Home › Posts tagged etc › Page 26

etc

Agendă supra încărcată…

Posted on by — 2 Comments ↓

Citeam undeva că pirateria în România depăşeşte 90%. În condiţiile crizei, dar şi a „tradiţiei”, cifra nu mă miră. „Moca” e mottoul întipărit în mintea multora. Pe de o parte nu avem tradiţia cumpărării materialelor originale – multă vreme ne având acces la aşa ceva – pe de altă parte internetul şi posibilitatea descărcării ilegale s-a răspândit rapid în lumea întreagă. Dacă industria cinematografică suferă simţitor de pe urma acestui fenomen, în industria muzicală lucrurile merg (încă) ceva mai bine: artiştii s-au pus pe cântat, se fac banii – mulţi, puţini, câţi sunt de la caz la caz – din cântări. Şi aici avem o problemă: lumea s-a cam obişnuit cu cântările „câmpeneşti” şi corporatiste, adică evenimente gratuite cu mici şi bere, plus mulţi încă mai mizează pe strecuratul la concerte gratis… dar asta e deja o altă poveste!
Mereu am dat bani pe muzică. Mi-am cumpărat CD-uri originale, mi-am cumpărat bilete la concerte. Nu îmi permit să-mi cumpăr tot ce-mi doresc, dar produsele artiştilor favoriţi le cumpăr şi materialele artiştilor autohtoni care-mi plac, le cumpăr şi nu le copiez. Ştiu, sunt cam idiot. Ha ha ha! PM3-urile omoară vedetele de MTV … ha ha ha! 😛 Cred că în câţiva ani prefabricatele, „vedetele” de duzină create artificial o să dispară şi asta, sincer, mă bucură. Cei care nu sunt capabili să cânte live, n-au nici public adevărat şi eventual doar câte un „şlagăr” de o vară, nu vor rezista. Sper. 😛
Faptul că România a fost inclusă în programul turneelor se datorează în primul rând acestui fenomen de piraterie. Dacă banii ies din concerte – inclusiv tricourile, accesoriile şi CD-urile care se mai vând la astfel de evenimente – trupele care trec prin zonă nu ratează ocazia să ne onoreze şi pe noi cu un spectacol. Chiar dacă nu au mare lucru de câştigat, nici n-au nimic de pierdut.
Acum privind agenda din vara asta, constat că ai nevoie de un portofel gros şi mult timp liber să vezi tot ce ar fi de văzut. Încă suntem o piaţă de mâna a doua (sau a treia?), devin „tradiţionale” spectacolele de luni seara, concertele de joi, etc, ha ha ha! Nu am găsit încă formula portofelului burduşit cu bancnote şi de a avea şi mult-mult timp liber, dar nimeni nu este perfect! Momentan am un portofel subţire şi timp de bătut câmpii… ha ha ha!
Sunt totuşi câteva evenimente ce ar fi păcat să le ratăm. Nine Inch Nails sunt unii din artiştii sold-out permanent dincolo de ocean şi vin relativ rar în Europa (chiar dacă acum doi ani au mai făcut un mini-turneu), Kraftwerk sunt mai mult decât o legendă, Madonna sau Depeche Mode reprezintă vârfuri din mainstream şi prezenţa unor artişti ca Placebo, Moby, Motorhead, The Prodigy, Limp Bizkit sau Manowar sunt evenimente aşteptate de mii de fani…

Şi dacă tot am amintit de Fred Durst: „dacă cineva chiar cunoaşte secretul, combinaţia pentru această viaţă şi unde este el păstrat”…să mă anunţe şi pe mine.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=dqXmaFPn604]

Pe 26 aprilie la Hala, în Bucureşti vin NAZARETH. Preţul biletului este de 90 RON. Nazareth sunt una din formaţiile importante ale Rock-ului, dacă tot a fost ţeapă AC/DC şi Guns’N’Roses, aceşti veterani merită respect şi ca o mică observaţie:trupa lui Axl Rose fără ei n-ar fi existat.

afişul unui vis de-o seară...
afişul unui vis de-o seară...

La Sala Palatului, miercuri, 29 aprilie de la ora 20:00, avem concertul trupei ANATHEMA reunită în formula completă .În deschidere vor cânta Celelalte Cuvinte iar preţul biletelor este de  60, 80, 100 şi 120 RON.

La doar o zi distanţă, pe 30 aprilie, la  The Silver Church, tot în Bucureşti, cântă legenda Thrash Metal Germană DESTRUCTION. Preţul biletului este între 66 şi 100 RON.

În perioda 15-17 mai se desfăşoara Festivalul Dark River Rock Fest ajuns la cea de-a treia ediţie. Evenimentul va avea la Valea Întunecată (lângă Sf.Gheorghe). Încă nu s-au anunţat participanţii…

Pe 16 mai în Parcul Izvor, dacă ne permite şi dom’ Vanghelie, avem DEPECHE MODE în cadrul turneului mondial „Tour of the Universe 2009″. Biletele pentru Gazon A s-au epuizat, zona din faţa scenei fiind sold-out.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=yaGKZsgA_u0&feature=channel_page]

Joi, 21 mai la ora 21:00 în Club Control din Bucureşti concertează THE LEGENDARY PINK DOTS. O legendă pentru…cunoscători.

Vineri, 12 iunie, trupa Germană KRAFTWERK, pionerii muzicii electronice vin la Bucureşti pentru un spectacol la Sala Palatului. Biletele, în funcţie de categorie, costă 100, 150, 220, 300 şi 500 RON.

Pe data de 17 iunie, la Arenele Romane, revin după doi ani, conglomeratul multi-etnic şi polifonic: GOGOL BORDELLO. Preţul biletelor este de 75, 100, respectiv 125 RON.

