spune că ai 75 de minute în reţea, plus 25 de minute cu prietenii pentru 4 euro.
Am stat „io” şi m-am gândit… Stau 75 minute cuminte cu consoarta, aleasa inimii, scorpia, hoaşca, cotoroanţa, nenorocita sau nefericita  sau ce şi cum o fi ea, dacă ştiu sigur că am parte de alea 25 de minute cu prietenii sau cine vreau eu. Şi zău dacă nu face 4 euro treaba!

P.S. Dacă sunt cuminte şi nu-mi folosesc minutele 3-4 luni, se reportează?

2009 Jun 12_9119

2 concursuri foto cu premii

Toţi ne-am „japonizat”… 😆  Nu, nu suntem mai harnici, mai conştincioşi sau mai dedicaţi muncii, dar pe lângă poezia care ne caracteriza sufletul proverbial, ne-am dotat şi cu aparate foto digitale şi „împuşcăm” tot ce zboară, tot ce prindem.
Te recunoşti în descriere? Sau eşti un artist în căutare de faimă? OK, am găsit două concursuri foto, fotografiaţi (filmaţi, desenaţi, pictaţi şi/sau cântaţi) şi participaţi! Multă baftă!

1.
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile invită jurnaliştii foto, fotografii profesionişti si fotografii amatori să participe la Concursul naţional de fotografie intitulat „Vorbeşte despre Dezvoltare!” (data limită: 4 septembrie 2009).

Tema concursului este “Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului şi problematica dezvoltării internaţionale”. Fotografiile intrate în competiţie trebuie să exprime un mesaj cu privire la unul din cele 8 Obiective ale Mileniului:

Obiectivul 1 – Eradicarea sărăciei extreme şi a foametei
Obiectivul 2 – Realizarea accesului universal la educaţia primară
Obiectivul 3 – Promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor
Obiectivul 4 – Reducerea mortalităţii infantile
Obiectivul 5 – Îmbunătăţirea sănătăţii materne
Obiectivul 6 – Combaterea HIV/SIDA, malariei şi a altor boli
Obiectivul 7 – Asigurarea sustenabilităţii mediului
Obiectivul 8 – Crearea de parteneriate globale pentru dezvoltare

Pentru mai multe informaţii despre Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului consultaţi situl.

Participanţii trebuie să trimită lucrarea/lucrările lor împreună cu formularul de înscriere până la data de 2 septembrie 2009, ora 12. Fiecare participant poate trimite maxim 3 fotografii diferite. Fiecare dintre acestea va fi considerată ca fiind intrată separat în competiţie. Toate imaginile trimise trebuie să fie originale.

Prezentarea concursului, regulamentul şi formularul de înscriere sunt disponibile aici.

Câştigătorului la categoria „Fotograf media / Fotograf profesionist” i se va înmâna un premiu constand in echipament fotografic profesionist in valoare de 1000 Euro. Câştigătorului la categoria „Fotograf amator” i se va înmâna un premiu constand in echipament fotografic in valoare de 500 Euro. Dintre fotografiile selectate in ambele categorii se va acorda un premiu special in valoare de 300 euro. Lucrările clasate de către Comitetul de jurizare pe primele trei locuri vor intra automat în concursul transnaţional de fotografie MEDIP. Câştigătorului la categoria cea mai bună imagine pentru competiţia transnaţională i se va înmâna un premiu constand in echipament fotografic profesionist in valoare de 1000 Euro.

MEDIP este finanţat de Comisia Europeană în cadrul programului tematic ‘Non State Actors and Local Authorities in Development’ care îşi propune sprijinirea iniţiativelor organizaţiilor societăţii civile şi a autorităţilor locale din Comunitatea Europenă şi statele partenere în sfera dezvoltării. Mai exact, MEDIP este derulat în cadrul programului ce are drept obiectiv încurajarea educaţiei pentru dezvoltare în Europa.

2.
Eşti pasionat de desen, muzică, video sau fotografie?
Doreşti să îţi prezinţi lucrarea în 6 ţări din Europa ?
Este şomajul o problemă ?
Dacă răspunsul tău este DA…
Exprimă-te!

