PS La Eu când vreau să fluier …

Am văzut cele 94 de minute, adică filmul. În două reprize: ieri vreo 60 de minute, restul azi.
Vorba de duh spune să nu judeci o carte după coperta sa, reiterat în secolul XXI, aş spune să nu judeci un film după trailer. Trailerul e de nota 10, filmul… hm. Noroc că-s sociofob şi implicit cinematografo-fob şi am îndurat vizionarea-n chiloţi, cu ţigara şi cafeaua la îndemână şi mişcându-mă după voie prin confortul căminului.
Nimic nu este întâmplător, aşa că Read more PS La Eu când vreau să fluier …

Eu când vreau să fluier, fluier

„După patru ani petrecuţi într-un penitenciar pe malul Dunării, Silviu (interpretat de George Piştereanu) a avansat în ierarhia de dormitor, devenind Jupân. Cu două săptămâni înainte de eliberare, primeşte o vizită neaşteptată. El află că mama lui s-a întors acasă după mult timp din Italia şi vrea să îl ia pe fratele lui mai mic. Silviu are cinci zile să găsească o soluţie. Cele cinci zile devin o eternitate când Silviu se îndrăgosteşte de o studentă frumoasă la Sociologie, Ana (Ada Condeescu), venită în practică la penitenciar. Copleşit de emoţii şi presat de timp, Silviu închide ochii… Libertatea, vântul, drumul, primul sărut. Din acest moment  i se poate întâmpla orice.” ( Cinemagia)

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=tqeTqmfjOOg]

După 17 ani, filmul lui Florin Şerban „Eu când vreau să fluier, fluier” a fost prima peliculă intrată în finala Berlinalei şi în condiţiile în care a concurat cu nume grele ca Polanski, Rob Epstein sau Jeffrey Friedman, filmul a câştigat două trofee: „Marele Premiu al Juriului – Ursul de Argint” şi Premiul „Alfred Bauer”. Read more Eu când vreau să fluier, fluier

între bine şi rău aleg…

agreabilul şi dezagreabilul. Sau cel puţin aşa era până acum doi-trei ani.
Acum opţiunile în cel mai bun caz pot fi între suportabil şi insuportabil.
Îmi pare rău să constat că lucrurile despre care am vorbit în ultimii doi ani încet-încet se adeveresc şi tot mai multe voci vorbesc despre criza sau agonia sistemului.
Şi problema – aşa cum o văd eu – este că în ciuda acestor evidenţe, măsurile Read more între bine şi rău aleg…

ich bin ein auslander

Mă trezesc într-o dimineaţă cu sufletul gol, capul gol, frigiderul gol, pachetul de ţigări gol, başca, e oprită apa, picat netul, ars becul. Mai am ceva muci în nas şi pot să fac bile. Sau să nu fac nimic că-i luni şi nici părul în nas nu creşte.
Mă uit la blocurile ce se întind dincolo de orizont şi – ce-i naşpa – realizez că sute, mii de alţi nenorociţi se trezesc exact aşa zi de zi. Şi sunt tot mai mulţi. Oameni în toată firea de care nimeni nu mai are nevoie. Nici aici, nici aiurea.
Oscilez între Read more ich bin ein auslander

Brazda Lui Novac în Club Control

Şi a fost vineri seara şi a fost lansarea albumului Brazda Lui Novac la Club Control.
Contând pe „punctualitatea mioritică”, am aterizat la locul faptei cu o oră întârziere, dar şi aşa s-a dovedit că ajunsesem cam devreme.
Nic Cocarlea a început rotitul de platane pe la 10 jumătate, apoi pe la 11 au urcat pe scenă Brum Conspiracy, un trio interesant cu tobar şi chitară live, o muzică Electro-Experimentală cu arome Psihedelice ce-şi au rădăcinile în Avangarda anilor 80 undeva în zona dintre Rock-ul Progresiv şi World Music. Interesant proiect, poate uşor unidimensional, dar cu potenţial.
Victor a preluat scena pe la 12 şi spectacolul său a durat aproximativ 2 ore inclusiv 3 bis-uri. A fost Read more Brazda Lui Novac în Club Control

dă-te pe brazdă!

Acum o lună vă prezentam albumul de debut Brazda Lui Novac, în această seară materialul va fi lansat oficial în cadrul unui concert în Club Control (Str. Academiei nr.19 (Pasajul Victoriei, intrarea dinspre Arhitectura), startul îl dă Nic Cocarlea (No Man’s Land/Lipstick Traces) printr-un un DJ set la ora 21 şi Brum Conspiracy, iar Victor are invitaţi de seamă: Artan (Timpuri Noi), Silent Strike, Yvat şi Dezdemona (Jazzadezz). Intrarea: 20 RON. Read more dă-te pe brazdă!

Fără violenţă?

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=1mVeOif1jec&feature=related]

Fără violenţă nu se întâmplă nimic.
Am mai spus-o, la noi politicienii vor la putere, niciodată n-am auzit un singur politician român să spună că vrea să conducă, să facă ceva. Nu vorbesc de promisiunile tembele la care pun botul proştii, ci de un politician care să vină şi să spună ceva coerent, realist, realizabil.
Am ajuns unde am ajuns din indolenţă, confort, delăsare.
Clasa politică s-a pufăit şi buhăit, îi doare-n cot de fraieri, de nenorocirea Read more Fără violenţă?

AC/DC, FMI şi… Puiul Anti-Stres loveşte din nou

Blogul care aduce ploaia. În gură. 😀 Sunt un sadic – mi s-a mai spus. 😛
Dar înainte să provoc pofte dezlănţuite, să vă arăt cum am preparat puiul primit recompensă de la Agricola Bacău pentru Puiul Anti-stres anterior, să vă povestesc una-alta. De-ale mele.

Este marţea de după lunea scutecelor (folosite) şi duminica AC/DC.
Cu ce să încep Read more AC/DC, FMI şi… Puiul Anti-Stres loveşte din nou

Verde

Înainte să recurgem în disperare de cauză la verdele de Paris, am „copt” un meniu verde, de fapt chiar trei: micul dejun, prânzul şi cina.
Dar până să vă arăt ce „revoluţii” am mai desfăşurat prin bucătărie nu pot să nu privesc pe geam afară la realitatea străzii.

Ieri fermierii au protestat prin Bucureşti. A fost… nici nu ştiu cum să-i spun, ca de 1 mai. Au lipsit Read more Verde