PLACEBO concertează la Bucureşti pe 21 iunie la Romexpo, în cadrul turneului de promovare al viitorului lor album, pe care îl vor lansa in 2009.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=R-fJ9ROrW08]

28 iunie este o dată cu probleme la Arenele Romane. Şi situl oficial al celor de la QUEENSRYCHE, şi situl oficial LIMP BIZKIT anunţă spectacol. Queensryche îşi promovează doar la un an de la concertul anterior, noul album „American Soldier” iar gaşca lui Fred Durst (Wes Borland, Sam Rivers, John Otto şi DJ Lethal) sunt în turneul „Unicorns N`Rainbows Tour 2009”. Ştiu că Limp Bizkit naşte discuţii aprinse şi multe controverse, dar mie îmi plac. Cred că se prefigurează iar un mini-scandal la minunaţii noştrii organizatori… după “gluma” AC/DC nimic nu ne mai poate surprinde.

2 iulie la Bestfest avem în aceeaşi seară MOTORHEAD şi MOBY iar pe data de 5 la Bestfest Aftershock MANOWAR.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Dw17-BEFb3Y]

Hardcore nu este un termen folosit exclusiv în pornografie. Greii din Brooklyn, BIOHAZARD şi Comeback Kid vor cânta la a II-a ediţie My Metal Festival în perioada 10-11 iulie la Arenele Romane.

„I question not me, it only happens to others
I cant deny reality as lite gets smothered
If the lines can be read between
Maybe you can tell me then what it all means
Cause he who paints the big picture runs the whole scene
Locked down, I gotta get it out
Impending doom, a cloud above my head
Why me ? my faith has been devout
Blasphemous ? am I better off dead ?

Punishment, for all my sins

A burning thought inside my mind
Has me full of pity for all of human kind
As we move forth, we fall further behind
Fear of death, will my life go on ?
Controlled fate ? on the corner rolling dice
Punishment, but Ive done nothing wrong
In my eyes, who really pays the price
My lament, for the human race
Guilty, punishment for all my sins

Dread the day that brings the truth
Punishment for what Ive done
Sentence me for all my sins
Bound in fear for what Ive got
Though not much it seems a lot
Life is death and no one wins

Bustin my ass, another day another dollar, as I kneel down and i
Confess to the father that Im suffering a burning question of
The truth, whether or not to pull the trigger or to jump right
Off the roof, cause I did things normal and just like all my friends
But now Im positive and life it all ends
Punishment, for all my sins, I repent

In reality, we all must face the fact that the majority
Of the people are out there smoking crack, getting doped up,
Shooting that shit into their veins, the question must be asked if
We have any brains left, or right or wrong in this song,
A question we all ask and must answer before long, cause no one
Is safe in this world, whats the deal, the sentence is death and to
What court do I appeal ?

Punishment, for all my sins, I repent
Punishment!”

17-19  Iulie la  Sibiu  avem ARTMANIA 2009. Preţul biletelor este de: 90, 110, 160, 180 ROn şi vor evolua: NIGHTWISH, OPETH, MY DYING BRIDE şi TRISTANIA.

În perioada 23-26 iulie cap de afiş la Peninsula (Felsziget), Târgu Mureş, anul acesta, sunt THE PRODIGY şi NINE INCH NAILS. Dacă The Prodigy au mai fost în România, Nine Inch Nails este un eveniment şi având în vedere show-urile lor, o să fie un spectacol cu siguranţă incendiar!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=UEW8riKU_tE]

În perioada 20-23 august, la Feteşti se desfăşoară Rock City Open Air Festival. Preţul biletului este de 270 RON la presale şi 400 RON la intrare. O listă impresionantă de artişti, din care merită evidenţiaţi IMMORTAL (Norvegia), MAYHEM (Norvegia), LAKE OF TEARS (Suedia), PRIMAL FEAR (Germania), SINNER (Germania), dar şi foştii vocali de la IRON MAIDEN, veteranul PAUL DI ANNO şi înlocuitorul temporal al lui Bruce Dickinson, BLAZE BAILEY.
Lista celorlalţi participanţi: Agathodaimon (Germania), Amon Amarth (Suedia), Ancient Rites (Belgia), Betrayer (Romania), Blood Red Throne (Norvegia), Brainstorm (Germania), Bucovina (Romania), Cirith Gorgor (Olanda), Claymore (Bulgaria), Crossover (Grecia), Dawn Of Destiny (Germania), De Profundis (Marea Britanie), Dew-Scented  (Germania), Eastern Front (Marea Britanie), Einherjer (Norvegia), Euphobia (Bulgaria), Ghamorean (Suedia), Hanzel Und Gretyl (SUA), Hollenthon (Austria), Infected Rain (Rep Moldova), Lacrimas Profundere  (Germania), Macbeth (Italia), Moribund Oblivion (Turcia), Nothnegal (Insulele Maldive), Onslaught (Marea Britanie), Overgarven (Grecia), Sirenia (Norvegia), Stormlord (Italia), Symbolic (Bulgaria), The Cold Existence (Suedia), The Revenge Project (Bulgaria), Theatres Des Vampires (Italia), Trail Of Tears (Norvegia),Trooper (Romania) şi Vendetta (Germania).

Pe lângă aceste evenimente majore, cluburile sunt pline, underground-ul pulsează şi el cu încăpăţânare demnă de admiraţie. Bani să avem, distracţie este din belşug!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Bk7uf_6ZRV4]

Ziua Pământului: între cer şi pământ

Posted on by — 12 Comments ↓

Conform site-ului Ecomagazin „peste 4.000 de organizaţii neguvernamentale şi 700 de milioane de oameni din 170 de ţări sunt implicaţi în acţiuni de protejare a resurselor naturale ale planetei.”
„Ziua Pământului” a fost sărbătorită pe 22 aprilie, prin diverse acţiuni ecologice. A fost şi „Ora Pământului” pe 28 Martie 2009 intre 20:30-21:30, acţiune în care toţi am fost invitaţi să stingem lumina pentru o oră.
Greenpeace a lansat miercuri, cu ocazia Zilei Internaţionale a Pământului, un nou videoclip impresionant despre suferinţele planetei Terra şi despre cum am putea să o salvăm şi să ne salvăm şi pe noi, implicit.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=zVu9eawb1QY]

Greenpeace are nevoie de trei milioane de oameni ca să devină activişti climatici. “Este un număr mare întrucât Pământul are nevoie de acţiuni imense anul acesta”, spune asociaţia într-un comunicat.
Mereu în urma diferitelor discuţii pe diferite subiecte aici pe blog sau aiurea-n tramvai finalul inevitabil a fost acelaşi: ce putem face?
De multe ori habar n-am sau soluţiile mele pe de o parte sunt prea radicale, pe de altă parte inevitabil „a face” ceva implică acţiune iar din toată experienţa mea, a acţiona nu a fost, nu este şi nici nu cred că o să fie nici în viitor ceva caracteristic nouă. Şi am spus nouă fiindcă nu intenţionez să mă exclud.

