Vă Salut din Bucureşti!

Patruzeci… ce? Alibaba şi cei patruzeci de…. ?
Ani? Fugi de aici!
Midlife fuckin’ crises my ass!
„Criza” mea de „maturitate” n-o simt, nici nu cred că există, fac şi eu ca iluştrii noştri politicieni acum doi an, „criză? unde? poate la ei, la noi nu…”
Nici de criză de maturitate n-am parte, s-a disipat în criza globală… 🙂 Circa 7 miliarde de crize individuale.
Andy Warhol vorbea despre 15 minute de faimă (fame), Marilyn Manson i-a răsucit vorbele în 15 minute de ruşine (shame), eu mă tot gândesc cât de diferiţi suntem noi ca indivizi, dar în cele din urmă suntem toţi la fel.
Dar nu vreau să mă gândesc, teoria (filozofia) rar duce la ceva, conduce undeva.
De exemplu aud des asta cu „să-ţi trăieşti fiecare zi ca şi cum ar fi ultima” şi ideea în sine îmi miroase a pură disperare, mereu am spus, de ce nu ca şi cum ar fi prima? „This is the first day of my last day  …”

Ce contează – spun mulţi – este ce lăsăm în urmă. Păi ce lăsăm? Deşeuri de plastic, resurse secătuite, bulibăşeală şi facturi neachitate. Dacă mai băgăm multe E-uri la ficat, mă tem că nici căcatu’ n-o să mai fie biodegradabil…
Eu – cu reminiscenţe de punker burghez 😀  – am promis discu’ nou pentru azi şi am discu’ nou.
Oficial 13 piese, neoficial – la descărcare – 16, va să zică cu 3 bonusuri.

„All the Best, from Bucharest!” este o colecţie de piese mai vechi (2006) şi piese extrem de proaspete, diferit pe de o parte fiindcă abordarea este mai, hm, comercială, pe de altă parte am reciclat câteva piese pentru unul din proiectele mele abandonate, Veşti Proaste, astfel am 5 piese cu text în limba română, lucru mai rar în „cariera” mea, dar poate aşa mă fac şi eu dracului înţeles. 👿
Am muncit mult pentru discul acesta, nu le ştiu pe toate, dar am încercat să le fac pe toate.
Mulţumiri lui Marius Ghinea pentru sprijin şi chitare. 😀

Ca să fie mai simplu, pun piesă cu piesă playerul de pe Bandcamp aici, dar avantajul acolo e că găsiţi la fiecare piesă şi textele complete plus explicaţii şi aberaţii colaterale aderente.

Bucharest Burning (Anthem)

Treaba-i clară, despre asta, despre frunză, brand şi obligatoriul dans al pinguinului am mai vorbit şi tot vorbit. Şi putem să mai vorbim. Degeaba. Fac (totuşi) un seviciu Udrei şi ţării, am livrat imnu’ pentru brand. 😀 Nu e ţară de manelişti fără popor manelist. Să ţi-o-mping. 😀

Se Aude Ceva (Trance Flow 2010)

Din ce-mi aduc aminte şi-n 2006 a plouat îmbelşugat şi inundaţiile au ras totul în calea lor. Nimic nu s-a schimbat, piesa a rămas la fel de actuală, ba, parcă şi mai actuală. Dar cum nici o nenorocire nu vine singură, plouă, plouă şi relaţia merge şi ea prost şi – colac peste pupăză, că se potriveşte la fix – bate-n perete şi vecina. „Boule! Dă muzica mai încet că chem miliţia!” Superb.

Vino uşor, atinge-mă moale
Dacă mai plouă o zi casa pleacă la vale,
Sărută-mă dulce, seducţia-i o artă
Când închid ochii văd trei pe o barcă,
Patul pluteşte şi plapuma-i udă
Se aude un clopot, se anunţă furtună
Ţi-ai pierdut floarea, dar mai am eu tulpina

Cred că bate-n perete iarăşi vecina…

Doare Doar Când Respir (It Only Hurts When I Breath)

Piesa asta iniţial suna complet diferit – şi am pus pe disc şi versiunea aceea – apoi treptat am tot simplificat-o şi în final am ajuns la versiunea aceasta care cumva prinde tocmai prin simplitate. Tema e chiar drăguţă şi versurile geniale. 😀

Zeamă de varză, sare pe rană
Sânge în apă, o lamă în vană
Umbre mondene, sumbre momente
Aceeaşi scenă, răspunsuri prea lente,
O floare albă, petale-n oglindă
Votcă la halbă, pastile pe limbă.