Participa la campania „ Lipsa de experienţă în muncă, o provocare pentru tinerii şomeri „ şi pe 1 Octombrie 2009 în 6 oraşe din Europa lucrarea ta va fi prezentă într-o expoziţie…

Toţi cei pasionaţi de artă sunt invitaţi pentru a-şi promova şi demonstra aptitudinile.
Expoziţiile vor fi realizate în următoarele oraşe :

– Campina, Romania
– Banja Luka, Bosnia Hertegovina
– Chiety, Italia
– Sintra, Portugalia
– Bruxelles, Belgia
– Sabac, Serbia

Promovarea expoziţiei şi a catalogului cu toate lucrările înscrise se va realiza la nivel European. Aplicaţiile se pot depune pe site (are versiune şi în limba romana). Pentru mai multe informaţii adresaţi-vă Asociaţiei Together Romania la adresa [email protected] sau aici.

Proiectul este finanţat cu ajutorul Consiliului Europei prin Fundaţia Europeana a Tinerilor.

Scamatorii şi ţepe de criză: 7 zile-n Tenerife

Cu toate că a fost primul sfârşit de săptămână cu litoralul românesc plin ochi, realitatea este alta: cei mai mulţi români nu-şi permit un concediu, nu doar de anul acesta, concediul pentru cei mai mulţi înseamnă zugrăvit, eventual o vizită la ţară sau… un grătar în parcarea din faţa blocului.

Şi stai acasă şi o freci. O freci rău de tot fiindcă o freci la rece, n-ai nici măcar lampa lu’ Aladin. Şi ca prin minune – sau vis ❓ – sună telefonul:
– Aţi câştigat o vacanţă de vis de şapte zile în Tenerife.  Sau cinici zile. Sau îţi spun insulele Canare. Fiindcă sunt şapte. Sună mai bine. Te ia cu ameţeală. Te şi vezi (visezi 😆 ) la Santa Cruz sau Las Palmas!

insulele_canare

Dar – se aprinde beculeţul 💡 – în viaţa ta n-ai câştigat mai mult de 3 lei – şi ăia rar – la Loz în Plic, cum de a dat norocul peste tine? Tipa cu voce suavă la telefon îţi explică despre o extragere electronică şi te asigură că nu este ţeapă. Nici nu-ţi mai trece prin cap că n-ai trimis nici un e-mail, n-ai sunat la ei în viaţa ta, nu te-ai înregistrat niciodată pe situl lor sau la vre-o scrisoare de informare (news letter) sau n-ai completat vre-un chestionar…

(Cu siguranţă ar merita o discuţie şi acest aspect: cum unele firme împart bazele de date (confidenţiale) sau au apărut mii de situri cu nume diferite, predominant pure făcături, cu diferite anunţuri, oferte şi intermedieri şi în spatele lor în fapt este o singură firmă care urmăreşte cu totul altceva: să te facă de lovele prin diferite mijloace.)

Bun. Te poţi bucura de câştig în termen de doi ani, ai cazarea asigurată, tot ce trebuie să faci este să-ţi plăteşti drumul (te asigură că nu te costă mai mult de 200 euro avionul) şi mâncarea. Dacă totuşi ai dubii – ❗ – îţi spune că este metoda lor de promovare, te trimit pe tine gratuit acolo, cu siguranţă o să-ţi placă şi vei fi încântat, faci fotografii, povesteşti şi la alţii şi astfel le aduci clienţi noi, ei având super oferte. Bună idee de marketing, sună convingător şi dacă spui „da” urmează să te programezi la o prezentare şi să-ţi alegi hotelul şi perioada în care doreşti să efectuezi concediul.

Mi-am amintit de o fază haioasă petrecută pe plaja din Kemer. A venit o tipă de la firma care oferea diverse distracţii nautice şi mi-a spus că în ziua cu pricina au o promoţie gratuită să te ducă cu barca-n larg să vezi delfinii, care şi ei în mod excepţional sunt ceva mai aproape de ţărm apoi te duc să înoţi la o stâncă cu peşteri şi grote acvatice, ce mai, o mică excursie şi o distracţie de circa două ore. Am întrebat de două ori şi mi-a răspuns de două ori că este gratis. Cu toate că – cică – nu vorbea bine engleza. La finalul conversaţiei mi-a spus că în mod normal treaba costă 30 de euro, dar fiind promoţie e numai 20, dar dacă negociam ajungeam la 15 (poate chiar 10)  şi gratis e băutura şi mâncarea la stânca despre care vorbea. 😆
Ideea este alta: excursia cu barca făcea banii, cam acesta este preţul corect, nu te duc cu preşul 😆 , plăteşti şi beneficiezi de un serviciu pe loc, dar ce este-n spatele „câştigului” prin telefon, care este scamatoria, încă n-am reuşit să aflu exact.