09-04-24_3472

Pesimism? Citez din blogul unei prietene: „Cercetători din întreaga lume prevăd un viitor sumbru pentru omenire mai curând decât bănuiam.
Studii recente au arătat că până în 2100 nivelul oceanului planetar va creşte cu până la 1 metru, deşi acum doi ani, ONU anunţa o creştere maximă de 59 cm. Această descoperire aduce estimări alarmante cu privire la efectele resimţite atât de oameni cât şi de natură.
Anual, nivelul apelor creşte cu până la 3 milimetri, ceea ce reprezintă dublul faţă de media secolului 20. Numai Groenlanda pierde între 200- 300 kilometri cub de gheaţă în fiecare an, fapt ce contribuie la creşterea nivelului apelor cu peste 1 milimetru.
Statele şi porţiunile de uscat cu altitudine mică ar putea vedea cum o mare suprafaţă din ele este acoperită de ape. Insule precum Maldive ar putea dispărea complet. Astfel, omenirea ar putea fi martora unor migratii în masă, deoarece toate zonele de coastă vor fi inundate. 600 milioane de oameni vor fi afectaţi şi peste o treime din speciile de plante şi animale ar putea dispărea.
În faţa unor asemenea probleme, marile puteri ale lumii ar putea intra în conflict pentru resursele necesare existenţei. Creşterea temperaturii, din cauza efectului de seră, ar putea aduce apariţia unor boli tropicale, cum e malaria. Specialiştii spun că mai exista şanse de 50 % ca până în 2050 să reducem efectul de seră prin scăderea emisiilor poluante cu 3%, şi astfel să prevenim o parte din dezastrele iminente.”

Din punctul meu de vedere 50% şanse înseamnă şanse zero.

09-04-24_349909-04-24_355709-04-24_3564

Vorbim despre sărbătorile religioase, vorbim despre manifestările ecologice, cred că în toate este prea mult artificiu, formalism excesiv şi mult prea puţini oameni mai au credinţă, prea puţini oameni sunt dispuşi să facă ceva efectiv dincolo de declaraţiile pompoase, de datul din cap, de a subscrie la anumite idei fiindcă este „trandy”, e la modă, dă bine…
Dovadă stau mormanele de gunoi din colţul blocului, din pădurile devenite loc de pelerinaj pentru grătarele de week-end, trotuarul pe care călcăm şi unde ne golim buzunarele cu nonşalanţă.

Ajungem mereu la aceleaşi discuţii: educaţie, bun simţ… eventual conştiinţă.

sau făcut locuri de parcare...dar...
s-au făcut locuri de parcare...dar...tot zona verde e de bază!

09-04-24_347609-04-24_3480
„Perturbarea factorilor de mediu într-o manieră drastică are efect direct asupra evoluţiei fiinţelor vii, iniţial asupra capacităţii acestora de adaptare şi ulterior asupra capacităţii de supravieţuire, putând constitui, în cazuri extreme, factori de eliminare a anumitor specii din reţelele trofice cu consecinţe drastice asupra evoluţiei biodiversităţii la nivel local şi cu impact la nivel general”, susţine Ministerul Mediului în ghidul său.

Natura rezistă şi se împotriveşte în binele nostru agresiunilor la care o supunem conştient sau inconştient zi de zi. Dar nu ştiu cât o să mai reziste…  Hai să mai dăm puţin din umeri.

09-04-24_349509-04-24_348409-04-24_348609-04-24_3588

Fierbinte pe teren alunecos

Posted on by — 18 Comments ↓

Ce înseamnă comercial? Am mai vorbit despre asta, în opinia mea totul este comercial. Şi cea mai extremă formă de muzică – să zicem Grindcore, Noise sau Death Metal – este comercială atâta timp cât există cerinţă pentru ea, sunt consumatori. Mulţi cred că doar muzica Pop, adică muzica populară consumată de mase mari, este comercială, dar adevărul este că se fabrică – şi contra-fabrică – şi muzică Rock. Să ne amintim de „bum-ul” Grunge şi câte copii de Nirvana sau Pearl Jam au apărut, să privim spre aşa zisul curent Emo, care nu este altceva decât o schemă de marketing, un ambalaj pentru a da o identitate (falsă) unei noi generaţii şi a vinde un produs reîncălzit. Dar aşa s-a întâmplat şi cu Punk-ul şi cu orice unde cineva influent a mirosit şi cea mai mică urmă de profit. Nu cred nici în ideea că cineva se apucă să „facă” muzică doar pentru sine şi nu vrea să împartă produsul cu cineva… Acum dacă acest produs îşi găseşte drumul, rezonanţa în 10 oameni, 100 sau 1 milion depinde de mulţi-mulţi factori.
Noul meu proiect se numeşte HOTRIDERS ON ICE şi sper ca albumul „Seeds And Stains” să fie gata în următoarele luni. Când anterioara mea formaţie, NATION’S SLUM a naufragiat după o carieră frumuşică în 1998, efectiv n-am mai găsit oameni cu care să încerc să construiesc sau să reconstruiesc ceva. Am traversat şi atunci – ca şi acum – o perioadă mai dificilă, dar am avut câţiva prieteni adevăraţi care au fost lângă mine. Datorită lor – Marius şi Cipango – m-am apropiat de computer şi de muzica digitală. Am fost şi voi rămâne un fan Nine Inch Nails, cum din copilărie ascult şi Kraftwerk, adică eram familiarizat cu sunetul electronic, dar una e să asculţi, alta e să produci. Nu odată am auzit opinia că astfel de produse sunt „fără suflet”, sunt pur sintetice sau simple coloane sonore. Cred că cei care spun asta, nu ştiu despre ce vorbesc.
E la fel ca şi cum ai spune despre Hendrix că a fost un zero barat, a contat doar chitara Fender şi Marshall-ul pe lămpi forjat la maxim.
Habar n-am ce impact (comercial) o să aibă HOTRIDERS ON ICE, n-am făcut nici un calcul şiret anterior să mă apuc de el. Cum nici cu PANSAMENT n-am făcut în beciul lui Ernst în 1988 şi am cântat pur şi simplu. Muzica nu este chirurgie, este energie.
Găsiţi video-clipul promoţional pe YouTube şi pe MySpace am încărcat pentru descărcare cinci piese. Nu cred că voi avea un milion de accesări nici de data aceasta, da’ nici nu consider că aş fi în concurs pentru ceva. 🙂