Dramă perfectă, viaţă dejectă
Facem o sectă într-o lume defectă,
Nu-i nici o profeţie, trag o beţie
Vreau o frecţie, n-am avut erecţie,
Sublimă aberaţie, stare de graţie
Nimeni nu ştie, dar am să-ţi spun ţie…

Doare doar când respir…

Inspir, expir

Nimeni Nu E Nimeni (combined club haze mix 2010)

Piesa asta a fost iniţial una foarte dark (wave) cu reminiscenţe Depeche Mode. M-am tot „jucat” cu imprimările şi le-am editat, re-aranjat, am schimbat prin ea şi în final cred că am ajuns la 11-12 versiuni complet diferite, unele din ele diametral opuse originalului. Varianta „club haze” este una caldă, are cumva o atmosferă soft & easy. În clip am folosit un mix realizat acum, pe disc este o versiune combinată dintre cea din 2006 şi adăugate câteva track-uri noi. Nu e chirurgie pe creier, dar mie îmi place.

Superclaun

Rock Star? Mă laşi?!
Clauni. Superclauni. Te uiţi la eMpTyVee la emisiunile acelea cu casele vedetelor şi dacă vezi ce căsoaie chicioase au şi cum trăiesc, chiar nu mă mai miră că sunt bufoni, ci nu rebeli iar muzica este de plastic. Însă n-ar exista societatea de consum fără… consumatori. De aici şi… „superstar. Comunitar.” 😀

Emo Number Seven (Bitches And Bruises) remix 2010

Este genul de piesă electro care îmi place. Are şi armonii, are pasaje zgomotoase, are groove. Pe alocuri îmi aminteşte de Moby… 🙂
E tot „Emo Number Five” (aluzie la Mambo Number Five), dar am plasat piesa pe poziţia a şaptea, aşa că am ajustat şi titlul.

You’re Pretty When I Fuck You – Percussive Mix 2010

Am fost criticat  că tobele nu percutează şi mi-am amintit că discuţia aceasta am avut-o parcă şi cu Marius acum un an când am imprimat piesa, aşa că faţă de versiunea video, cea de pe disc are tobele modificate pe ici-colo, adică în locurile semnificative.
De multe ori auzi (anumiţi) bărbaţi spunând: am futut-o şi pe aia. Fraierilor, corect e să spui – dacă tot vorbeşti papagalule care „eşti” – „m-a futut şi aia”. Dar cam asta e ideea, dacă ţi-o trag „io” eşti drăguţă, dacă nu, clar, eşti o naşparlie! 😆 😆 😆
„Mesajul” însă este unul ceva mai „profund”: să-i ia dracu pe toţi, să se ducă dracului tot, inclusiv ce spun eu („Fuck the things I just said”).

Convalescenţa (Instrumental mix 2010)

Fără să emit pretenţii, piesa aceasta are o temă care-mi aminteşte cumva de Ravel, este o combinaţie destul de organică între elemente Rock şi Electro, a fost unul din primele mele tentative de muzică de acest gen făcută undeva prin 2004-2005. Piesa are şi versuri, dar nu mi-a plăcut cum am imprimat vocea şi sincer n-am avut chef să-mi bat capul cu editarea lor.

Film Score for a Forgotten Night

Asta-mi place mult şi nu doar fiindcă este una din cele mai proaspete piese ale mele, ci fiindcă curge frumos, are atmosferă, lucrurile se leagă, temele şi sunetele deservesc acelaşi scop precis.
Nu ascund faptul că m-a inspirat filmul „It’s All Gone Pete Tong” şi asta se vede şi-n clip. 🙂

Doare, Doare (Under the Influence Mix)

De fapt cam aşa suna piesa „Doare Doar Când Respir” la bază. Mult mai Rock şi ceva mai Psihedelică. Pentru a accentua asta, am „buşit” complet şi partitura vocală şi astfel versiunea aceasta „sub influenţă” este chiar o pată de culoare.

Se Aude Ceva (The Piano Has Been Drinking 2010)

Doar partea de „solo” diferă, îmi plac ambele versiuni, poate cea „Trance Flow” mai mult, dar… Na!

Avioane (Invaders Must Die!)

Bun. Cum o fi bairamu’ la Amsterdam?
Toată lumea deodată cu mine: sus! Sus!
Asta este un mix, ne întoarcem de unde am plecat, la manele cu damf de mici şi bere la pet, la asta am adăugat un riff nervos, ceva sample ciordite de la The Prodigy şi electronică construită de mine să cadreze toate. Da, 10 minute e cam mult, ştiu, dar într-un club cu volumul la maxim treaba funcţionează diferit.

Minimal (Odă. O dă-te-n pula mea!)

E cum s-ar spune „ars poetica” sau punctul pe „i”: limonadă şi sirop, e tot ce a mai rămas din Rock”. Eu sunt punk, voi unde eraţi?

