Home › Posts tagged politică › Page 11

politică

Compromiterea unei generaţii

Posted on by — 24 Comments ↓

Multă vreme am mai sperat că „garda veche” se va stinge şi odată cu ea şi un mod de gândire, un comportament, o atitudine şi o abordare pe care mi-o doream de mult îngropată.
N-a fost să fie! Ştacheta (invizibilă) a fost predată, tinerii implicaţi politic – indiferent de partid – şi-au făcut ucenicia sub aripa şi acoperirea vulpilor bătrâne şi se pare că şi-au însuşit cu prisosinţă toate…apucăturile.
Nu vreau să intru în valsul, tangoul, ţurca sau hora Ridzi. Ca cetăţean Român şi (relativ bun) plătitor de taxe, mă interesează şi pe mine unde se duc, cum sunt cheltuiţi banii.
Nu cred că există sumă prea mare care poate fi cheltuită pentru tineret. Sau sport. Dacă nu investim în copii, în tineri, nu avem viitor. De sintagma „cine nu are bătrâni, să-şi cumpere”, cu tot respectul pentru cei în vârstă, m-am cam săturat. Şi eu sunt (deja) un bătrân, a avut şi generaţia mea şansa sa şi – de ce să nu avem onestitatea să recunoaştem? – am ratat-o. Dacă nu speranţa ci prostul este cel ce moare ultimul, şi dacă totuşi există speranţă, aceea este generaţia tânără.

Depinde însă de noi. Măcar atât am putea să facem: să nu le ratăm şi lor şansa şi ocazia. Cum spuneam şi ieri în primul rând este nevoie de reformă radicală în învăţământ. Nu din clasa a I-a ci începând cu grădiniţa. (Educaţia nu este tot una cu învăţământul, educaţia se face acasă de către părinţi.) Cu problema aceasta s-au confruntat şi alte ţări. În Polonia de exemplu după tentative repetate şi eşuate de a reforma învăţământul, într-un final s-a tăiat răul (sistemul) de la rădăcină şi s-a introdus un model total diferit împrumutat din Finlanda. Nu ştiu dacă este modelul perfect, dar ce am văzut, citit, mi-a plăcut. Era o abordare relaxată şi liberală în care în centrul învăţământului se află copilul cu personalitatea şi aptitudinile, abilităţile sale. În funcţie de aceste elemente, copilul este educat şi îndrumat într-o direcţie sau alta. În şcoala elementară copii trebuie să acumuleze cunoştinţe generale, învăţatul trebuie să fie o joacă. Specializarea trebuie să vină mai târziu, pe o treaptă superioară şi aceea chiar trebuie să fie o specializare. Am făcut această mică paranteză să lămuresc puţin discuţia de ieri. Nu poţi reforma doar învăţământul superior dacă la bază ai un învăţământ învechit şi ineficient.
Tot de învăţământ ţine şi sportul. Mă îngrozeşte câţi copii obezi şi diformi văd la tot pasul. Sportul nu mai este ceva „interesant” pentru marea majoritate a copiilor de astăzi şi asta se reflectă şi în rezultatele sportivilor de performanţă. Dintr-o ţară cu performanţe am ajuns şi la acest capitol codaşi.

Avem obligaţia să investim în tineret. Şi încredere, dar şi bani.

Şi să revin la doamna Ridzi. M-am bucurat când am văzut că pe lista Guvernului Boc sunt şi persoane tinere. Theodor Paleologu are 36 de ani, la fel şi Elena Udrea şi Monica Iacob Ridzi are 32 de ani. Faţă de o babă îmbâcsită – nici măcar scuze nu-mi cer –  ca Ecaterina Andronescu la 61 de ani sau un personaj compromis şi controversat ca Marian Sârbu la 51 de ani, feţele tinere, personajele proaspete (nu este cazul Elenei Udrea) dădeau o oarecare rază de speranţă. Tot am vorbit despre învăţământ, păi la ce reformă să te aştepţi de la Ecaterina Andronescu? Cunosc persoane active şi dezgheţate şi la 50 şi la 60 de ani, să nu mă înţelegeţi (iar) greşit, dar nu este cazul Andronescu cu siguranţă!
Despre doamna Ridzi nu ştiam absolut nimic.

Monica Iacob Ridzi

monicaiacobridzi

Date personale
Data şi locul naşterii: 30 iunie 1977, Petroşani, jud. Hunedoara
Starea civila: casatorita

Studii
Doctor în ştiinţe inginereşti, Universitatea din Petroşani (2007)
Licenţiată în ştiinţe juridice, Universitatea 1 Decembrie, Alba Iulia, Facultatea de drept (2003)
Licenţiată în ştiinţe economice, Universitatea din Petroşani, Facultatea de Ştiinţe, Specializarea Finanţe-Bănci (2000)
Curs de formare parlamentară, Şcoala Naţională de Administraţie (ENA), Strasbourg (organizat de Ministerul Afacerilor Externe, Franţa – 2006)
Cursuri de specializare în domeniile administraţiei locale, al ştiinţelor politice şi al campaniilor electorale

Cariera politică la nivel naţional:
Preşedinte al Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat-Liberal (din feb. 2008)
Deputat în Parlamentul României (dec 2004 – prezent)

Experienţă profesională:
Director General – Euro Riva Serv (ianuarie-decembrie 2004)
Director Resurse Umane, Marketing, Prognoze, Dezvoltare – Euro Riva Serv (2000-2004)
Sef birou contabilitate – Euro Riva Serv (1997-1999)
Contabil – Euro Riva Serv (1995-1997)

Limbi straine:
engleză
franceză

(sursă: Guvernul României)

Acţiunea organizată de 1, respectiv 2 mai a iscat un mare-mare scandal, acum se caută justificări pentru cheltuirea unei sume considerabile: 750.000 euro.
Nu am toate datele problemei, nu mă pot substituii DNA-ului şi Justiţiei, n-am să mă pronunţ dacă doamna Ridzi este sau nu vinovată. S-a constituit o comisie de anchetă parlamentară, DNA-ul s-a autosesizat şi a fost sesizat, a început o anchetă. Chiar dacă Justiţia n-a dat dovadă de eficienţă, este sarcina ei să se pronunţe şi să ia măsurile ce se impun.
Cum spuneam, nu ştiu în ce măsură ministrul ştie toate datele din contractele încheiate de minister sau – cum s-a şi spus – semnează „ca primarul”. Nici dacă este la zi ministrul cu preţurile pieţei în ceea ce priveşte costurile unei scene sau onorariile plătite unor artişti, nu ştiu. Şi nici dacă asta intră în sarcinile şi competenţele sale. Tind să cred că doamna Ridzi nu este totuşi o toantă de vreme ce a fost contabilă şi contabilă şefă la o firmă privată timp de patru ani şi a ocupat ulterior şi alte posturi de conducere în cadrul acelei firme şi nu în ultimul rând are nu mai puţin de trei diplome de studii superioare.
Eu pun problema altfel: doamna Ridzi sau a fost „făcută” de subalterni sau de… superiori. Tind să cred că a doua variantă este mai probabilă, dar în final, este doar un detaliu. Aş vrea să ştiu cine a avut interesul ca doamna Ridzi şi odată cu ea o întreagă generaţie să fie compromisă definitiv şi dacă scopul a meritat… preţul.

Ce mă doare este că prin doamna Ridzi a fost compromisă şi imaginea oricum incertă a unei tinere generaţii. De câte generaţii „de sacrificiu” mai este nevoie să se apuce cineva de reformă? Şi dacă nu ne apucăm noi, cine?

Criza. Moartea capitalismului?