Am citit pe forumul iTurism 66 de pagi cu comentarii. Nu s-a găsit nicio persoană să fi fost în excursie, „câştigători” cu atât mai mulţi. La fel am găsit discuţii şi pe Sofpedia sau pe Forumul Acasă. Am citit peste tot. 🙂
Un blog interesant legat de această temă  găsiţi şi la 48h.ro. Am făcut şi o scurtă sondare prin telefon: am sunat 5 cunoştinţe şi nu mică mi-a fost mirarea că 3 dintre ei erau şi ei “câştigători” de concedii de vis! 😆

Firma cu pricina poate fi First Choice SRL, First Choice Marketing SRL,  Atlantic Promotions SRL, etc. Apar sub diferite forme, nume,…clone. Unele din aceste firme au fost închise deja de OPC, dar apar altele sub altă denumire, în altă localitate. Cele mai multe ţepe s-au dat în Timişoara şi la Bucureşti. Se mai schimbă şi schema, se schimbă şi abordarea…

Ideea de „timeshare” nu este nouă şi este un concept bun şi funcţional. Cumperi acţiuni sau devii membru într-un club şi beneficiezi de o perioadă de timp stabilită anual cu dată fixă sau programată în prealabil sau de reduceri substanţiale la diferite locaţii (în cazul cluburilor). Aici însă este vorba de… altceva.

V-am povestit despre experienţa „all inclusive” în concediul din Turcia de anul acesta şi în postare am introdus şi link-ul la agenţia din Antalia prin care am făcut rezervările şi link-ul direct la hotel (şi multe-multe fotografii 🙂 ). Dacă vă cumpăraţi biletele în perioada pre-sale (adică din timp, februarie-martie), beneficiaţi de reducere substanţială, găsiţi pe internet agenţii locale şi astfel puteţi economisii şi adausurile destul de mari ale agenţiilor din România şi vă asigur că serviciile oferite de turci sunt ireproşabile, condiţiile şi peisajul de vis, oamenii primitori şi prietenoşi „pe bune”.
În ceea ce priveşte banii, am cheltuit mult mai puţin decât cu un hotel sau o cazare pe litoralul românesc… Nu o fi sunând foarte patriotic ce spun, dar asta este realitatea.
Dacă nu vă descurcaţi cu internetul, nu aveţi card să efectuaţi plăţile, apelaţi la un prieten sau căutaţi o ofertă rezonabilă la o agenţie românească cunoscută. Dai nişte bani, dar măcar ştii pe ce îi dai!

Spun asta fiindcă m-am speriat cât de multă lume se plânge pe diferite forumuri că a fost păcălită…

Cum n-am nicio cunoştinţă să fi câştigat la 6 din 49 o sumă importantă, n-am găsit nici măcar pe net pe cineva să fi plecat „gratis” cu una din aceste firme-n Tenerife.
Dar dacă are cineva covorul zburător, mă angajez şi eu să găsesc lampa lui Aladin. O frecăm împreună şi având covorul zburător, economisim şi banii de biletele de avion!  😆

2009 Jun 07_9596

Mai pune cineva botu’ la scrisoarea nigeriană? Din moment ce este-n circulaţie din anii ’80 şi eu încă o primesc sub diferite forme regulat, se pare că da.

„Dear,
I am introducing my self as Miss Catharine Alexander, the only Daughter of late Chief and Mrs Nicolas Cobenan  Alexander , I wish to request for your assistance in a financial transaction., And I wish to invest in Manufacturing and real estate management in your country.

I have five million Two hundred thousand united states dollars.USD ($ 5.200, 000) to invest in your country.    And I will require your assistance in helping me stand as my late father’s foreign business partner who he deposited the consignment on his behalf into the security,   the consignment was deposited in Africa and was letter lifted to Europe where the consignment is now under the care of the security company diplomat in Europe.

I will be gladly to give you 25% of the total sum for your assistance.

Please it is very important you contact me immediately for further explanation on the whole entire work plan.

Ideea e simplă, în scrisoare se solicită asistenţă pentru transferarea unei sume mari de bani dintr-o ţară africană. Uneori se vorbeşte de investiţia banilor, dar nu obligatoriu, alteori despre o moştenire. Pentru presupusul tău ajutor ţi-se oferă 25% din sumă şi în primă fază să-ţi deschizi un cont în valută la o bancă. Dacă intri în joc, pe parcurs tot apar complicaţii, mici taxe şi diverse cheltuieli până te saturi sau rămâi fără bani sau… ambele. Ţeapă.

