Home › 2010 › Page 5

Yearly Archives: 2010

Şuie Paparude – E suflet în aparat (2010)

Posted on by — 10 Comments ↓

Dă-l dracu de „goagăl”, torrente şi (file)share-uri – apropo,  “io” ca bou’ l-am căutat în Real “pă” raftu’ de “sidiuri” 😀  – , mergi direct la sursă şi descarcă noul album Şuie Paparude fiindcă băieţii ţi-l dau moca. Şi eu zic, mai bine aşa decât supliment la ştiu eu ce ziar.
Greu la stomac, eclectic ca stil şi abordare, noul disc şi cele 16 piese cuprinse între un intro şi outro ne comută de la Hip Hop la House, de la experimente electronice la Rock/Indie Alternativ, de la piese nostim-amuzante cu iz ironic-cinic, la contorsiuni sonore, cum spuneam, un album eclectic, dar deloc ambiguu, Şuie se „joacă”, experimentează şi de data asta şi o fac la fel de bine, n-au făcut rabat de la calitate, livrează încă un disc „obişnuit”, mai exact cu ce ne-au obişnuit, dar – din păcate – o fac rar şi puţini artişti de pe la noi.
Şuie s-a format în toamna anului 1993 în Club A, ca o trupă tradiţională – tobe, bas, chitară, clape, voce – şi abordau un New Wave-Alternativ după modelul New Order.
Un an mai târziu trei din cei cinci pleacă, rămân doi Mihai, basistul Mihai Dobre şi clăparul Mihai Câmpineanu, se reorientează şi muzical spre zona Industrial sub influenţe ca Front 242, Laibach, Frontline Assembly.
În 1995 este cooptat şi DJ Vasile şi prind cântarea în deschidere la 2 Unlimited şi este scos şi primul album.
Trupa cântă intens live, de pomenit evenimente ca Assos Rave Party sau turneul Camel Planet.
Următorul material, „Salvează-te” este lansat în 1997 care conţine şi hit-ul „Iarba verde de acasă”, piesă pentru care în regia lui Tudor Giurgiu toarnă şi un video-clip.
Pe drum e pierdut DJ Vasile, intră-n scenă DJ Niky4, se filmează şi noi clip-uri la „Ajutor” şi „Mutatia”.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=O_Abqp_fEQ4]

Al treilea album, „Urban” este lansat în 2000, invitată-n două piese Read more Şuie Paparude – E suflet în aparat (2010) ›

The Smashing Pumpkins – Teargarden By Kaleidyscope Vol. 1 and 2 (2010)

Posted on by — No Comments ↓

Billy Corgan a fost o faţă – mutră 😀 – semnificativă a scenei Indie/Alternativ al anilor ’90 şi cu Pumpkins au furnizat câteva discuri interesante, pe mine m-au prins cu „Siamese Dream” din 1993, dar mi-a plăcut şi următorul „Mellon Collie and the Infinite Sadness” din 1995 şi chiar dacă treptat s-au îndepărtat de gusturile mele – sau m-am îndepărtat eu de acel spirit – , Pumpkins până la auto-dizolvarea lor din 2000 au avut o influenţă semnificativă asupra muzicii. Ultimul lor produs din aceea epocă, „Machina II/The Friends & Enemies of Modern Music” a fost scos de Corgan la propria sa casă de discuri după ce Virgin a refuzat să-l „comercializeze” sub forma descărcării sale gratuite via internet, astfel discul a fost scos în formă de vinil şi doar în 25 de exemplare numerotate şi oferite unor prieteni cu instrucţiuni precise pentru a fi copiate şi puse pe internet pentru descărcare gratuită.
După diferite experimente în 2005 Corgan sună goarnele şi repune-n mişcare Pumpkins-ul cu prietenul de nădejde, bateristul Jimmy Chamberlin şi astfel este scos albumul „Zeitgeist” în 2007 la o lună după lansarea filmului cu acelaşi titlu al lui Peter Joseph. Albumul – muzical – a fost o tentativă de penetrare a scenei Mainstream Rock, a debutat pe poziţia a 2-a în Billboard, dar a produs o cădere spectaculoasă. În ceea ce priveşte conceptul, toată faza „Zeitgeist” din punctul meu de vedere este un semi-bullshit pe băţ. Argumentaţia Read more The Smashing Pumpkins – Teargarden By Kaleidyscope Vol. 1 and 2 (2010) ›

After The Burial – In Dreams (2010)

Posted on by — No Comments ↓

Am fost urecheat – prieteneşte – că „am trădat cauza” ( 😆 ) – a se citi Metal/Punk/etc – şi-mi caut „inspiraţia” în altă parte. Eu ascult muzică şi mă inspir din Soare. 😉 Prietenul meu glumea, dar cu siguranţă mulţi gândesc aşa la modul cel mai serios. Urmând principiul „ia de la…” – ştiţi voi cine -, îi scot pe tapet pe After The Burial şi acest al treilea lor album lansat ieri.
Băieţii din Minnesota au intrat în scenă în 2004 şi propun un amestec de Heavy Metal Progresiv, Hardcore şi Death Metal iar una din inovaţiile aduse este folosirea chitarei cu 8 corzi. Au construcţii complexe, cântă foarte tehnic, dacă vocea este brutală şi ritmurile alerte, incisive, chitarele aduc pe lângă riff-uri tăioase şi teme, pasaje armonice, melodioase.
Albumul de debut „Forging A Future Self” a fost lansat în 2006 pe cheltuială proprie, din 2008 au semnat pentru casa de discuri Sumerian şi sub sigla lor au scos următoarele albume: „Rareform” (2008), respectiv versiunea re-editată din 2009 „Rareform (Re-Issue)”.
În 2009 este adus un nou solist, Anthony Notarmaso, care este la fel de brutal şi consistent ca predecesorii săi, dar introduce şi pasaje mai melodioase (screamo), baza formaţiei constă în cei doi chitarişti Justin Lowe şi Trent Hafdahl şi basistul Lerichard “Lee” Foral iar la tobe îl avem pe Dan Carle.
Au fost în turnee alături de nume ca Disturbed, Killswitch Engage, Necrophagist şi Hatebreed, noul material este promovat în cadrul turneului american „December Decimation Tour” alături de Winds of Plague şi Carnifex.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=EhYwTeRHNlw]

Combinaţia aceasta de Heavy Progresiv cu elemente brutale Death Metal/Hardcore sună revigorant, dar are Read more After The Burial – In Dreams (2010) ›

Dhafer Youssef – Abu Nawas Rhapsody (2010)

Posted on by — 2 Comments ↓

Dhafer Youssef s-a născut în orăşelul Teboulba de la malul mării din Tunisia în 1967 şi de mic a fost atras de muzică. În timp ce părinţii l-au trimis să studieze Coran-ul într-o şcoală Islamică, Dhafer Youssef asculta şi studia Jazz pe ascuns. La Radio, era singura sursă de a asculta muzică. Într-o zi o cunoştinţă a primit cadou o chitară electrică, Youssef o împrumuta pentru câteva zile, perioade în care nici măcar nu mai dormea.
Când a început să câştige bani din cântatul la nunţi, şi-a cumpărat cu echivalentul a 100 euro primul oud, instrument cu 12 corzi, tradiţional în orient. Cum povesteşte chiar el, dacă s-ar fi născut în Africa probabil ar fi cântat la tobe şi percuţii, dacă s-ar fi născut la New York ar fi ales saxofonul, dar s-a născut în Tunisia şi instrumentul său este oudul. Până să vadă primul pian mai trec nişte ani, mai exact la 19 ani când se mută la Viena. Ca să se întreţină lucrează ca spălător de vase, curăţător de geamuri şi ospătar într-un restaurant italian. Şi de câte ori are ocazia merge la concerte de muzică clasică şi Jazz. Se împrieteneşte cu un violonist, Tony Burger care-l învaţă să-şi transcrie muzica pe partitură apoi vine marea revelaţie, se împrieteneşte cu Jatinder Thakur care-l introduce în sonorităţile Indiene ale muzicii, muzică de care se îndrăgosteşte.
Cântă ore-n şir cu Jatinder apoi cu acordeonistul Otto Lechner.
Apare şi prima mare oportunitate, clubul de Jazz „Porgy and Bess” îi oferă şansa să cânte o dată pe lună pentru o perioadă de un an cu cine şi ce doreşte. Youssef apelează la Iva Bittova, Peter Herbert, Renaud Garcia Fons, Christian Muthspiel şi mulţi alţii, proiectul se dovedeşte un real succes şi astfel are şansa să imprime primul său album: „Malak” în 1999, după ce anterior a participat la imprimările a două discuri alături de Lenny MacDowell şi Hakim Ludin, respectiv Otto Lechner, Wolfgang Puschnig şi Achim Tang.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=lvk5ccmQG8I]

Pleacă în Africa Read more Dhafer Youssef – Abu Nawas Rhapsody (2010) ›

Kaya Project – Desert Phase (2010)

Posted on by — No Comments ↓

Kaya Project este rezultatul colaborării dintre Seb Taylor şi Natasha Chamberlain, iar acest „Desert Phase” este al patrulea lor album după „Walking Through” (2004), „Elixir” (2005) şi „And So It Goes” (2008). Taylor este un compozitor/producător activ, dar şi un multi-instrumentist, cântă la chitară, bas, zheng, silofon, tzoura, banjoud, flaut, darbouka, muzicuţă şi face programare, foloseşte cu îndemânare samplere şi clape. Taylor a fost ocupat în ultimul an cu producţia şi compunerea unor reclame TV şi coloane sonore, „Buddha, Bees & the Giant Hornet Queen” coloana sonoră pentru un documentar despre natură realizat pentru BBC a şi câştigat un premiu.
Pe lângă Taylor şi solista Natasha la proiectele Kaya contribuie şi un şir lung de invitaţi: Irina Mikhailova, Omar Faruk Tekbilek, Shahin Badar, Deeyah, Johnny Kalsi, Randolph Matthews, etc.
Muzica este un amestec de Ambiental cu World Music predominant cu inflexiuni orientale, infuzii Trip Hop, Downtempo şi Nu Jazz.
O călătorie relaxantă, într-o lume cu sonorităţi fine şi ritmuri şerpuitoare, hipnotice, instrumentele exotice piperează temele, dau un şarm şi un farmec aparte proiectului.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=XPLwN0Oa5c4]

Cele 15 piese noi au acelaşi şarm, poartă aceeaşi amprentă „trip”, sunt Read more Kaya Project – Desert Phase (2010) ›

THE Q4 – Sound Surroundings (2010)

Posted on by — No Comments ↓

Cei trei olandezi zburători au fost patru, dar din lipsă de timp unul a dezertat, însă numele proiectului inspirat şi de unul din primele sisteme sourround din anii ’70, în fapt o distribuire a sunetului stereo în 4 boxe, a rămas neschimbat.
Membrii THE Q4 sunt producători, DJi, muzicieni, s-au confruntat în 2005 în cadrul unor „beats battles”-ul via internet şi s-au decis să-şi unifice efortul şi abordările diferite într-un proiect şi-n 2006 pun cap la cap 6 piese pentru EP-ul „Sound Surroundings’ însă nu se găseşte nici o companie de disc dispusă să investească, să producă materialul.
Cei trei membrii rămaşi lucrează individual, Sense construieşte muzică pe bază de samplere şi loop-uri, dar lucrează şi ca producător pentru formaţii Hip-Hop; Arts the Beatdoctor mixează intens predominant materiale instrumentale şi a scos o serie de albume solo iar SWT a cântat ca chitarist într-o serie de trupe de Rock Alternativ, dar a devenit cunoscut mai ales pentru ritmurile şi mixurile sale Hip Hop.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=pbzpXQDj_z4]

Împreună cei trei Read more THE Q4 – Sound Surroundings (2010) ›

Sashird Lao – Open the Box (2010)

Posted on by — No Comments ↓

Unii o preferă fierbinte, alţii iubesc Jazz-ul, sunt şi cei care le vor pe ambele şi ceilalţi care nu vor nimic. Sashird Leo sunt un trio din Franţa care ne propun o muzică extrem de colorată şi vie, amestecă Jazz tradiţional cu ritmuri moderne, muzică World, secvenţe orientale, construcţii acapella rafinate şi faze Downtempo colorate cu saxofoane, flaut şi trombon, au în arsenal percuţii darbuka, în două-trei vorbe, dacă deschizi cutia (open the box), vei descoperii o lume extrem de colorată şi pulsantă.
Jazz-ul dansant cu aromă de anii ’40 transpus în ritmuri exotice şi susţinute de trei voci extraordinare,  instrumentaţiile aerisite, rafinate, infuziile Orientale şi World Music, percuţiile sau inserturile Downtempo transformă totul într-un dinamic cocktail revigorant, vechiul şi noul se contopesc organic şi rezultatul este un meniu muzical absolut reconfortant şi captivant.
Sashird Leo au ajuns în finala competiţiei National Jazz Music de la Paris în 2006 şi un an mai târziu au câştigat Premiul Juriului la International Jazz Festival of Juan Les Pins.
Cei trei: Yona Yacoub – Voce/Saxofon/Percuţii; Fred Luzignant – Voce/Trombon/Percuţii şi David Amar – Voce/Saxofon/Flaut/Percuţii – oferă un spectacol unic, deosebit.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=IMv6GulmGwI]

„Open the Box” este cel de-al treilea lor album Read more Sashird Lao – Open the Box (2010) ›