Posted on by — 21 Comments ↓

A durat 12 ani până când Statele Unite au identificat un nou „inamic public” numărul unu după căderea Zidului de la Berlin şi democratizarea Europei de Est. S-a încercat cu Saddam, dar a fost nevoie de Bin Laden. Sfârşitul războiului rece, „dispariţia” (în principiu) al duşmanului „Roşu”, i-a cam lăsat în off-side pe Americani. Pentru a justifica cheltuielile masive din zona militară, era nevoie de un nou duşman şi s-a găsit această formulă a „terorismului mondial”. Un duşman incert, nedefinit, fără faţă şi locaţie, un inamic perfect. Mai este şi ideea: „cine nu este cu noi, este împotriva noastră”… Sau abordarea abrupt simplistă: democraţie versus terorism.
Evenimentul de la 11 septembrie 2001 şi tot ce a urmat, au justificat şi cheltuielile masive în industria militară şi în acţiuni militare, a servit premisă şi pentru legalizarea şi aducerea la lumină a unor fapte de mult ştiute şi vehiculate cum este şi intensa supraveghere electronică sau stocarea şi analizarea datelor şi informaţiilor personale.
Mai este un aspect economic despre care nu se cade să vorbim: Vestul suferea de o supra-producţie masivă, o producţie pe stoc ce risca să înece economia capitalistă de acum 20-30 de ani. Să nu fim naiv: nu dragostea de democraţie, nu denunţurile ideologice sau adeziunea la anumite valori morale au condus la căderea Zidului de la Berlin, ci raţiuni strict economice: nevoia de expansiune şi foamea soră cu moartea pentru noi pieţe de desfacere.
Acuzăm guvernul (guvernele) nostru de lipsă de profesionalism şi de urmărirea strictă a intereselor personale, dar nici la nivel global nu reuşesc să identific o viziune coerentă, o strategie globală menită să scoată lumea din actuala criză. Fiecare ţară, fiecare guvern încearcă să-şi rezolve propriile probleme, nu există un plan comun, nu s-a ajuns la nici un numitor comun, nu s-a găsit nicio soluţie.
Refuz să cred că Occidentul a omorât economia din Est din pură rea voinţă, tind să cred că a făcut-o inconştient în urmărirea intereselor de moment şi în lipsa unei viziuni de perspectivă. În definitiv nici nu contează foarte mult, doar sub aspect al impresiei artistice… În fine!
Aşa am ajuns groapa de gunoi al Occidentului, ruda săracă cu agricultura şi industria pusă pe butuci, dar importatoare de marfă second şi first hand. Fără producţie, fără a exporta mare lucru, cu ce bani să cumperi? Păi ne-au împrumutat, ne-au creditat tot ei. Drăgălaşii!
Mai ales în America, dar nu numai, mulţi bani au fost înghiţiţi de presupusul război împotriva terorismului global, administraţia cretină a lui Bush junior a pus pe butuci toate realizările considerabile ale administraţiei Clinton. În paralel s-a aglomerat, s-a supra-saturat şi piaţa din Est, nu poţi să imporţi fără să exporti la nesfârşit.
Am importat şi criza imobiliară de la Americani. La noi schema a fost simplă: cumpărai un teren cu 1 Leu, îl vindeai cu 2. Nu creşte valoarea terenului ci doar preţul. Diferenţa predominant provenea din împrumuturile bancare. Astfel preţurile au tot crescut şi crescut până când ultimul cumpărător nu mai poate nici să vândă terenul sau bunul imobiliar cu pricina cuiva, nu mai este capabil nici să-şi achite rata la bancă şi în finalul finalului, banca se alege cu un teren sau bun care costă până şi de 100 de ori mai mult decât valorează efectiv şi cu care nici banca nu are ce să facă…
Am mai vorbit parcă şi despre asta şi despre cumpărarea de bunuri cu „buletinul”, în rate şi cu bani virtuali, ne-munciţi şi astfel inexistenţi. Nu cred că era nevoie de studii economice să prevezi blocajul. Dar nu l-a prevăzut nimeni sau nu a vrut să-l prevadă, să ţină cont de el.
Şi încet-încet am ajuns unde suntem. Unii spun că este fundul gropii, alţii că mai e (puţin) până acolo.
Optimiştii vorbesc despre revigorarea economiei globale începând cu anul viitor. Pe Euronews transmit în fiecare dimineaţă deschiderea bursei de la New York şi în ultima vreme, bursa porneşte constant în cădere. Şomajul creşte alarmant şi în Europa, şi în America. Nu ştiu pe ce se bazează prognozele optimiste, am senzaţia că sunt menite doar să evite panicarea populaţiei pe întreaga planetă ci nu pe date concrete. Eu nu văd semne de revigorare nici în America unde au existat şi resurse masive, există şi o economie funcţională.
Noi am împrumutat deja o cârcă de lovele şi guvernul vrea să facă un nou împrumut. Nu 3 ci nici 33 de generaţii nu ştiu din ce şi cum ar putea rambursa aceşti bani atâta timp cât ei se duc constant pe cheltuieli şi în buzunare obscure, nu se regăseşte nici un bănuţ în investiţii, în spatele vorbelor, nu se întrezăreşte nici cea mai vagă urmă de raţiune, de idee, de plan şi perspectivă.

Nu vreau să par nici pesimist, nici alarmist, dar cred că la noi criza nici nu a început… În definitiv este încă un an electoral, tot ce face guvernul este să amâne inevitabilul.  Este week-end: poftă mare la grătare!

(La Mulţi Ani America! 🙂 )

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=PhjvpGt4r44]

urna cheamă turma

Posted on by — 1 Comment ↓

Duminică suntem invitaţi (insistent) la urne. „Urna cheamă turma!” Ha ha ha!  😛 Cu toate că am consumat doar vreo trei căni de cafea, ameţeala electorală persistă: da’ „io”, „io” cu cine votez?
Pe de o parte simt nevoia să mai lămuresc odată o „chichiţă” de principiu: dreptul de a alege cu dreptul la vot nu sunt una şi acelaşi lucru, chiar dacă mulţi, mai ales aceia care folosesc neadecvat „decât” în loc de „numai” şi “doar”, vor să vă convingă că sunt una şi acelaşi lucru şi este o obligaţie cetăţenească. Ideea că „nu votezi, nu comentezi” este aberantă. Atâta timp cât plătesc taxe, înjur pe cine vreau când vine vorba despre cum cheltuieşte (şi) banii mei. Statul, prin reprezentanţii ei, teoretic umili funcţionari, mă serveşte pe mine cetăţean ci nu eu pe el. Dacă plătesc taxele, respect legea, am tot dreptul să mă intereseze ce face Statul – administratorul banilor noştri comuni – cu şi pentru mine.
Bun. Dacă partidele îmi vor votul, să mă oferteze cu ceva. Nu sunt pomanagiu, nu ţip după mituire ci mă refer la programe, la soluţii, la ceva, orice care m-ar putea tenta. Păi n-au. N-au avut şi nu au nicio ofertă.
Ok. Partidele acestea sunt afiliate grupurilor, familiilor mari ale partidelor europene. Am tot căutat, n-am găsit nicio referire la ce soluţii, ce proiecte, ce planuri propun acestea. Am senzaţia ciudată că nici partidele de pe la noi nu ştiu şi – poate şi mai nasol – nici nu-i interesează. Şi chiar dacă i-ar interesa, nu ştiu în ce limbă ar putea un Becali – de exemplu – să lege un dialog cu vre-un alt parlamentar european pe holurile de la Bruxelles. De vre-un eventual lobby nici nu poate fi vorba!
Iarăşi bun. Da’, repet întrebarea ca prostu’: „io” cu cine votez? Şi reformulez: de ce să votez?

Reformarea clasei politice.

Am tot auzit treaba asta, au spus “băieţii deştepţi” că o fac ei din interior singuri. Am văzut cum o fuck: la computer în faţa web-camului.

Am o idee: alegerile să fie validate doar dacă prezenţa la urne este de 50% plus 1. Şi votul să nu fie obligatoriu. 😛 🙂 😛 Eu merg în continuare pe ideea de BOICOT TOTAL!