M-am născut de ziua mea
Într-o miercuri când ploua,
Fata din vis mi-a zis vino înapoi
Până joi o să fim doar noi doi,
Am trecut pe strada ta
Mătase albă nu era
O lună amară, un altar deşirat
Şi DJ Vasile care s-a îmbătat

Ţi-am luat un inel şi banii din poşetă
Musai s-ajung diseară în discotecă,
Bagă playback nişte băieţi şi fete
Îţi dau un beep dacă apare şi Pepe,
Mai e o zi până mâine măi băiete
v-om salva şi Delta şi Vama Veche,
„Dracul v-a spus, sunteţi în plus!”
Mi s-a pus pata pe tine şi pe ficus!

Limonadă şi sirop,
Bagă mare Hip şi Hop!
Limonadă şi sirop,
E tot ce a mai rămas din Rock!

Bagă mare!

Şi cum spuneam şi-n „Superclaun”: n-am nimic de spus. 😀
Dacă sunt artist în ceva, sunt artist în „The Gentle Art of Making Enemies” şi cum spune Patton în piesă:
„Happy birthday fucker!”

Şi „Piggy”…. Că-s bărbat, deci porc. 😛 Şi P.S. Câte discuri o să cumpăraţi, atâta dau şi eu de băut, adică FIX ZERO! Nada!

32 comments on “Vă Salut din Bucureşti!

        • mulţumesc.
          mă aşteptam să-ţi placă eventual una din piesele ceva mai zgomotoase ca “Superclaun” sau “Minimal”. mie îmi plac dintr-un motiv sau altul toate, evident, eu am muncit la ele, sunt toţi copii mei…. 🙂 la “Nimeni Nu E Nimeni” îmi place că dincolo de o oarecare tristeţe, piesa are un ton cald, agreabil şi…. cumva intim. e o combinaţie plăcută, zic eu. 🙂

  1. dear big fat T.
    stau trag la masea si ascult tot ce ai pus aici …..bai, tu nu esti normal, acuma pe bune ……tu nu esti normal… toata treaba te reprezinta absolut perfect. felicitari. sunt fan cand sunt versuri in romana , ai dreptate …………….faza din spatele u’r pretty when i f.u…..wow dude…foarte tare ideea ….

    fraza cu pianul care bea….ma duce la t. waits , in pubul din cluj …

    minimalul , crima …aia cu vorba lu hoisan…foarte cool…

    bai, este un material absolut unicat……………….si ce e cel mai important ……………..te reprezinta suta%

    esti plecat.si e bine asa.. sunt curios sa stiu cum ai reactiona tu daca ai asculta materialul asta fara sa fie compus de tine….!!!!!!!!!!!! ce ai zice tu despre asa ceva ?

    nu ma bag sa cumpar ca eu sunt ca eternul preten care vrea totul moca 🙂

    • danke dude!
      he he…. vezi, tu ai de băut, eu am de băut, restu’ să se descurce…. 😆 😆 😆
      partea proastă e că nimeni nu cumpără şi probabil la un momendat voi fi nevoit să spun stop. adică când voi ajunge sub pod sau dau colţu’ definitiv… 😆 rămâne computeru’ şi clapele pentru D. poate el. 🙂
      eu nu sunt 100% mulţumit de disc, am şi boxele buşite, s-au ars înaltele şi am mixat totul cam pe “genunchi”, da’ adevărul este că mereu am ştiut să scriu refrene simple, teme lipicioase, nu-i un merit, aşa m-am născut şi din câte văd, D m-a moştenit şi cred că o să facă mult mai mult… 🙂
      bună “gluma” Minimal, am influenţe Tom Waits în egală măsură ca cele Nine Inch Nails sau…. The Exploited. 😀 da, cred că mă reprezintă la fix discu’ ăsta. şi da, nu cred că azi sunt altfel ca acum 20 de ani. 😀 mereu am fost “plecat” ori unde aş fi fost. 😛
      da…. nu ştiu ce spuneam despre deiscul ăsta dacă era al altuia…. chiar nu pot fi obiectiv.
      da’ pentru un fost vocal cred că mă descurc binişor şi cu instrumentele şi Ghinea mi-a tras nişte riff-uri la fix. 😉

  2. de ziua ta, stau si beau singur in bucatarie la 3.19 netaza……fuck, as fi dat mult sa pot sa te am aici o ora , doua cu mine ………..ma gandesc, respir adanc , amintiri …..zambete aiurea pe pereti……………….mai beau umpik …………… sus dorm doi copii si o nevasta…..si mai torn un pahar…sau de fapt mai desfac o cutie…….si iara amintiri……. a zis odata careva ca viata e o curva ……….he was wrong …………….dude, i love you din basementul sufletului ………………esti nebun complet ……….sa ai parte de zile si nopti placute tie……

    de ziua ta my dear friend…………………… nu stiu ce as putea sa doresc tie….. pe bune.