Sunt tot felul de „variante”, tot la o astfel de scrisoare a pus botu’ Nati Meir acum câţiva ani (atunci vroia să cumpere cu banii “câştigaţi” clubul Steaua de la Gigi Becali, acum vrea să fie preşedinte 😆 ) de s-a făcut de râsul curcilor.

Suntem prea săraci să ne permitem luxul să ne lăsăm înşelaţi!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=JNctofCOGbY]

Săptămâna-n retrovizor (18.07.2009.)

O femeie se căsătoreşte cu patru bărbaţi simultan, oamenii circulă călare pe zebre, peştii cresc în copaci. O spun Nadia Comăneci, Ilie Năstase şi  Gică Hagi, este „The Land of Choice”, spotul care are menirea să promoveze România în lumea largă. S-au cheltuit 13 milioane RON pentru promovare, rămâne de văzut cu ce rezultate. Sau cum a fost aleasă agenţia de publicitate. Ţin minte că legat de filmul „Borat” au existat reacţii destul de revoltate din partea oficialităţilor. Din noul spot înţeleg că femeile sunt curve, bărbaţii impotenţi, că viaţa e grea şi veniturile mici: să întreţii o femeie trebuie să muncească patru bărbaţi, înţeleg că zimbrii au dispărut, dar avem zebre şi dacă câinii nu umblă cu covrigii-n coadă şi nici gardul nu-i din cârnaţi, peştii se crăcesc din belşug în copaci. Branding pentru o ţară în care 70% din produsele agricole sunt din import, directorul unei firme care aparţine Consiliului Local Hunedoara şi-a aprobat un act adiţional la contractul de muncă în care se stabileşte dreptul la 180 de salarii compensatorii (salariul pe 15 ani în valoare de peste un milion RON!) în cazul în care contractul lui de muncă este desfăcut unilateral, este ţara în care zeci de mii de absolvenţi s-au trezit cu diplomele anulate peste noapte, guvernul în an de criză şi cu dificultăţi în a-şi respecta promisiunile, programul şi achitarea drepturilor salariale are totuşi bani şi suplimentează bugetul Ministerului Culturii cu 7,3 milioane RON pentru finanţarea cheltuielilor unor lăcaşe de cult, Ministerul Finanţelor se războieşte cu Justiţia şi pierde în instanţă, este locul unde sute de oameni au leşinat ieri din cauza căldurii toride şi autostrada Soarelui se blochează în fiecare sfârşit de săptămână indiferent de codul galben.
La ce să facem brandig? Sau cum?

Suntem ţara paradoxurilor, o ţară pe cât de delăsătoare şi relaxată prin abordarea „lasă, merge şi aşa”, pe atât de rigidă şi refractară la orice schimbare.  Să se facă reformă, da’ să rămână totul cum a fost înainte! 😆

Dintr-o amorţeală pseudo-socialistă ne-am convertit într-o societate pseudo-ortodoxă, am şters însemnele, dar am păstrat cu stricteţe mentalităţile, am schimbat semnul, dar aşteptăm sacrificiul altuia pentru mântuirea noastră.
Nu pot să nu-mi amintesc nevinovăţia şi mirarea cu care toată clasa politică vorbea vara trecută despre criza globală: „Criză? Ce criză domne? Aaaa….în America? E problema lor, la noi economia bubuie!”
Un prieten din diasporă îmi spunea că citind ştirile din ţară, citind blogurile româneşti care s-au înmulţit ca ciupercile nebune după ploile acidulate şi toată lumea scrie, nimeni nu mai citeşte, şi-a pierdut orice apetit să mai vină în vizită acasă. Cumva mă simt stânjenit că pun şi eu umărul la dezastru. Nu odată mă gândeam să scriu numai despre lucruri pozitive, de la noi, de aiurea, nu contează, dar să fie numai ştiri bune. Apoi m-am gândit să nu mai iau în serios toată brambureala din jurul meu: suntem trataţi la mişto, să-i tratez cu mişto. Un fel de: mişto faci, mişto găseşti. Citeam adineauri undeva că PIB-ul o să scadă la anul cu 6%. E bine – zic „io” – ţin minte din şcoală că minus cu minus dă plus şi uite aşa am aflat pe ce se bazează Guvernul Boc când vorbeşte de creştere economică în 2010! Bun mişto-ul, dar nu duce nicăieri şi recunoaştem realitatea sau o refuzăm cu încăpăţânare: ne scufundăm încet, dar sigur. Şi revin la ideea de la care am plecat: pseudo-socialism, pseudo-ortodoxism. Totul este pseudo, de la aşa zisa revoluţie din ’89 până la veşnica reformă şi interminabila tranziţie. Avem pseudo economie de piaţă, pseudo guvernanţi cu pseudo rezultate şi ne cam pseudo doare-n bască de tot şi de toate.