09-05-31_8027

Am citit în Gândul ce spun „vedetele” despre mersul la vot…

Teo Trandafir: „Trebuie să mergem la vot, ca să avem de ce înjura, că pe cine, oricum avem. Românii, oricum, sunt obişnuiţi să înjure la toate colţurile. Măcar să aibă şi motiv. Că altfel, dacă procedăm ca la loto, pe sistemul «Mama lor, că n-am câştigat, da’ nici n-am jucat», n-are niciun haz. Eu voi merge şi voi vota.”

– Cum spuneam, asta cu dreptul la înjurat la pachet cu mersu’ la vot, nu ţine. Poţi înjura liniştit. Şi – chit că-i confidenţial votul – totuşi aşi întreba-o pe Teo, cu cine votează?

Andreea Esca: „Eu votez, aşa sunt eu construită, mi-a păsat, îmi pasă. E adevărat, de multe ori cei pe care i-am votat n-au făcut ce-au promis şi din cauza asta sunt foarte dezamăgită.”

– Aha. Am înţeles, sunt defect din construcţie. Şi de când stau în sectoru’ 5, asta cu „îmi pasă” îmi produce alergie. Aveam o variantă să nu am aşteptări să evit dezamăgirea, dar la vot: NU mă duc nici dacă vine urna la mine!

Stela Popescu : „Mă duc la vot duminică, dar nu m-a convins nimeni, pentru că n-au făcut altceva decât să se înjure, să-şi spună cât de tâmpit şi de escroc e fiecare.”

– Bun. Stela ne sfătuieşte să votăm escroci neconvingători. E glumă, nu?

Alexandru Arşinel : „Pe mine nu mă mai impresionează de mult nicio campanie. Sunt numai angajamente şi acuzaţii. N-am văzut niciun proiect. Aşa, de promis şi de scos ochii unul altuia e uşor. Totuşi, eu o să mă duc la vot. E un drept pentru care şi eu, cu modestele mele puteri, am luptat”.

– Şi Arşinel confundă dreptul de a alege, cu dreptul la vot. Eu am luptat să pot să aleg, că n-am pe cine, nu mai ţine de mine.

Tudor Chirilă: „Nu ştiu, încă analizez dacă am cu cine vota sau nu. Dacă e, o să-i dau votul cuiva care poate să deschidă gura, să bâiguie câteva cuvinte pe holurile de la bufetul Parlamentului European”.

– Bun. Pe bune. Dacă-l identifică pe „el”, să posteze repede pe blog… ha ha ha! 😛
Florin Chilian: „Nu mă duc, că nu pot să trimit să mă reprezinte în Europa nişte primate, nişte nevorbitori de limba română, cu atât mai puţin de limbi străine. Dar ce zic eu primate? Jignesc regnul. Oamenii ăştia sunt, înainte de primate, uşor nevertebrate. Mă iubesc prea mult ca să-i trimit pe ăştia să mă reprezinte”.

– Corect!

Politicienii… Băsescu ne “ia” de proşti grămadă: „Fiecare român este responsabil faţă de cum va fi etichetat ataşamentul faţă de UE. Este o responsabilitate mare, a noastră, a tuturor, împreună.” Ataşament faţă de ce, frate? Le-am servit drept groapă de gunoi 20 de ani şi să le zicem şi sărut-mâna! Nu zic că nu ne-am îngropat şi singuri, dar dacă nu o făceam, ne îngropau oricum. Credeţi că fermierii francezi s-ar bucura dacă am exporta roşii? Să fim serioşi! Nu se va întâmpla asta niciodată. Noi suntem servitori, când boierii zic „da”, spunem şi noi „da” şi atât. Care din candidaţii la fotoliul de euro-parlamentar credeţi că are sânge în instalaţie să se adreseze grupului din care o să facă parte şi să aibă o opinie contrară de cea impusă de grup? Să mi-l arătaţi vă rog pe acela care o să reprezinte vreodată interesul naţional în Parlamentul de la Bruxelles şi nu se duce acolo doar pentru diurnă şi pe post de căţeluş…
Vreau să-l văd şi eu pe acela. O să mai fie alegeri, eu am răbdare. Încă-mi aştept Cenuşăreasa şi poate mergem la kilometrul 15 să-i vedem pe AC/DC… 🙂

Vreau droguri!

Posted on by — 8 Comments ↓

Dacă ai tupeul să deschizi vre-un ziar sau doamne fereşte televizorul, o iei razna cu siguranţă. De multă vreme nu mă mai aştept la absolut nimic din partea clasei politice, dar parcă ceea ce ne oferă împotriva voinţei noastre, este mult prea mult. Să aplic limbajul lui Geoană: „decât” gafe.
Elena Băsescu a vorbit cu indolenţă despre droguri şi – cred – brusc a devenit simpatică multor tineri care nu intenţionau să voteze, apoi a venit Crin Antonescu furibund şi a vorbit despre „piţipoance”, Elena a cotit-o şi unicul lucru interesant din toată campania s-a transformat într-un spectacol de râsul plânsului din care în final toată lumea cred că a mai pierdut nişte voturi. Antonescu cu siguranţă.
„Elena Băsescu le promite românilor legalizarea drogurilor, asta le lipseşte românilor. Asta trebuie să facă românii fără „servicii”, să ia nişte droguri uşoare, asta ne mai lipsea în România!” – urla Antonescu parcă ieşit din sine. Asta cu „servicii” e bună. În ceea ce priveşte ce ne lipseşte şi ce nu, mă abţin. Nu consum substanţe, nici grele, nici uşoare, m-am născut gata drogat, mie ideile îmi vin şi nu mai pleacă, uneori n-am loc de ele, „decât” drogurile nu-mi lipsesc! Ha ha ha!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=OQKJJDD6s8g]

Dar decât să ne îmbătăm cu jumătatea goală a paharului cu apă rece pe care clasa politică ni-l serveşte de 20 de ani pe post de înlocuitor artificial şi fără zahăr în lipsa ideilor, proiectelor şi a unei platforme politice, ideea poate că nu este chiar aşa rea cum poate să pară la prima vedere!
Pe de o parte ar fi un răspuns la „daţi-ne ceva!”, asta ca şi o paralelă la spotul cu fotbaliştii ameţiţi din vestiar, pe de altă parte, serios vorbind, şi cu drogurile este aceeaşi schemă ca şi cu prostituţia: mai bine să fie controlată şi impozitată, decât să se îmbogăţească unii pe seama prostimii. Problema este că acei „unii” sunt fix clasa politică şi cei apropiaţi de ea, cei care o susţin. Din ce o susţin? Păi din contracte păguboase cu statul, din evaziune fiscală, din contrabandă, din afaceri cu droguri, din prostituţie… Aaaaaa! Clar.

09-05-31_7821

Am citit pe fugă ce spun politicienii. Macovei: „Severin avocat al anchetaţilor din PSD.” Năstase despre Macovei: „Justiţiar mincinos”… şi cam la astfel de „dialoguri” se rezumă toată campania.
Vreau droguri frate! Aşa nu se mai poate, vreau ceva la naiba!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=fIj68W0yWJ0&feature=related]

Am eu drogurile mele…
Mic extras de spectacole din programul lunii iunie.

09-05-31_7881

Joi, 4 iunie:
SepticFlesh, Inactive Messiah si W.E.B. – Live metal Club
Otros Aires – Club Fratelli
Silent Strike – lansare de album în clubul Fabrica
Urma – clubul Silver Church
Al & the Black Cats – clubul Control
Omul cu Şobolani – clubul Pirahna

09-05-31_8027

Vineri, 5 iunie:
Al Jawala – Silver Church

Sâmbătă, 6 iulie:
The Spirit of Pink Floyd – amfiteatrul “Mihai Eminescu”
Ţapinarii – Green Hours

09-05-31_8030

Duminică, 7 iunie:

Tito & Tarantula – Hala de muzică

Joi, 11 iunie:
Sinead O’Connor – Arenele Romane

Vineri, 12 iunie:
Kraftwerk – Sala Palatului

09-05-31_8089

Duminică, 14 iunie:
Recycle Bin, Howling Saints – clubul Fire
Patricia Kaas – Sala Palatului

Luni, 15 iunie:
Ioan Gyuri Pascu – Cinema Patria

09-05-31_7983

Miercuri, 17 iunie:
Gogol Bordello – Arenele Romane
The Amsterdams – Bookfest
Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Fanfara Zece Prăjini – amfiteatrul “Mihai Eminescu”

09-05-31_848409-05-31_8530

Duminică, 21 iunie:
Placebo (Expatriate în deschidere) – Romexpo
Grimus – Bookfest

Luni, 22 iunie:
Tarja Turunen – Sala Palatului

09-05-31_853209-05-31_854109-05-31_8538

Joi, 25 iunie:
Voltaj – Sala Polivalentă

Vineri, 26 iunie:
Igor Cavalera (ex-Sepultura) şi Mixhell – Fabrica

09-05-31_852209-05-31_849909-05-31_850009-05-31_847809-05-31_850809-05-31_8517
Sâmbătă, 27 iunie:
Basement Jaxx, Moderat, Aeroplane – Arenele Romane

Duminică, 28 iunie:
Limp Bizkit, Queensryche, Saga – Stadionul Arcul de Triumf
Michael Bolton – Sala Palatului

09-05-31_797009-05-31_847209-05-31_846809-05-31_846109-05-31_845409-05-31_844709-05-31_852009-05-31_8553

Ştartul cu stângul şi soluţia: boicotarea alegerilor

Posted on by — 8 Comments ↓

A început meciul electoral, goana după voturi. Cu urlete, cu dans, cu muzică, cu ce vreţi şi cu ce nu vreţi, ca de obicei bine condimentat, dar fără consistenţă. Adevărul nu se spune, nu-l vom auzi niciodată de la politicieni: miza este obţinerea unuia din cele 33 de mandate de parlamentar, fiecare din ele valorând circa jumătate de milion de euro pe an. Salariului lunar brut al euro-parlamentarului român este de 7.000 de euro (4.000 de euro net) la care se adaugă diurna lunară de 4.700 de euro şi 20.000 de euro lunar pentru cheltuielile de birou şi plata consilierilor. Pe viitoarea grilă de salarizare unică nu ştiu cu cine echivalează un euro-parlamentar român, bănuiesc că nu intră în categoria ce aduce în acelaşi rând un tenor cu un căpitan şi un medic primar. Dincolo de ciolaniada strictă, nu există nimic. Influenţa parlamentarilor români în cadrul grupurilor politice de la Bruxelles este zero barat şi despre interes naţional nici nu poate fi vorba. Acesta este adevărul care este trecut în tăcere. Sub tăcere, sub scandal sau sub franzela cea mai mare şi omleta ţărănească din 30.000 de ouă din tot mai mioriticul Parc Izvor, sub bâlci, sub arestări spectaculoase şi eliberări dubioase, trivialităţi, baloane sparte şi – repet – nimic dincolo de vorbe goale, interese mediocre şi o lipsă înspăimântătoare de viziune, perspectivă, realism şi soluţii. Unicul program al partidelor politice din ultimii ani este „Jos Băsescu!” şi asta, în contextul grav economic şi social pe care-l traversăm, este mai puţin ca nimic. Dar, s-a dat….”ştartul”. Ha ha ha! 😛  “Ştartul” la…şpriţ! 😛

0001

Sloganul PSD pentru euro-parlamentare: „Alege bine!” este edificator.  Stângăcie mai mare cu greu putea fi concepută şi comisă. Sau aşa înţelege PSD-ul că reprezintă stânga? Ha ha ha!
Am asistat la execuţia lui Mădălin Voicu şi la demisia lui Dan Mihalache, şef al Departamentului de Sinteză şi Comunicare Publică al PSD. Cu toate acestea, socialiştii au avut o lansare zgomotoasă, o manifestare aproape fascistă, cu atacuri furibunde la adresa dreptei şi speră 2,5 milioane de voturi la alegerile pentru Parlamentul European, un scor de 40%. Strigătele PSD aminteau strident de vechiul PCR şi istericul „Geoană preşedinte” suna nu doar disonant ci absolut fals. Metoda atacurilor pare doar unicul mijloc la îndemâna politicienilor pentru a masca lipsa de planuri şi proiecte proprii. Geonă a uitat să spună că grupul socialiştilor de care aparţine şi PSD-ul a girat prin votul său regimul Voronin din Moldova şi a condamnat la moarte sigură ori ce tendinţă de democratizare a statului de peste Prut.
Nu ştiu ce se petrece în PSD,  dar de ceva vreme îl bănuiesc pe Vanghelie de şiretlicuri menite să-l facă muci pe Geoană şi să-i faciliteze preluarea conducerii. „Ajunge cinci ani…” ha ha ha! Eşecul lui Geoană la prezidenţiale îl duce inevitabil la decapitare. Eliminare unul câte unul al anumitor persoane cu greutate din prima linie a partidului par parte a acestui plan. Geoană sau chiar este proverbial de prost sau este pus la colţ de Vanghelie cu alte mijloace, de exemplu organizarea şi susţinerea financiară. Geoană se află la ghidonul unui partid segmentat şi feudalizat în care tandemul Vanghelie-Nica, sprijinit şi de baronii lui Dragnea şi Mitrea, au ajuns mai puternici ca Năstase sau Iliescu.
Ne îndreptăm spre un PSD-mici şi bere? Mi-am amintit de locale şi de „mie-mi pasă”… De ce-i pasă lu’ Vanghelie? Un răspuns a dat chiar el: „Mădălin Voicu să-mi trimită pe prietena lui să-i arăt cum mă mişc”.
Lista propusă de PSD este deschisă de Adrian Severin, urmat de Rovana Plumb, Ioan Mircea Paşcu, Silvia-Adriana Ţicău, Daciana-Octavia Sârbu, Corina Creţu şi Victor Boştinaru.

0002

„La bine şi la greu” este sloganul PD-L-ului la aceste alegeri şi lista candidaţilor propuşi este: Theodor Stolojan, Monica Macovei, Cristian Preda, Traian Răzvan Ungureanu, Marian Jean Marinescu. Sondajele arată o scădere atât a partidului cât şi al preşedintelui Băsescu. Cu o lansare mai moderată ca cea a PSD-ului, dar într-un ton foarte optimist şi cu balonaşele după modelul american, PD-L-ul mizează în continuare în primul rând pe şarmul lui Băsescu. Slabă platformă politică! Ha ha ha! Aflaţi la guvernare sunt expuşi şi erodării inerente, dar şi atacurilor partenerilor de guvernare, PSD se comportă constant ca un partid de opoziţie. Nici candidatura ca independent al Elenei Băsesescu nu aduce ci ia voturi de la partid şi PD-L-ul riscă să piardă oricum şubreda poziţie fruntaşă din clasamentul partidelor politic.

„Apărăm interesul tău în Europa” – este sloganul propus de PNL şi lista candidaţilor este: Norica Nicolai,  Adina Vălean, Renate Weber, Ramona Mănescu, Cristian Buşoi, Ovidiu Silaghi ,Adrian Cioroianu. De pe listă a fost exclus Daniel Dăianu. Sloganul – dincolo de falsitatea enunţului – este sec şi butucănos.
Discursul aproape sobru, lansarea decentă nu ştiu dacă conving alegătorii îmbiaţi cu mici, bere şi promisiuni gălăgioase. Bunul simţ nu (mai) dă bine. Eleganţa de care uneori dau dovadă liberalii de cele mai multe ori a fost percepută de mase ca slăbiciune. „Fantoma” lui Tăriceanu încasatorul, cumva a rămas lipită de sigla partidului. Crin Antonescu (încă) n-a dat dovada că ar fi mai bătăios şi povara fostei guvernări mai atârnă greu de gâtul subţire al liberalilor. Declaraţiile care-l atacă predominant pe Traian Băsescu şi guvernul Boc sunt aproape similare cu cele ale lui Geoană şi al PSD-ului şi nici asta nu convinge foarte tare alegătorul de dreapta.

„Rămân român în Europa”, sloganul PNŢCD este cel mai simpatic, dar nu şi convingător. Obiectivul electoral al campaniei este obţinerea unui rezultat de cel puţin 5%. Primii doi candidaţi pentru Parlamentul European sunt Alexandru Herlea şi Radu Munteanu. Din păcate, partidul Ţărănist există doar formal şi şansele reale de a-şi îndeplinii obiectivul sunt foarte mici.

Vadim cu Becali cu siguranţă vor „fura” cel puţin două mandate, UDMR probabil tot două sau trei – avându-l cap de listă pe Tokes Laszlo care la alegerile anterioare ca independent le-a luat considerabil din voturi – iar Elena Băsescu are şanse să-şi câştige mandatul din voturile deturnate de la PD-L. Rămân în luptă 27 de locuri pentru care cu şanse reale se bat cele trei partide mari.

Prezenţa estimată la vot nu depăşeşte 35%. Din punctul meu de vedere fiind alegeri fără miză pentru noi electoratul şi votul fiind unica armă avută la îndemână în mod democratic în lupta împotriva clasei politice, eu cred că este ocazia noastră pentru a arăta un ultim avertisment prin boicotarea totală a alegerilor. Nu ştiu dacă asta ar trezii clasa politică, dar măcar ar fi o palmă pe care n-ar mai putea să o treacă cu vederea.

Cu alte cuvinte: hai să le mâncăm micii, să le bem berea şi să ocolim… urna. Ne-am câştigat dreptul să alegem. 🙂

0003

Puşcărie cu premeditare: the land of choice

Posted on by — 15 Comments ↓

M-a tras de mânecă prieteneşte Flavius : „vezi ce spui, ce scrii, ce clipuri postezi, că te iau ăştia la ochi cu prejudicierea intereselor naţionale şi cu incitarea la alea-alea…” Astfel am aflat via Flavius, via Gardianul despre noul proiect de lege al Ministerul Justiţiei ce prevede incriminarea mai multor fapte comise prin utilizarea internetului, vizându-i pe cei care publică ziare online sau bloguri, postează pe forumuri sau folosesc chatul, posedă sau administrează site-uri de internet ori pur şi simplu accesează unele pagini.
Partea proastă este că proiectul este o lege specială ce astfel ocoleşte noul cod penal. Altfel spus, toată vâlva în jurul noilor coduri este din nou mai mult praf în ochi atâta timp cât guvernanţii vor introduce de câte ori li se năzăreşte câte o idee, alte prevederi prin legi speciale. Acestea sunt în fapt echivalente ale ordonanţelor de urgenţă prin care guvernul ocoleşte legislativul de câte ori pofteşte.
Sunt de acord cu prevederile legate de pornografie, rasism, etc, dar acestea, părerea mea, îşi aveau locul în codul penal. În rest, să închidă gura internauţilor incomozi, dar şi a cititorilor, pare ireal. Dar nu este. Am spus-o nu o dată: ne îndreptăm cu paşi siguri înapoi la totalitarism. O ambalează ca pe o acadea şi o sugem.
Mereu am privit cu scepticism pluripartidismul cu doar 2 partide, un fel de „poliţist bun, poliţist rău” jucat strict pentru prostirea electoratului şi menit să menţină iluzia democraţiei şi a opţiunii…
Opţiuni? The land of choice… Cum bine observa ieri Un Soricel: „deci totul iară e campanie electorală să vă convingă pe voi ca România e un land of choice şi acu e şi pe muzică!… cred că traducerea ne-formală în română din engleză spune de la ce frază s-a plecat în română… şi evident e o frază menită să moară de când s-a născut .. sau în câteva luni!… Oricum o a dai the land of choice nu sună chiar bine nici în engleză…” Mda, ţara alegerilor, nu a opţiunilor: vin europarlamentarele, vin prezidenţialele. Turismul nu de imn avea nevoie ci de infrastructură. Atâta timp cât un turist naiv ajuns în România este jecmănit de la aeroport până la restaurant de taximetrist, portar şi ospătar sau de prostituata care brusc schimbă şi ea tariful, suntem şi rămânem alegerea proastă. Unde mai pui faptul că un concediu în Spania sau Italia a devenit mai ieftin ca un sejur la Costineşti, de Bulgaria, Grecia sau Turcia nici nu se mai pune problema: imediat e mai ieftin să mergi în concediu în Antalia decât să rămâi acasă 2 săptămâni… De exemplu 1 kg de roşii în Italia costă 2 RON, la noi este 7 RON… şi vorbim de aceleaşi roşii turceşti cu gust „fără de gust”.

09-05-06_4540_dimineata
Am văzut la televizor şi circul din Parlament. Am impresia că da, sunt români care nu au fost afectaţi de criză… Şi am văzut şi un reportaj despre „inspectorii guvernamentali” plătiţi cu un salariu de bază ce sare de 1000 de euro pe lună, inspectori care au sarcina să măsoare gropile din asfalt. În fiecare zi. Başca, sunt funcţionari publici, nu pot fi concediaţi. Sau să vorbim despre Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie care lua şpagă să te facă preot? Sau despre salariile profesorilor: de ce statul Român se încăpăţânează să plătească preoţi pentru orele de religie (fapt unic cel puţin în Europa, dacă nu în lume), dar bani pentru profesori nu au fost, nu sunt şi nici nu vor fi?
Mă gândeam eu aşa, ca prostu’ cu gura căscată: dacă toţi banii risipiţi în ultimii 20 de ani ar fi fost folosiţi corect, dacă nu se jecmănea ţara şi bugetul statului în interes personal, unde eram acum, cum făceam faţă crizei?
Poate că sunt monitorizat, azi mai pot spune asta, mâine eventual voi fi săltat. Dar nu eu am distrus agricultura, nu am falimentat cu bună ştiinţă industria, n-am pus pe butuci sistemul sanitar, n-am făcut praf educaţia, nu sunt angajat la stat şi nu primesc şpagă…

Am o părere proastă? Nu cu puşcăria am să mi-o schimb.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=9TDgkOOlbwg]

Conform tendinţei, nu de imn avem nevoie ci de odă. Aş spune, da’ n-am voie: o dă-te-n p*la mea.  Băsescu, Antonescu, Geoană, Boc, Tăriceanu, Verestoy, Vadim, Becali, Năstase, Iliescu, Udrea, Berceanu, Andronescu… Cu cântec înainte marş!

Cum unde? La puşcărie… De ce eu ci nu ei?

“Just victims of the in-house drive-by
They say jump, you say how high…”

Sondajul CURS şi PNL-ul Social Democrat

Posted on by — 4 Comments ↓

Ieri a „explodat” sondajul CURS comandat şi publicat de obscurul site Politico.ro. Adversarii lui Băsescu îşi freacă mâinile bucuroşi: marinarul s-a scufundat la 32%! Deja unii calculau că în acest ritm, nu va prinde nici turul doi la alegeri. Eu zic să nu mai bea gaz pe stomacu’ gol că li se urcă la cap. Este evident că Băsescu pierde procente simţitor în ultima vreme, dar am fi cel puţin naivi să credem că a pierdut peste 20%. Altă cifră disonantă din acelaşi tabel este plasarea lui Geonă cu 23% pe locul doi. Să fim serioşi! Mai plauzibilă pare înflorirea lui Becali la 10%, dar şi aici, dacă adunăm cifrele, cu cele 9% ale lui Vadim, avem un 19% uşor exaltat în condiţiile în care la întrebarea  „cu ce partid intenţionaţi să votaţi la alegerile europarlamentare” PRM a „obţinut” doar 2.7% iar PNG 1.3%.
Este dubios şi faptul că actuala guvernare se erodează unilateral: PDL-ul pierde procente, în timp ce – aparent – PSD-ul stagnează şi astfel ajunge în frunte. Este drept, Geonă critică guvernul ca şi cum ar fi leader de partid din opoziţie, dar oare populaţia chiar îl ia în serios?

sondaj_politico_ro_01sondaj_politico_ro_02sondaj_politico_ro_03sondaj_politico_ro_04
Marea majoritate a sondajelor au fost efectuate în perioada 8-16aprilie 2009, dar există şi 2 sondaje efectuate în perioada 1-10 februarue 2009. Aceste date diferite explică necorcondanţa în cazul Vadim/Becali dintre 19% şi sub 5%. Dar dacă la ora actuală avem la modul real un Vadim/Becali de 19%… avem o problemă.