Ce să spun despre propriul meu rahat altceva decât, e tare! Ha ha ha! 😛

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=dryd8wafhdI]

Nu o să vedeţi clipul pe MTV, nici înainte şi după ştiri cum am văzut că se promovează mai nou anumite produse, nu ştiu cât o să reziste şi pe YouTube şi piesa probabil nu o să fie difuzată la radio. Dar toate acestea nu au nicio relevanţă.

Vorba Unui Şoricel: „oricum o dai, viaţa omului e încă mai largă decât politica sau religia!”

hotriders on ice - seeds and stains

În rest, totul este „normal”: leul cade simţitor, criza ca criza (ha ha ha!), dar s-au vândut şi anul acesta 150 de milioane de ouă şi 60 milioane litri de vin, conducerea bisericii ortodoxe a descoperit adevărata şi falsa lumină a învierii adusă de la Ierusalim, sărăcia împinge o femeie să-ţi vândă copii, ea o să ajungă-n puşcărie, dar sistemul ineficient dis-funcţionează în continuare, Becali a fost eliberat, oamenii lui nu şi…Vanghelie dă dovadă de faptul că nici „almanahele” nu le-a citit: „Cine-i Depeche Mode?! Ăştia care vin la concert nici nu ies la vot…” 😛

09-04-19_326909-04-19_328109-04-19_329209-04-19_327509-04-19_340109-04-19_334209-04-19_334809-04-19_336309-04-19_335309-04-19_3391

Isus de hipermarket

Posted on by — 16 Comments ↓

Ne îngropăm întunericul… ne ascundem de noi înşine, nu ne acceptăm, dar vrem iertare, ne dorim iubire. Revelaţia că nu există salvare şi că drumul către lumină trece mereu prin întuneric, frica de a nu ajunge afară doar prin traversarea hăului din noi. Uşurinţa cu care aruncăm cuvinte sau pietre şi pretindem mângâiere şi înţelegere. Decupăm convenientul şi-l tălmăcim preferenţial după necesitatea situaţiei. Plecăm capul, dar ni se cuvine tot… S-a pierdut Dumnezeu în translaţie… sau noi în detaliile în care se ascunde dracul?

Dacă Isus a murit pentru păcatele noastre, nouă ce ne-a mai rămas de făcut? Păcătuim liniştiţi… se drege cu o spovedanie, Isus ne aşteaptă-n rai cu braţele deschise?

Trebuie să alegem între carne şi spirit sau le putem avea pe amândouă? Tradiţie sau… Twitter? Ha ha ha! 😛 Între trecut şi viitor, între om şi Dumnezeu, ce ne facem fiecare din noi , în prezent, când rămânem singuri şi stingem lumina?

portret_001portret_002

Paştele este o sărbătoare religioasă ce se regăseşte atât în creştinism cât şi în iudaism, dar unele obiceiuri de Paşti se regăsesc şi în antichitatea anterioară religiilor biblice.
Pesah (Paştele evreiesc) este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea eliberării din robia egipteană şi ieşirii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moise.
Paştele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paştele creştin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paştelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii. Nisan este a şaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel civil. În calendarul religios, Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, este prima lună a anului ecleziastic ebraic, conform poruncii divine:
”Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului.” (Exodul 12,2).
Conform tradiţiei ebraice, sărbătoarea Paştelui trebuie să cadă primăvara. Calendarul ebraic este însă un calendar lunar, de aceea luna Nisan ar trebui să înceapă cu 11 zile mai devreme în fiecare an solar. Pentru ca Nisan şi Paştele să cadă primăvara, şi nu în alt anotimp, se adaugă câte o lună suplimentară (numita Adar II) în anumiţi ani. Dintr-un ciclu de nouăsprezece ani, anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 şi 19 au câte 13 luni lunare, în loc de 12 luni. Acest calendar stabil, folosit şi în prezent, a fost introdus în secolul al IV-lea, pentru a se asigura corelarea cu calendarul solar şi anotimpurile.
Pastele se celebrează timp de opt zile, în perioada 15-22 Nisan. Dintre acestea primele şi ultimele două zile impun respectarea strictă a regulilor religioase. Intrarea evreilor în Pesah este marcată printr-o masă rituală, Seder.
La creştini Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Isus în a treia zi după răstignirea sa din Vinerea Mare.
Paştele sunt sărbători a căror dată este variabilă, pentru că nu corespunde unei date fixe din calendarul gregorian. După primul sinod de la Niceea din 325, s-a decis ca Paştile să fie sărbătorite duminica de după a 14-a zi din prima lună lunară din primăvară. Toate Bisericile creştine acceptă metoda de la Alexandria, care plasează echinocţiul din emisfera nordică pe 21 martie, cu o diferenţă de două zile, data lunii pline fiind determinată după ciclul metonic. O problemă care a apărut mai târziu este diferenţa de practică dintre Bisericile apusene şi răsăritene. Primele au adoptat calendarul gregorian pentru a calcula data Paştelor, iar ultimele calendarul iulian. A fost propusă o reformă pentru metodologia de calculare a datei Paştilor prin summitul de la Alep, (Siria), din 1997. Aceasta ar fi permis eliminarea diferenţelor de dată între bisericile occidentale şi orientale; reforma ar fi trebuit să intre în vigoare în 2001, dar a eşuat.

Indiferent de epocă sau gradul de civilizaţie, oamenii mereu au sărbătorit într-o formă sau alta „învierea”, începutul primăverii.

lumina_01lumina_02

Cum am ajuns de la o sărbătoare menită să celebreze primăvara şi natura la împins preaslăvitul cărucior de cumpărături în supermarket, nici noi nu mai ştim. Traseul deturnării, denaturării este la fel de misterios ca şi calea Domnului.
În Săptămâna Mare ne-a interesat mai mult dacă „săracu’ Gigi” o să petreacă Paştele în arest sau liber. „Victorie pentru Gigi Becali în Vinerea Mare!” sau… „Vinerea mică a justiţiei române”? Gigi, şefu’,  a fost eliberat, oamenii lui, fraierii, au rămas în arest. Familia regală a luat parte la slujba de Înviere de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, preşedintele Traian Băsescu, soţia sa şi fiica cea mică, Elena, la Mănăstirea Humorului şi am văzut-o pe Elena Udrea, pe bicicletă, în ie şi cu traistă bucovineană.
Mii de credincioşi au participat la slujba de Înviere de la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române din Bucureşti, milioane de români s-au călcat în picioare în hipermarketuri…
Nici politicienii, nici clericii nu privesc spre individ ci spre o turmă şi o tratează ca atare.
An de an se repetă aceeaşi poveste şi nu ne este ruşine să afirmăm că suntem buni, suntem miloşi, suntem creştini de nici nu mai ştim să calculăm câte mii de ani. După beţiile de azi noapte urmează ştirile cu intoxicaţiile alimentare, imaginile cu mormanele de gunoaie şi tone de plastic lăsate-n pădure sau la marginea drumului.
Pe cine interesează într-o zi ca cea de astăzi că mesajele spam emit în fiecare an o cantitate de dioxid de carbon la fel de mare cu cea eliberată în atmosferă de 3,1 milioane de automobile sau faptul că o persoană se sinucide la fiecare 40 de secunde?
Şi totuşi… creştini sau nu, măcar să ne amintim că suntem oameni, facem parte dintr-un ecosistem fragil pe care-l dezechilibrăm cu bună ştire şi lumina pe care am luat-o e bine să o economisim şi s-o împărţim…

Acum hai fuga, se ard micii pe grătar, se încălzeşte berea la… plastic.

09-04-19_00109-04-19_00209-04-19_003

N-am să fiu mai bun nici de Paşte, nici de Crăciun… Vă doresc Sărbători Fericite! În fiecare zi… 🙂

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=KQ5H1fk3keM]

Dumnezeu pierdut în translaţie (pt. 2)

Posted on by — 14 Comments ↓

Mi-a intrat în cap o chestie: mirosul cozonacilor la televizor. Nu are nici o noimă, dar ce are sens? Mă tot gândeam zilele acestea la iconografie. „Icoana este fereastra către cer”  a spus Sfântul Ioan Damaschin.
Priveam ieri cerul,  acel apus de soare şi nu era o icoană, era vie, vibra şi parcă acel cer m-a mângâiat. Nu, nu iau substanţe niciodată. Oraşul te face să o iei razna oricum… Evadez cum şi unde poţi într-o lume… o lume nu neapărat sacră, dar magică. Iluzia unui nou răsărit, a unei noi zile, a… învierii.

Şi nu mereu este doar o iluzie…. 🙂

înviere 1/1
înviere 1/1
înviere 1/2
înviere 1/2
înviere 1/3
înviere 1/3
înviere 2/1
înviere 2/1
înviere 2/2
înviere 2/2
înviere 2/3
înviere 2/3

Mă gândeam la toate tablourile pe care le-am văzut legate de Isus şi tematica Paştelui. Toate prezintă suferinţa şi moartea. Vă amintiţi de o imagine cu învierea lui Isus? Sunt eu defect, dar am imaginea cuielor, a sângelui, a crucii, a lacrimilor… Se perindă imagini stridente sau sumbre, violente, văd durere şi moarte. Există ceva ce ne leagă de macabru şi de senzaţional… Lumina din neon.
Încercăm să îngropăm întunericul din noi în loc să-l scoatem la lumină…

09-04-17_310609-04-17_321009-04-17_317009-04-17_316509-04-17_316609-04-17_305609-04-17_3035

Şi totuşi liliacul are parfum şi la oraş.

09-04-17_315509-04-17_313309-04-17_312809-04-17_311809-04-17_309909-04-17_3098

Şi cineva mereu o să ne întindă o mână invizibilă…   Chiar dacă liliacul nu are parfum prin monitor…  🙂

09-04-17_314709-04-17_314609-04-16_2989

Dumnezeu pierdut în translaţie (pt. 1)

Posted on by — 23 Comments ↓

Cum se întâmplă mereu în preajma sărbătorilor, am revăzut toate filmele despre ci nu cu Isus, Moise, Apostolii, Fecioara Maria şi Maria Magdalena, am văzut o serie de documentare despre secretele, misterele şi enigmele creştinismului, adică acelaşi clişee gen fetiţele-n roz, băieţeii în albastru cu care an de an suntem bombardaţi şi ne auto pedepsim în ideea că „aşa e bine”, „aşa trebuie”, „aşa se face”. Nu ne place mielul, da’ Paşte fără friptură de miel?

miel sau... ce a mai rămas din el...
miel sau... ce a mai rămas din el...