PSEUDO – Element de compunere care înseamnă „fals” şi care serveşte la formarea unor substantive şi a unor adjective. (DEX)

Problema este că a venit criza care nu mai este nimic mimat, este o problemă globală şi cu pseudo măsurile pseudo guvernanţilor ne-au băgat la apă cât se poate de real. Lenea şi hoţia fac un cuplu exploziv cu eterna cumetrie. Şi dacă azi pică lumea pe stradă din cauza căldurii, la iarnă o să moară de frig miile de debranşaţi. Şi ajungem să ne dăm în cap, dar tot degeaba, o să fim tot mai mulţi desculţi de nici pantofii rupţi în talpă nu o să avem să ne luăm unul altuia. Sună alarmant? O nu! Este cald şi vară, iarna-i tare departe, cri-cri-cri, toamnă gri…

Scandalurile se ţin lanţ. Am obosit să mai cred că un scandal este menit să îngroape altul. Am pierdut şirul, nu mai ştiu care scandal e menit să îngroape care scandal. Cazul Ridzi a fost îngropat de scandalul „porno” al consulului Ion Nuică la Chişinău. Noile relatări spun că fata din film (versiune porno la „Fata din Vis” 😆 ) este o animatoare care a lucrat prin tot felul de cluburi de noapte şi de peste tot a fost dată afară pentru „comportamentul libertin”. Fata identificată ca fiind protagonista filmului, neagă că ea ar fi în imagini. Dar scandalul diplomatic a fost rapid uitat cu izbucnirea grevei din Justiţie. Magistraţii au decis în instanţă că magistraţii îşi merită sporurile. Vorbim despre Justiţie şi se şopteşte că urmează un Raport din partea Comisiei Europene în care suntem nominalizaţi ca fiind ceea mai coruptă ţară din Europa. Dar ce contează şi care deficit bugetar domne?! Păi parlamentarii nu-şi votează tot singur salariile, sporurile şi pensiile speciale? Cine poate, poate! Exact: cine nu, nu. Dumnezeu dă, dar nu-ţi bagă şi în traistă, mai bagi şi tu mâna-n sac dacă ai oportunitatea şi eşti… potent. 😆 La începutul anului, în Letonia parlamentarii au votat reducerea salariilor … La noi conform grilei de salarizare votată în luna mai senatorii si deputaţii şi-au mărit lefurile ajungând la un venit lunar care este echivalentul a 13 salarii minime pe economie… Criza-i pentru fraieri! 😆
Meciul Pogea – Magistraţi este-n plină desfăşurare. Ministerul de Finanţe a pus în executare hotărârea Curţii de Apel Bucureşti de joi, acordând, vineri, Consiliului Superior al Magistraturii, drepturile salariale, inclusiv sporul de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, aferente lunii iunie. De cealaltă parte, însă, Finanţele neagă că au plătit sporurile solicitate de CSM. Stop cadru: la cine-i mingea? A încercat Ministerul Finanţelor să le închidă gura magistraţilor pe şustache sau am eu… halucinaţii?
Elena Băsescu, Vadim şi Gigi Becali s-au prezentat la Bruxelles să-şi ia în primire proaspăt obţinutele slujbe de euro-parlamentari. Şi noi, şi presa occidentală se amuză pe seama lor, dar nu-s singurii bufoni de acolo.
Subiectul cel mai fierbinte este conflictul dintre Stat şi Spiru Haret. După ce au fost acceptate dosarele (şi taxa de examinare) pentru concursul de titularizare al profesorilor şi de la absolvenţii USH, în ziua examenului aceştia au aflat că diplomele lor nu mai sunt valide şi au fost scoşi din sălile de examinare cu jandarmii. De aici până la ordonanţa de urgenţă ce urmează să facă – se presupune – ordine-n învăţământul din România este doar un pas. Nu pot însă să evit cuvântul „scandal” nici în acest caz. De la Geoană la Vanghelie, toată lumea din partidul care o susţine începe să se dezică de doamna Andronescu. Vanghelie – încă o dată – a pus punctu’ pe „i”: „Cred că răspunsul ministrului Educaţiei trebuie să fie că diplomele vor trebui să fie recunoscute”. 😆 Până una-alta, o comisie de la Ministerul Educaţiei a început vineri să verifice câte diplome nerecunoscute au fost eliberate.
Dacă pun toate ştirile cap la cap constat că Statul – cu mâna Guvernului – în lipsă de alte idei şi a unei viziuni de perspectivă, strânge de gât sectorul privat din care se alimentează. Altfel spus, parazitul îşi omoară gazda şi inevitabil comite sinuciderea. Mă tem că nu rămâne nimeni să stingă lumina.