Pe site este un sondaj online care are cu totul alte cifre:
PNL 36.98%, PD-L 23.35%, PSD 17.51%, PRM 6.25% şi UDMR 3.11% (datele se modifică la fiecare vot înregistrat).
Procentele lipsă de la PD-L la europarlamentare se regăsesc la Elena Băsescu, acest fapt poate fi o explicaţie pentru „picarea” partidului, dar nu explică în nici un fel picarea lui Băsescu.
Pe de altă parte evident, „intenţia” exprimată la un sondaj cu votul din urnă nu sunt acelaşi lucru. Dacă în ziua alegerilor este vreme frumoasă, românul preferă un grătar şi se pişă în ea de urnă.
Mie mi se pare uşor suspect acest sondaj, şchiopătă pe alocuri şi coordonat cu suspecta acalmie de la Cotroceni din ultima perioadă, pare încă „un os de ros” aruncat în primul rând presei şi opiniei publice, dar probabil menit şi să adoarmă concurenţa lui Băsescu.
Aici iar sunt nevoit să spun că este aberant că se caută un candidat „contracandidat” menit să-l bată pe Băsescu şi nu un viitor bun preşedinte…
Nu ştiu în ce măsură sondajul CURS este unul corect şi ne-manipulat. CURS au mai dat-o în bară cu eleganţă şi nu este nici un secret, un sondaj poate fi uşor direcţionat de specialişti. Întrebarea cine ar putea fi la modul real în spatele acestui sondaj, având în vedere brambureala din rezultate, rămâne deschisă.
Mi-a plăcut în schimb întrebarea şi răspunsurile la: „Credeţi că în România lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o directie greşită?
Lucrurile merg într-o direcţie bună – 15%
Lucrurile merg într-o direcţie greşită – 75%
Nu ştiu/Nu răspund – 10%”

Nici eu nu răspund! Ha ha ha! 😛

Pe mine mă mai roade un subiect: PNL-ul. Pe de o parte, este tot mai clar că partidul nu se simte deloc confortabil în opoziţie şi unicul motiv pentru schimbarea din fruntea conducerii a lui Tăriceanu a fost refuzul alianţei cu PSD, pe de altă parte toate declaraţiile, toate mişcările celor de la PSD şi PNL sunt la unison, parcă trase la indigo.
Faptul că PD-L-ul auto-declarat de „dreapta” a făcut alianţă de guvernare cu stânga, nu a fost un fapt atât de strident, provin din aceeaşi mare familie FSN, dar o eventuală (re)uniune oficială a PSD-ului cu PNL-ul o să îngroapă definitiv ideea de liberalism şi de „dreapta” din România.

Şi asta este o problemă…

Scurt că…

Posted on by — 13 Comments ↓

costă. Puteam să mă exprim „scurt că este pe bani” sau puteam căuta orice altă formulă, dar nimic nu e ca „că costă”! Ha ha ha! 😛
Vâlvă mare cu AC/DC, cu DNA-ul înfipt în glezna fotbalului, jale şi lacrimi pentru Prinţesa lu’ – era să zic Peşte, da’ e Salam, cutremur de Paştele cailor, etc… Am forfecat şi prin presă şi pe blog şi am şi câteva fotografii proaspete. Şi multă altă treabă… 🙂

09-04-15_2770

Ţeapa eşuată de 4 milioane de euro pe seame rockerilor am lămurit-o ieri. Nu la prima oră, dar în timp util şi documentat. Nici presa n-a reacţionat mai rapid.
Pentru organizatorii de evenimente este totuşi un semnal: fix cele două formaţii, AC/DC şi U2 care au anunţat că nu vin în România nici anul acesta, sunt probabil cele mai aşteptate evenimente…

Moldova. Lucrurile sunt clare şi din nefericire este exact cum am spus şi săptămâna trecută: nimeni nu este interesat – nici Europa, nici America – să intervină într-o problemă din zona de influenţă rusească. În ciuda eforturilor lui Cristian Diaconescu, ministrul de Externe,  ieri în Parlamentul European, rezolutia discutata în AFET va fi dezbătută abia săptămâna viitoare la Strasbourg. Grupul Socialist din Parlamentul European, din care face parte şi PSD, a dat ieri semnale că se va opune adoptării rezoluţiei. Voronin are mână liberă, tortura triumfă la Chişinău. Toate drumurile trec prin Kremlin.
Băsescu a ajuns în ingrata situaţie a iepuraşului: cu filtru, fără filtru, iar n-are şapcă. Dacă nu lua o poziţie dură faţă de Voronin, cu siguranţă ar fi fost acuzat de lipsă de patriotism. Aşa este acuzat de stricarea relaţiilor cu Moldova. Care relaţii?
Voronin a cerut, miercuri după-amiază, o amnistie totală pentru participanţii la manifestaţiile post-electorale din 7 aprilie de la Chişinău şi încetarea tuturor acţiunilor în justiţie. Asta, după ce sute de oameni au fost bătuţi şi torturaţi zile la rând…

09-04-15_2750

Orele de educaţie fizică, sâmbăta. Este noua idee genială a doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei, prezentă ieri la comisia pentru învăţământ din Senat. La câţi copii obezi şi diformi populează tot mai autoritar peisajul cotidian, mai bine nici nu se putea! Trăiască chipsurile, Coca-Cola şi toate fast-foodurile! Sport? Surfingul pe internet frate!

Cine e soacra lui Geonă? Dacă nu ştiaţi, Costea Margareta este una din revoluţionarele de frunte din decembrie 1989, în zilele de 22-23 decembrie a participat la evenimentele ce se desfăşurau la sediul TVR şi pe data de 23, chiar a fost rănită. Oameni întreprinzători, socrii lui Geoană au cumpărat de la stat – de unde alt undeva? – o vilă în buricul Bucureştiului. Soacra lu’ Geoană preşedinte! Ha ha ha! 😛

09-04-15_2741

Şi fiindcă ţara merge bine, criza evoluează mai rapid şi mai înfloritor decât s-a prognozat, coaliţia a împărţit şi presa de stat: TVR este sub control PDL, Societatea de Radio revine PSD-ului şi Agerpres trece sub oblăduirea PC-ului.

Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice, a tăiat din condei impozitul forfetar care trebuia plătit doar de firmele din domeniile unde se considera că se face evaziune fiscală (imobiliare, turism) şi l-a transformat în impozit minim pentru toate firmele din toate domeniile. Se estimează falimentul a circa 40.000 de firme. Nici nu vreau să calculez câţi şomeri în plus înseamnă… Bravo!

09-04-12_2221

Şi dacă tot suntem în Săptămâna Mare, pedeliştii vor să lanseze un parteneriat cu Biserica, prin care statul să subvenţioneze proiectele de asistenţă socială în proporţie de 80% de la buget. Deputaţii au aprobat şi majorarea salariilor clericilor. Asta pentru cei care susţin în continuare că nu statul  subvenţionează Biserica.