    hai ca mai desfac o cutie ……………..gata, a venit arhanghelul…la multi ani mr. t. ..la multi ani …

    • da dude, şi mie mi-e dor de tine, de stat la o bere cu prietenii, cu UnSoricel…. cu Ghinea, cu Raul….
      he…he… e abia 10.30 dimineaţa, am timp să beau. 😛 cu cheful stau mai prost….. da’ poate vine din mers. gâl-gâl-gâl pe şoseaua gâtului! 😆
      nu-i aşa mare planeta asta (motherfuckersplanet)
      [bandcamp track=287163406 size=venti bgcol=FFFFFF linkcol=246322]
      ne mai întâlnim cu siguranţă. 🙂
      danke.

  3. la multi ani!!!

    bestiala ultima piesa.

    pt tara asta esti cam greu “digerabil”.

    bafta in continuare.

    tot respectul!!!

    • ştiu. nici nu mă străduiesc să fiu comestibil, încerc să fiu eu.
      da, cu ultima piesă probabil îmi fac prieteni noi. 😀
      merci!

    • nu (prea) contează vârsta (materială), asta aşa e… 🙂 nici convenţiile, dar nici nemurirea nu-s prioritare la mine şi chiar şi cu micile lipsuri aderente, mă bucur de ce am. 🙂
      mulţumesc şi sărut-mâna!

  4. conform spiritului … well ‘fur muzica vestica ca sa-mi sprijin prietenii care o fac’… mi-am lasat berile pe la tine … prin portofel ! .. sper sa le gasesti… LA MULTI ANI BUNI cu BUNE …. de la BUNUTZU !!

    in spiritu intrebarii lu Rifeor… ‘daca era muzica lu altu etc’ …. imi aduc aminte prin 2000 cind v-am lasat demo meu cu noisejazz pe la ‘amici’ nici azi nu am auzit un cuvint soapta sau poate a fost vreun brinci ! asta e prietenia mioritica functioneaza ca emtyvu !

    bafta oricum pe scena vietzii cu albumul – o sa-i fac un mic review pe 626 !!

    ah da aparent se face curatzenei in romania … http://www.letsdoitromania.ro/ … aparent altii trebuiau sa faca si holografu s-a hotarit sa ‘faca ei’… super viu la o bere dupa ce e curat..

    • am găsit (primit o notificare – cam îmbârligat funcţionează PayPal-ul…… apropo, am cont Premiere, nu Business că nu-s companie, n-am nici o afacere şi pe Bandcamp spune că contul Premiere este valid şi funcţional….. în fine!) berile-n portofel, le bem împreună cu prima ocazie. 😛 tot era vorba că mai dai pe malu’ răvăşit al Dâmboviţei şi până vii poate Udrea transformă oraşu’ în Budapesta – cum şi-a propus – asta să nu ne mai supărăm când Maiden, Metallica şi alţii ne salută cu “Good evening Budapest!” 😆 😆 😆
      danke.
      îmi amintesc de acel demo, la vremea aceea – şi în general – e o zonă muzicală puţin în afara “mărfurilor” pe care le trag io pe urechi, sunt paradoxal destul de convenţional şi-mi plac armoniile şi lucrurile mai concrete. acel material – din ce ţin eu minte – era destul de abstract şi clar nu pe gustul amicilor tăi, de exemălu Goro care este şi mai conservator… mi-am amintit de “SART”, discul lui Garbarek cu Bobo Stenson, Terje Rypdal, Arild Andersen şi Jon Christensen din 1971 despre care tot aşa îmi este greu să spun dacă îmi place sau e “doar” interesant. tot din amintiri spun – poate-mi mai pasezi odată materialul – mi s-a părut că îi lipseşte parcă ceva, nu este complet. cred că era interesant să-i faci un film. (lucru de multe ori valabil şi la ce fac eu pe segmentul electro, filmuleţ în sens bun, tot ceva experimental, ci nu tradiţional).
      holograf…. “Ţi-am luat un inel şi banii din poşetă” 😆 😆 😆 şi-n Minimal am cam spus ce era de spus despre “confraţii” artişti. mi-am făcut încă o tonă de prieteni. 😀

  5. Cumpără, nu cumpără, lumea comentează… că are ce!
    Eu n-am, că la conexiunea mea de net pe mobil, care momentan n-are acoperire aici la țară… mi-ar trebui cam jumate de oră per piesă, cu întreruperile de rigoare.
    Time is money… așa ca poate ies mai bine cumpărând discul. Cât, cum, de unde, când?! 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *