Am fost urecheat – prieteneşte – că „am trădat cauza” ( 😆 ) – a se citi Metal/Punk/etc – şi-mi caut „inspiraţia” în altă parte. Eu ascult muzică şi mă inspir din Soare. 😉 Prietenul meu glumea, dar cu siguranţă mulţi gândesc aşa la modul cel mai serios. Urmând principiul „ia de la…” – ştiţi voi cine -, îi scot pe tapet pe After The Burial şi acest al treilea lor album lansat ieri.
Băieţii din Minnesota au intrat în scenă în 2004 şi propun un amestec de Heavy Metal Progresiv, Hardcore şi Death Metal iar una din inovaţiile aduse este folosirea chitarei cu 8 corzi. Au construcţii complexe, cântă foarte tehnic, dacă vocea este brutală şi ritmurile alerte, incisive, chitarele aduc pe lângă riff-uri tăioase şi teme, pasaje armonice, melodioase.
Albumul de debut „Forging A Future Self” a fost lansat în 2006 pe cheltuială proprie, din 2008 au semnat pentru casa de discuri Sumerian şi sub sigla lor au scos următoarele albume: „Rareform” (2008), respectiv versiunea re-editată din 2009 „Rareform (Re-Issue)”.
În 2009 este adus un nou solist, Anthony Notarmaso, care este la fel de brutal şi consistent ca predecesorii săi, dar introduce şi pasaje mai melodioase (screamo), baza formaţiei constă în cei doi chitarişti Justin Lowe şi Trent Hafdahl şi basistul Lerichard “Lee” Foral iar la tobe îl avem pe Dan Carle.
Au fost în turnee alături de nume ca Disturbed, Killswitch Engage, Necrophagist şi Hatebreed, noul material este promovat în cadrul turneului american „December Decimation Tour” alături de Winds of Plague şi Carnifex.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=EhYwTeRHNlw]
Combinaţia aceasta de Heavy Progresiv cu elemente brutale Death Metal/Hardcore sună revigorant, dar are şi un dezavantaj: pentru fanii Progresivului poate fi mult prea brutal, iar pentru fanii Death/Hardcore pasajele mai melodice, secvenţele armonice şi de virtuozitate ale chitariştilor să le sune a sofism.
Însă cele 8 piese de pe „In Dreams” sunt totuşi mai mult un coşmar decât un vis, unele riff-uri sunt contorsionate şi au sonorităţi Industrial, pasajele rapide şi brutale sunt majoritare şi dominante.
Trupa sună extrem de compact, muzica complexă, plină de schimbări şi răsturnări este bine închegată, cei cinci sunt muzicieni antrenaţi şi nimic nu este lăsat la voia întâmplării, piesele sunt gândite şi executate impecabil.
Materialul este destul de echilibrat, piesele sunt toate construite în aceeaşi manieră complexă, parcă totuşi mi-au plăcut mai mult „Pendulum”, „To Carry You Away”, „Promises Kept” şi „Encased In Ice”.
Au incorporat ingenios tendinţele Metal-ului Alternativ, vocile tip Screamo în abordările tradiţionale Death şi Heavy, cu siguranţă o să aibă priză la publicul tânăr de peste ocean şi poate nu numai.
„In Dreams” nu e un „Burn My Eyes”, dar e un disc bine făcut, are câteva piese/pasaje foarte bune şi After The Burial au ales o cale pe care ne pot furniza pe viitor surprize (şi mai) plăcute.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=o1q81UUR334]