Trăiască Peştii! Nu vă gândiţi la ce mă gândesc eu! Miercuri, 08.04.09, în zona localităţilor Sulina şi Chilia Veche, au fost ridicate în vederea confiscării 90 de plase monofilament, în lungime de 5.400 m, abandonate în zona lacurilor din complexul Matriţa – Merhei şi zona de nord a Lacului Lumina. Joi, 09.04.09, pe raza localităţii Ceamurlia de Jos au fost găsiţi doi bărbaţi, Iancu C., domiciliat în Constanţa, şi Petrică P., domiciliat în Tulcea, care transportau cu o maşină 300 kg de peşte, în stare proaspătă, fără documente legale. În urma acţiunilor menite să combată braconajul din deltă, inspectorii ANPA şi poliţiştii de frontieră din Tulcea au confiscat 650 kg de peşte şi au reţinut 12.250 metri plase monofilament. Pe numele a 16 persoane au fost întocmite dosare penale. De asemenea, au fost aplicate 12 amenzi contravenţionale, în valoare totală de 1.800 lei.
Începută cu Gigi Becali, de la Steaua, şi continuată cu patronul lui FC Argeş, Cornel Penescu, seria arestărilor din rândul oamenilor de fotbal pare că nu se va opri aici. Numele lui Adrian Mititelu de la Craiova este cel mai vehiculat în presă.
Pe Becali nu legat de fotbal l-a agăţat DNA-ul şi despre valiza cu bani de la Cluj nu prea s-a vorbit în ultima vreme. Pe de altă parte sunt mulţi care şi-ar dorii clubul Steaua înapoi la Armată. Circul continuă la televizor, poftă mare la coajă cu miez!

09-04-12_2224
Pe blog… Unii îi mai aşteaptă pe AC/DC la Bucureşti. Ha ha ha! Alţii o plâng pe soţia lui Salam de parcă ar fi cunoscut-o. Mie doar de săracii copii îmi este milă care vor creşte fără mamă…
Despre circ şi Sorin Roşca Stănescu am citit la Roxana care vrea să-i trimită portocale acestuia în eventualitatea în care o să fie arestat. Ce nu-mi place din toată povestea: este sau nu implicat Băsescu, ideea ar fi să fie scos vinovat. Iar am să o spun, nu-mi este simpatic Băsescu, dar nici nu pot să-i înţeleg pe cei obsedaţi exclusiv de băgare la apă a acestuia cu orice preţ şi prin orice mijloace.  Problema mea este că toată clasa politică este la fel de putredă… vorbim de Năstase, Antonescu, Voiculescu, Verestoy, Vadim şi Becali re-loaded sau Boc, sunt la fel.
Ţeapa legată de cutremur se clarifică (încă o dată) aici: nu de paşti şi de paştele mă-si! Ha ha ha! 😛

afis-stefanut11

Preiau şi un mesaj umanitar:  Ştefănuţ are talasemie majoră. Şi are nevoie de 171.000 de euro pentru un transplant de măduvă care se face într-o clinică din Italia. Astăzi, Joi, 16 aprilie, ora 20:00, la club Fabrica. ( Bucureşti, Str. 11 Iunie, nr. 50) Vor cânta pentru Ştefănuţ formaţiile Viţa de Vie, Sarmalele Reci, Byron  şi Zob. Biletul costă 25 de lei.

Teledon Romtelecom
0900 900 332 pentru 2 euro; 0900 900 335 pentru 5 euro; 0900 900 330 pentru 10 euro

Cont: BRD, Sucursala Academiei, Bucureşti
RON: RO 64 BRDE 410 SV 25 155 48 41 00; EURO: RO 86 BRDE 410 SV 25 156 01 41 00; USD: RO 24 BRDE 410 SV 25 156 28 41 00; Cod SWIFT: BRDEROBU. Titular: Florescu Nicolae

Încă un caz în care statul se dovedeşte impotent şi soarta unui copil ajunge la mila publică… şi iar mă enervez când îmi amintesc că Cristi (cacofonie voluntară din nou!) Minculescu cu ceva falsuri în actele medicale şi cumetria aferentă, a profitat de banii publici pentru a se salva! djhdgjumuzrrmutzitxdstupuiprfuzrtzrtdzttbt…na!!!

momentul zero barat

Posted on by — 8 Comments ↓

După spectaculoasa arestare şi menţinere în arest pentru cercetări a lui Gigi Becali, DNA loveşte din nou: ieri l-au săltat pe Cornel Penescu, patronul echipei de fotbal FC Argeş. N-au scăpat nici Preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor, Gheorghe Constantin, nici Liviu Făcăleaţă, director general al hipermarketului PIC şi Cristian Libertatu, fost director la Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Argeş, au fost şi ei reţinuţi de tot mai vânosul DNA. Recunosc, fac parte din minoritatea – nu neapărat tăcută – care la fotbal nu mă prea pricep. Ţin minte că a existat un moment zero în fotbal nu cu mult timp în urmă, unde „matronii” cluburilor au hotărât că termină cu blaturile şi jocul să revină pe gazon „pe bune”. Să înţeleg că acum a venit şi momentul zero barat? Ce ştiu este că FC Argeş este un club aflat pe la mijlocul clasamentului (momentan locul 10 cu 34 de puncte) şi – ca să găsesc şi eu o paralelă cu Becali – nici cazul lui Penescu nu implică politicul. Am aşa o senzaţie că DNA joacă la intimidare şi la cacealma. Nu stă în picioare nici teoria „peştelui mic”. În opinia mea, infractorul este infractor, că a furat un portofel cu 10 lei sau că a comis o crimă, făptaşul trebuie prins, judecat şi condamnat iar locul lui este la mititica. Problema cu DNA-ul este că din ce vedem aşa spectaculos la televizor, pare mai de grabă o telenovelă trasă de păr şi marile capturi al DNA-ului sunt doar peştişori de acvariu. Cazuri flagrante cum a fost „bricheta” sau „valiza” care-l implică tot pe Becali, stagnează sau au fost îngropate elegant. Asta ca să nu vorbim de cazurile grave de corupţie care nici măcar nu sunt în fază de cercetare.
Pe de o parte cred că se vrea prostirea comisiei europene care monitorizează justiţia, pe de altă parte este spectacol pre-electoral şi circ de a distrage atenţia şi de la cazurile grave şi de la dezastrul economic şi social care macină societatea.

Barosanul Mircea Sandu dă din umeri: s-a acoperit cu hârtii şi derogări. „Naşu’” din vârful piramidei afirmă cu nonşalanţă că nu are nicio treabă. Bine, dacă nu are nicio treabă şi îşi ia salariul degeaba, eu zic să plece.
Dar de plecat nu pleacă nici Piţi care s-a baricadat în vestiarul Naţionalei şi îşi vrea toţi banii. La contra-performanţe şi nesimţire Piţurcă dă dovadă de consecvenţă.

09-04-09_1614

Meciul de rugby între Dinamo şi Farul Constanţa a durat nici 7 minute. Rezultat final: 9 sportivi răniţi, 9 sportivi suspendaţi. Unde-i sportul în toată povestea aceasta?

Îmbulzeală mai ceva ca-n 1992 pentru fotoliul de la Cotroceni: după Crin Antonescu şi Mircea Geoană, şi-au anunţat candidatura şi Principele Radu Duda şi Ioan Talpeş , fostul director SIE. Dar şi-au anunţat intenţia de a candida şi Miron Cozma şi Vadim Tudor. Ce o mai făcând fostul meu vecin, vraciul vracilor Mudava?

Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor l-a vizitat ieri, în arestul Direcţiei Cercetări Penale, pe Gigi Becali, declarând la ieşire că acesta are un moral bun. Vadim i-a dus finanţatorului Stelei câteva ouă încondeiate şi câteva cărţi. Nu, nu cărţi de joc ci cărţile sale cu autograf, publicistica lui Arghezi şi… „Groapa” lui Eugen Barbu. Ha ha ha! 😛 Inspirată alegere! Pentru tonus mergea şi… “Pădurea spânzuraţilor”… ha ha ha! 😛

Caricatură de Vali Ivan, Jurnalul Naţional
Caricatură de Vali Ivan, Jurnalul Naţional

Voronin a dat verdictul: nouă persoane din Serbia şi serviciile româneşti au dirijat violenţele din Chişinău. „Avem totul filmat şi putem identifica feţele tuturor fiarelor care au atacat poliţia. Le vom aresta şi le vom judeca.” – a mai spus preşedintele Moldovei.
În contra-partidă, Traian Băsescu merge azi în Parlament pentru a transmite un mesaj despre protestele de la Chişinău. În avanpremiera acestui mesaj, el l-a acuzat aseară pe preşedintele Voronin că încearcă să ridice o cortină de fier peste Prut şi că aduce acuzaţii nefondate României.
Realitatea este sumbră: sute de tineri care au participat sau au urmărit manifestaţiile violente din 7 aprilie de la Chişinău zac în continuare în subsolurile comisariatelor de poliţie unde sunt bătuţi şi torturaţi. Au fost săltaţi şi mai mulţi jurnalişti şi lăsaţi să aştepte ore în şir pe coridoarele comisariatelor ca să audă de după uşă cum sunt bătuţi manifestanţii arestaţi…
Poliţia patrulează nonstop străzile din Chişinău cu girofarurile pornite şi starea generală indusă este de frică şi teroare.