Ei, ieri seară avem poftă de puţină caterincă, de ceva cancan, de un orice absolut nedefinit, de acel ceva care poate este chiar enigmaticul Dumnezeu sau cel puţin este la fel de intangibil şi de nedefinit.
Tolănit pe canapea, cu un deget până la cot scobindu-mă în nas şi în mâna cealaltă cu telecomanda, butonam în disperare să găsesc acel ceva sau să mă regăsesc în ceva. Pe OTV nicio şansă: se discuta la modul tehnico-ştinţific despre cutremur, adică nu era nici un lunatic, nicio vrăjitoare ci chiar doi domni respectabili de la Institutul Seismologic, pe Realitatea era fostul şi actualul ministru de finanţe şi se certau pe marginea bugetului şi deficitului iar eu cum am numai deficit şi nici urmă de buget, eram uşor depăşit de discuţie… aşa că mi-am încercat norocul pe Antena 3. Sinteza Zilei lu’ Gâdea, dacă ai baftă de Vali Stan şi ceva „audio failuri” bate orice Divertis Mall. N-a fost să fie: în studio era Gâdea cu Mircea Diaconu, Tudor Chirilă, Mircea Radu şi unicul potenţial salvator de situaţii tragi-comice: Mircea Badea. Şi mai mare mi-a fost dezamăgirea când am constatat că vorbeau despre Dumnezeu. La draq, ca să nu zic la naiba! Mi-a plăcut Mircea Diaconu care a vorbit foarte firesc şi interiorizat despre credinţă, m-a surprins Tudor Chirilă care a vorbit uşor expansiv despre Isus, Mircea Radu a confirmat: este un prostănac şi Mircea Badea la început părea stânjenit de sacou, subiect şi situaţie/discuţie, da’ şi-a intrat în rol şi a spus exact ce se aştepta de la el să spună. Constat constant confuzia unor oameni între Dumnezeu şi Isus, dar depăşesc acest aspect.  Tudor Chirilă şi-a lansat şi noul videoclip cum anunţa şi pe blog şi mi-a plăcut o frază de acolo: „Sunt Tudor Chirilă şi încerc să fac lucruri frumoase.” N-am fost fan Vama Veche, nici Trupa Veche şi nici trupa Vama nu mă dau pe spate, nici piesa aceasta „Dumnezeu nu apare la ştiri” nu m-a convins, dar ideea îmi este simpatică…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=yXSp4g_9SjI]

Cine e, unde este şi cum arată Dumnezeu? La ştiri nu e, dacă merg pe mâna lui Tudor. Să rămân în zona profană a muzicii, mie îmi place o formaţie obscură, The The şi Matt Johnson spune într-o piesă:
„But if you think that Jesus Christ is coming
Honey you’ve got another thing coming
If he ever finds out who’s hi-jacked his name
He’ll cut out his heart and turn in his grave

Islam is rising
The Christians mobilising
The world is on its elbows and knees
It’s forgotten the message and worships the creeds

If the real Jesus Christ were to stand up today
He’d be gunned down cold by the C.I.A.
Oh, the lights that now burn brightest behind stained glass
Will cast the darkest shadows upon the human heart
But God didn’t build himself that throne
God doesn’t live in Israel or Rome
God doesn’t belong to the yankee dollar
God doesn’t plant the bombs for Hezbollah
God doesn’t even go to church
And God won’t send us down to Allah to burn
No, God will remind us what we already know
That the human race is about to reap what it’s sown”
(Armageddon days are here again)

Adică ce mi-am amintit este că „Dumnezeu nu merge la biserică”. E uşor usturătoare şi partea cu „dacă adevăratul Isus s-ar ridica astăzi ar fi împuşcat cu sânge rece de C.I.A.” dar asta deja este o altă poveste…
La ştiri nu, la biserică nu, atunci unde?

unde este Dumnezeu? (1)
unde este Dumnezeu? (1)
unde este Dumnezeu? (2)
unde este Dumnezeu? (2)

Unde este Dumnezeu când se petrec tragedii? Când moare un copilaş de câteva luni de o boală incurabilă, când vine un tsuami, un cutremur devastator sau se petrece o catastrofă aviatică? Există Dumnezeu? Cu tot scepticismul meu, zic că totuşi există şi Dumnezeu este peste tot. Nu ştiu de unde au unii ideea că Dumnezeu este numai bun şi numai frumos… Eu din tot ce am citit, n-am dedus aşa ceva şi nu mi s-a indus de nicăieri ideea aceasta. Şi fiind catolic, e drept, ne-practicant de mult prea multă vreme, totuşi mi-am dat toate „examenele” la şcoala de duminică… Dar tot drept este, nu mă mai duc la biserică şi n-am mai discutat cu un preot de vreo 25 de ani… N-am pus la socoteală micile clinciuri cu tot felu’ de preoţi şi teologi mai mult sau mai puţin auto-declaraţi. Poate că nici nu mai am cea mai bună relaţie cu Dumnezeu, dar asta este iar o chestiune mult prea intimă ca să o pun pe tapet. Şi nu are nicio legătură cu existenţa sau inexistenţa lui Dumnezeu. Doar credinţa mea şchiopătă rău de tot uneori…
Mi-am amintit de păgâni. Mereu încerc să sap înapoi până la rădăcini. Omul primitiv trăia în armonie cu natura şi cu universul. Cel puţin asta este imaginea noastră idilică despre el şi aşa pare să fie din tot ce am găsit dovezi arheologice legate de viaţa şi credinţa lui. În vremurile în care încă nici nume nu i-am dat lui Dumnezeu cred că omul a fost cel mai aproape de el. Nu, nu numele e problema, dar am senzaţia că esenţa s-a pierdut în translaţie…
Mi-a plăcut o „chestie” ieri pe care a spus-o Badea când discuţia a ajuns la ce i-am cere lui Dumnezeu dacă l-am întâlnii: Dumnezeu nu este Peştişorul de Aur…

unde este Dumnezeu? (3)
unde este Dumnezeu? (3)
unde este Dumnezeu? (4)
unde este Dumnezeu? (4)

Ieri seară Dumnezeu a fost pe Lipscani, la Hanul lui Manuc, a fost în Unirii… L-am surprins (din nou 🙂 ) cu aparatul foto, dar i-am simţit atingerea cu sufletul şi a avut bunăvoinţa să-mi arate încă o dată faţa sa. Cea frumoasă.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=vzKe2gTx-EA]

Contraste şi extreme

Posted on by — 15 Comments ↓

Cerul era aproape negru şi se lăsa cu toată greutate sa peste oraş. La 4 dimineaţa este linişte, doar aragazul fâsâie când pun ibricul cu apă la fiert şi aştept cu cafeaua pregătită momentul magic în care aroma se răspândeşte prin bucătărie. Aprind ţigara şi savurez imaginea cartierului încremenit, lumina portocalie a becurilor de pe stradă, misterul orb al umbrelor incerte. Mi-ar place să mă trezesc în fiecare dimineaţă în alt pat, într-un alt loc, într-o altă lume.
Dar să revin la ce – şi nu la cine – mă arde. Am început săptămâna cu fâşii de lumină, pete de soare şi am eşuat în tomberonul cotidian.  Aplic instinctiv principiul una caldă, una rece. Vreau să mă trezesc, dar visul să continue… Gândul naşte cuvântul şi cuvântul fapta. Pot orice.