Tot vineri, preşedintele Băsescu a semnat decretele de promulgare a Legii privind Codul Civil şi a Legii privind Codul Penal. La toamnă Parlamentul mai are de votat şi codurile de procedură… E timp pentru toate!

Băsescu pare-n cădere liberă.  Discursul confuz legat de schimbarea ministrului Ridzi a surprins toată lumea.

Pe de altă parte, constat încă o dată că la noi votul a fost şi este mereu unul negativ. Îmi spunea un taximetrist că s-a săturat şi că era mult mai bine înainte (de ’89) şi el de acum în colo votează cu PSD-ul indiferent ce se mai întâmplă. (de parcă PSD-ul nu ar fi şi acum la guvernare… 😆 ) Mi-am amintit că aşa a venit Constantinescu la putere, apoi tot în urma unui vot negativ a revenit PSD-ul, a urmat votul negativ acordat PSD-ului şi venirea la putere a alianţei “DA” şi urmează un nou vot negativ dat de această dată “dreptei” şi readucerea “stângii”… Nu se votează niciodată nici oameni, nici idei ci sunt sancţionaţi cei aflaţi la putere… E un joc ce nu duce nicăieri şi ne mai mirăm că nu există rezultate…

Şi tot ieri am asistat la primul atac cu ouă asupra premierului. Numai Boc susţine că n-a văzut nimic, dar cu toate acestea Poliţia şi Jandarmeria s-a mobilizat exemplar să-l prindă pe făptaş. Eu zic că-i (încă) bine: omu’ mai avea ouă cu ce să arunce. Din toamnă s-ar putea să treacă populaţia la pietre şi o să fie mult mai interesant! 😆
Semnale sunt: ieri la Braşov a avut loc un jaf armat eşuat asupra unei bănci, în timp ce la Bolintin Vale nişte hoţi au reuşit să plece cu 420.000 RON dintr-un bancomat. Noroc că Banca Mondială a aprobat joi un prim împrumut, de 300 milioane euro (423 milioane dolari), dintr-un program propus de finanţare pentru România în valoare de un miliard de euro. 😆 Cu ştrampii pe meclă, la treabă fraţilor!

Şi revin la „the land…off”. Ieri am văzut iar autostrada Soarelui blocată şi imagini cu plajele arhipline de pe litoralul Românesc. Conform sitului SETimes.com oficial turismului îi merge bine: de pe locul 30 anul trecut din clasamentul celor mai vizitate ţări din Europa, anul acesta am ajuns pe poziţia 26.

Cum observam şi la începutul săptămânii, ştirile externe sunt îngropate de spectacolul interminabil cotidian. De menţionat ar fi faptul că Parlamentul islandez a votat joi in favoarea depunerii candidaturii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Cum spunea Un Soricel: „stirea zilei… Islanda (Iceland) a facut cerere sa fie acceptata in UE… Frantza si GErmania au zis ca nu mai vor sa accepte pe nimeni pina tratatul de la Lisabona nu e ratificat (la care se opun majoritate celor care vor independentza de UE)… adica legat ce se va intimpla cu constitutia UE…. ca analiza se spune ca primul lucru pe care islandezii o sa-l piarda daca intra in UE sunt dreptul la pescuit si procesarea pestelui cum il fac ei acuma !! adica o sa li se zica de la Bruxelle cum sa pescuisca si cit !!!… parte ce o vor insa e ca aparent UE o sa le dea bani sa iasa din rahat cu economia … get the picture ! Pana mea zi si tu ce lume nebuna !”

Lume nebună, in deed. 🙂

La noi par mai de interes ştirile legate de Michael Jackson… 😆

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=_eyFiClAzq8]