În săptămâna patimilor o ştire de ne-ratat: Isus a fost promovat şi pe Twitter de Biserica Sfintei Treimi din New York, cu sediul pe Wall Street, în inima districtului financiar. Timp de câteva ore, în Vinerea Mare, credincioşii au putut urmări o adaptare a „Patimilor lui Isus”, relatate în replici de maximum 140 de caractere. Credincioşii au primit update-uri şi prin SMS.
În Suedia, la Vaesteras, enoriaşii au donat 30.000 de piese Lego pentru realizarea unei statuia care reprezintă Învierea Mântuitorului.
Vaticanul îşi face canal pe YouTube şi prima pagină de pe WordPress arată tot timpul ca un conglomerat de sectanţi… Ce mai urmează?

Delfinii din Marea Neagra mor în plasele braconierilor la calcan. În doar doua zile, ecologiştii au descoperit cadavrele a şapte delfini ucişi de plasele montate în mare. Alţi zeci e posibil să fi murit…

3.546 de lei (35,4 milioane de lei vechi) este suma medie aferentă la ora actuală pensiei speciale de parlamentar. Pe lista pensionarilor speciali se află câţiva grei ai politicii postdecembriste: Ion Iliescu, Ion Diaconescu, Nicolae Ionescu-Galbeni, Gabriel Ţepelea, Gavril Dejeu, Adrian Păunescu, Nora Rebreanu, Ion Solcanu, Hildegard Puwak, Rodica Stănoiu, Radu Câmpeanu şi Mircea Ionescu Quintus. Să mai zic „huo!” ?

Cam asta este-n presa de astăzi, cam aşa arată „normalitatea” noastră cotidiană.
Şomajul în unele judeţe a sărit de 6%, despre economie nu prea avem ce vorbii că este splendidă, dar inexistentă, agricultura a fost îngropată de mut şi cei aleşi să conducă par preocupaţi de orice altceva, numai de treaba pentru care au fost puşi în funcţii nu. Exemplul lui Mircea Sandu este elocvent…
Scormonind în groapa de gunoi, am găsit totuşi şi o ştire pozitivă în toată brambureala de astăzi: contrar tradiţiei mioritice, preţurile nu au mai crescut în săptămâna premergătoare sărbătorii, preţul unui kg de miel e de 15-16 lei. Miel sau după caz… câine comunitar.

09-04-12_2146

Prost cu „p” mic, mic, mic…

Posted on by — 26 Comments ↓

Sunt un prost. Mă consum prea des, prea mult, prea… prosteşte. Şi pentru cine şi ce? Vecinu’ meu tot manele ascultă, celălalt duminica tot grătar o să facă jos în faţa blocului lângă jeep, aleea din spatele blocului rămâne tot plină cu peturile de plastic golite şi dacă între timp nu ajunge preşedinte de partid, tot Vanghelie o să fie primar în sectorul 5 şi în 2020.
La fel şi cu blogul. Devine plictisitor şi inutil ca aceeaşi câţiva oameni să purtăm aceleaşi discuţii, dacă le mai purtăm şi pe acelea că uneori nici de asta nu ne mai arde. O fi şi sictirul de primăvară la mijloc, dar chiar îmi vine să trag jaluzelele şi să închid prăvălia. Vorba unui cântec care-mi place: „Dumnezeu e mort, ne vedem în iad!”

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=2vr2ZjjuIQw]

Cum mă tot plimb „io” aiurea pe net, am dat ieri de asta:

„lasă-ne domne cu moldova asta.. s-a fumat subiectu. S-au descărcat băieţii şi de’acu se întorc la muncă, că protestu nu ţine loc de foame. Cât despre că faptul că-i arestează pe indivizii ăia care au vandalizat instituţiile statului, aşa se face într-un stat de drept (dacă ar fi fost dictatură ar fi fost împuşcaţi de mult). Aşa au făcut şi francezii cu vandalii din suburbii în 2007, da nu v-am văzut plângându-vă atunci. Spuneţi-ne mai bine de care-i treaba cu Radu Duda şi candidatura sa.” ( un comentariu anonim pe un blog)

Păi despre asta vorbesc: de proştii ăştia cu puţa mică, mică, mică. Au opinie pertinentă şi ştiu ei exact şi care-i treaba cu vandalii din suburbiile Parisului,

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=fxs37SzUo7A&feature=related]

ştiu şi problemele oamenilor din Moldova şi soluţia când nu eşti de acord cu cineva este să-l împuşti – cum am şi spus acum câteva zile – şi de interesat, îl interesează mai degrabă o şotie gen candidatura prinţului Duda. Adică dude.
Ăştia sunt genu’ de oameni care dacă au prins revolta din decembrie ’89, au stat pitiţi cu burta goală sub caloriferul rece şi cu jumătate de ochi belit în televizor şi acum îşi amintesc că atunci a fost o revoluţie. Ba, majoritatea au şi certificat de erou. În acest caz singular „er” se citeşte „b”.
Problema este veche şi clasică: proşti da’ mulţi şi cu drept de vot. Şi în atare condiţii, mărimea chiar nu mai contează.

Să-l mai enervez puţin, între timp la Chişinău continuă vânătoarea de oameni, oficial au fost arestaţi circa 200 de oameni, între care şi jurnalista Natalia Morar, corespondent The New Times.

Jurnalista Natalia Morar arestată!
Jurnalista Natalia Morar arestată!

A fost o schemă simplă: Voronin a lăsat în primă fază manifestările să se desfăşoare ca ulterior să aibă justificare pentru arestarea şi eliminarea opozanţilor. Trăiască comunismul tovarăşi!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=DkfQ5KA3SBA]

Bun. Ce citeşte lumea? Acelaşi aberaţii: sinodu’ şi războiu’ sfânt cu sistemul antihristic. Tot apa-n piua o bate şi sucks succesiv şi pe aceeaşi temă: „dacă vorbim despre sfârşitul vremurilor, acesta nu poate fi amânat…” Cineva acolo sus doarme: de pe vremea lui Nero tot aşteptaţi sfârşitul vremurilor, şi ele al dracului, tot nu vin! M-a atenţionat un alt creştin crispat ieri: „să nu intri în panică pe 10 aprilie…discutăm după aia”. Calm frate, eu nu intru nici la McDonalds, nici în biserică, în panică cu atât mai puţin. Mi-am amintit de „Oastea Domnului” al cărui membrii acum ceva ani au ştiut exact ziua marelui final salvator şi şi-au donat purcelul, viţelul, casa şi pământul şi în ziua cu pricina s-au căţărat în pomi să vină Domnul să îi ia. După vreo două zile s-au dat jos şi s-au milogit să-şi recupereze bunurile…
„Elita globală anticreştină intenţionează să controleze oamenii, transformându-i în “cyborgi”! Mamă, nu mai da cu cipu’ în mine! Rămân la litera „p”: consultaţi medicul şi farmacistul, aveţi mare, mare nevoie de pastile şi pilule.

Nu ştiu cum se nimereşte, da’ în preajma sărbătorilor toată lumea brusc are erecţie creştinească. Apoi le trece. Revin la obiceiurile tradiţionale: mici, scuipat seminţe şi înjurat la meciu’ de fotbal cu berea la plastic într-o parte şi nevasta cu ochii învineţiţi în partea cealaltă. Mi-e silă.