09-04-15_2609_soare_0109-04-15_2609_soare_0209-04-15_2609_soare_0309-04-15_2609_soare_0409-04-15_2609_soare_0509-04-15_2609_soare_0609-04-15_2609_soare_0709-04-15_2609_soare_0809-04-15_2609_soare_0909-04-15_2609_soare_1009-04-15_2609_soare_1109-04-15_2609_soare_1209-04-15_2609_soare_1309-04-15_2609_soare_1409-04-15_2609_soare_1509-04-15_2609_soare_1609-04-15_2609_soare_1709-04-15_2609_soare_1809-04-15_2609_soare_1909-04-15_2609_soare_20

Trec la frecuşul blogului.  Vreţi cancan? A murit soţia manelistului Salam. Trist, tragic, bla, bla, bla, cum vreţi voi, sincer? Mă doare-n cot. Sunt „n” bloguri pe tema asta de parcă ar fi prinţesa Diana. Nu că-s insensibil – chiar dacă-n acest caz particular, chiar sunt -, da’ noi din toate facem circ. Oameni mor zilnic, aşa este… firesc. Uneori uităm să ne îngrijim, alteori sistemul sanitar dă rateuri. Cele două se mai şi suprapun. Pax vobiscum!
Cutremur. Este alt subiect omniprezent. Este un fel de bau-bau apocaliptic. Îmi sunt simpatici ăştia care ştiu cu precizie ziua şi ora marelui eveniment şi-l aşteaptă cu pantalonii în vine.
Pe Năstase îl doare de capul lui. Parafrazând, eu am cântat-o din 1990: „vrem capul lui…” (piesa 15 din MP3 player). Mă refeream la Iliescu.
Am zâmbit când am citit asta. M-a zgârmănit în cur.
Impozitul forfetar este celălalt subiect arzător. Unii zic că guvernu’ pune piciorul în prag. Pragul unui faliment anunţat. Se servesc şi soluţii de eschivă. Hoţia salvează România! Ha ha ha! 😛
Săptămâna Mare fără Isus? Imposibil. Eu am văzut toate filmele pe temă pe toate programele de televiziune prin rotaţia an de an. Uneori îmi vine să-mi bat singur cuie şi să-mi ascund mormântul, să-mi fur cadavrul, să-mi strig avocaţii şi să dau în judecată toată lumea! Vreau şi eu o icoană frate! (Pe statui se cacă porumbeii… ha ha ha! 😛 )
Încă nu m-am decis dacă pârjolesc recolta sau… ard câmpii…  Apă nu beau, nu vă pierdeţi timpul cu otrăvitul fântânilor. Mahmureala poate fi evitată într-un singur mod: menţii starea de beţie. 🙂
Ţara arde…  nici urmă de ţărani pe câmp.

Şi un up-date legat de AC/DC la Bucureşti (adică, NU la Bucureşti!)… AC/DC, pardon, ei şi! de ce??! …
Cam asta e… Mult, puţin, astăzi atâta am poftit şi am putut. Toane. Contraste. Uneori extreme.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=kkfY58pWyOs&feature=related]

“It started with a low light,
Next thing I knew they ripped me from my bed;
And then they took my blood type,
It left a strange impression in my head.
You know that I was hoping,
That I could leave this star-crossed world behind;
But when they cut me open,
I guess that changed my mind.
And you know I might
Have just flown too far from the floor this time,
’cause they calling me by my name
And the zipping white light beams
disregards the bombs and satellites

That was the turning point;
That was one lonely nigh

The song maker says, “It ain’t so bad”
The dream maker’s going make you mad
The spaceman says, “Everybody look down
Its all in your mind”

Prost cu „p” mic, mic, mic…

Posted on by — 26 Comments ↓

Sunt un prost. Mă consum prea des, prea mult, prea… prosteşte. Şi pentru cine şi ce? Vecinu’ meu tot manele ascultă, celălalt duminica tot grătar o să facă jos în faţa blocului lângă jeep, aleea din spatele blocului rămâne tot plină cu peturile de plastic golite şi dacă între timp nu ajunge preşedinte de partid, tot Vanghelie o să fie primar în sectorul 5 şi în 2020.
La fel şi cu blogul. Devine plictisitor şi inutil ca aceeaşi câţiva oameni să purtăm aceleaşi discuţii, dacă le mai purtăm şi pe acelea că uneori nici de asta nu ne mai arde. O fi şi sictirul de primăvară la mijloc, dar chiar îmi vine să trag jaluzelele şi să închid prăvălia. Vorba unui cântec care-mi place: „Dumnezeu e mort, ne vedem în iad!”

