Regimul dinainte de ’90 din România a fost cel mai aspru. Dacă în toate fostele ţări din blocul estic, Ungaria, Iugoslavia, Cehia, Polonia, Germania de Est şi chiar şi-n Rusia au fost trupe de Rock, Punk, New Wave, Metal(e), a existat o coerenţă şi un underground viabil de rezistenţă, la noi: pauză. Ca şi în multe alte cazuri şi domenii, cele câteva nume care totuşi au fost, sunt umflate excesiv cu pompa, mai mult din prostie decât din patriotism.
Speram ca după ’90 lucrurile să fie cât de cât corectate şi să intrăm şi noi în rând cu lumea. Aparent a existat o oarecare liberalizare şi revigorare în primii ani de după ’90, dar încet-încet vechile găşti au răsuflat liniştit, Iliescu pe toate planurile a asigurat liniştea şi nu doar industria, agricultura, economia, dar şi societatea şi cultura, implicit frageda scenă underground, au fost bine îngropate.
Dacă totuşi pe felia Rock/Metal ceva-ceva s-a mai mişcat, o adevărată mişcare Punk n-am avut niciodată. Punkeri da, trupe nu prea.
Mie îmi plac Z.O.B. chiar dacă au luat-o pe linia americană, mai „pieptănată” şi radio friendly. N-a fost rău nici ce făceau băieţii din Ura De După Uşă, amestecul acela de Nirvana cu Thrash/Heavy Metal simplist, minimalist, dar direct şi eficient a fost poate cel mai Punk act de pe scena românească, dar ca multe alte proiecte bune de la începutul anilor ’90 şi UDDU – din varii motive – s-au dispersat şi au dispărut treptat din lumina reflectoarelor. Trupa activează din nou şi sper să aibă aceeaşi vână ca acum 20 de ani şi să se lege lucrurile pentru ei.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=VT3oSGuFubY]
Fireşte, proiecte interesante au fost şi poate Read more All The “Punk” Things Fest