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=2vr2ZjjuIQw]

Cum mă tot plimb „io” aiurea pe net, am dat ieri de asta:

„lasă-ne domne cu moldova asta.. s-a fumat subiectu. S-au descărcat băieţii şi de’acu se întorc la muncă, că protestu nu ţine loc de foame. Cât despre că faptul că-i arestează pe indivizii ăia care au vandalizat instituţiile statului, aşa se face într-un stat de drept (dacă ar fi fost dictatură ar fi fost împuşcaţi de mult). Aşa au făcut şi francezii cu vandalii din suburbii în 2007, da nu v-am văzut plângându-vă atunci. Spuneţi-ne mai bine de care-i treaba cu Radu Duda şi candidatura sa.” ( un comentariu anonim pe un blog)

Păi despre asta vorbesc: de proştii ăştia cu puţa mică, mică, mică. Au opinie pertinentă şi ştiu ei exact şi care-i treaba cu vandalii din suburbiile Parisului,

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=fxs37SzUo7A&feature=related]

ştiu şi problemele oamenilor din Moldova şi soluţia când nu eşti de acord cu cineva este să-l împuşti – cum am şi spus acum câteva zile – şi de interesat, îl interesează mai degrabă o şotie gen candidatura prinţului Duda. Adică dude.
Ăştia sunt genu’ de oameni care dacă au prins revolta din decembrie ’89, au stat pitiţi cu burta goală sub caloriferul rece şi cu jumătate de ochi belit în televizor şi acum îşi amintesc că atunci a fost o revoluţie. Ba, majoritatea au şi certificat de erou. În acest caz singular „er” se citeşte „b”.
Problema este veche şi clasică: proşti da’ mulţi şi cu drept de vot. Şi în atare condiţii, mărimea chiar nu mai contează.

Să-l mai enervez puţin, între timp la Chişinău continuă vânătoarea de oameni, oficial au fost arestaţi circa 200 de oameni, între care şi jurnalista Natalia Morar, corespondent The New Times.

Jurnalista Natalia Morar arestată!
Jurnalista Natalia Morar arestată!

A fost o schemă simplă: Voronin a lăsat în primă fază manifestările să se desfăşoare ca ulterior să aibă justificare pentru arestarea şi eliminarea opozanţilor. Trăiască comunismul tovarăşi!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=DkfQ5KA3SBA]

Bun. Ce citeşte lumea? Acelaşi aberaţii: sinodu’ şi războiu’ sfânt cu sistemul antihristic. Tot apa-n piua o bate şi sucks succesiv şi pe aceeaşi temă: „dacă vorbim despre sfârşitul vremurilor, acesta nu poate fi amânat…” Cineva acolo sus doarme: de pe vremea lui Nero tot aşteptaţi sfârşitul vremurilor, şi ele al dracului, tot nu vin! M-a atenţionat un alt creştin crispat ieri: „să nu intri în panică pe 10 aprilie…discutăm după aia”. Calm frate, eu nu intru nici la McDonalds, nici în biserică, în panică cu atât mai puţin. Mi-am amintit de „Oastea Domnului” al cărui membrii acum ceva ani au ştiut exact ziua marelui final salvator şi şi-au donat purcelul, viţelul, casa şi pământul şi în ziua cu pricina s-au căţărat în pomi să vină Domnul să îi ia. După vreo două zile s-au dat jos şi s-au milogit să-şi recupereze bunurile…
„Elita globală anticreştină intenţionează să controleze oamenii, transformându-i în “cyborgi”! Mamă, nu mai da cu cipu’ în mine! Rămân la litera „p”: consultaţi medicul şi farmacistul, aveţi mare, mare nevoie de pastile şi pilule.

Nu ştiu cum se nimereşte, da’ în preajma sărbătorilor toată lumea brusc are erecţie creştinească. Apoi le trece. Revin la obiceiurile tradiţionale: mici, scuipat seminţe şi înjurat la meciu’ de fotbal cu berea la plastic într-o parte şi nevasta cu ochii învineţiţi în partea cealaltă. Mi-e silă.

Mimez, ademenesc, sunt porno

Posted on by — 19 Comments ↓

Sunt un observator (şi un obsedat :P) , un watcher ci nu un highlander cu sabia sub parpalac, care privesc din umbră cu un zâmbet suspect în colţul buzei. Mă uitam la gulaşul meu de „criză” care numai de criză nu este, mă uitam la vecinii dintre blocuri şi la ştirile populate cu oamenii care profitând de vremea blândă au invadat spaţiile verzi cu sfârâitul grătarelor. Nici urmă de criză, nici vorbă de post. Toate lucrurile se situează între formalitate, obişnuinţă, mimare şi o supra doză de spirit de conservare care cel mai des este soră cu nesimţirea. „Las’ că merge şi aşa” sau „când o fi rău să ne fie tot aşa”.
Mă gândeam la Gigi că dacă l-am scoate, nu, nu de la răcoare ci din fluxul de ştiri, mare lucru n-ar mai fi ce să ţină prima pagină. Partidul comuniştilor a câştigat alegerile-n Moldova, Coreea de Nord a lansat o rachetă cu rază lungă de acţiune, nu mai este zi în care în America câte un dezechilibrat să nu măcelărească măcar 2-3 oameni, nici G20, nici întâlnirea de vârf al NATO nu cred că au reuşit să ajungă la un numitor comun şi nu (mai) cred că iese ceva bun din toate adunările acestea unde unii (ca noi) rămânem figuranţi şi deciziile le gândesc şi le iau alţii şi pentru noi. Ce bine e în NATO să i-o spuneţi familiei căpitanului Petre Tiberius şi al celorlalţi militari căzuţi la datorie mult prea departe de ţară.
Ştirile de la noi sunt şi mai jalnice: se hârâie Boc cu Antonescu sau cu cine se (mai) cuplează Anna Lesko…
Nici măcar interes nu mai pot mima pentru aceste lucruri.
În schimb cu aparatul foto atârnat de gât am mai agăţat câteva cadre care sper să vă însenineze ziua şi săptămâna dintre floriile catolice şi cele ortodoxe. M-am (re)calificat: sunt ademenitorul primăverii.

09-04-03_084209-04-03_081209-04-03_084409-04-03_080209-04-03_079909-04-03_080509-04-03_085209-04-03_088809-04-03_0854

Nici pe blog nu e mai roz: aceeaşi obsedaţi de cipuri sau de Delia Matache filmată goală-n baie. Azi merg să-mi fac paşaport nou şi cine (doamne iartă-mă, era să nominalizez un organ) mai e şi Delia Matache şi ce mare şmecherie este într-un om care face baie? Extind vorba unui fost coleg de serviciu de la firma la care lucram la toată populaţia ţării (ca să nu zic al întregii planete): numai cine ar trebuii nu ia pastile.
Viaţa nu este suficient de lungă şi eu sunt un prea mare păcătos ca să-mi permit să o ratez.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=2PBeKzVhWHY]