Mă trezesc tuşind, dar asta nu mă împiedică să-mi aprind o ţigară înainte să fie gata cafeaua. E luni – cred – e martie cu siguranţă, am „cules” ieri alte flori şi zâmbetul lor mă face şi pe mine să zâmbesc, să mă pun pe prag şi să aştept soarele rătăcit după bloc, să privesc cerul printre crengile uscate, să trag în piept aerul rece cu gândul la primăvara care sper că nu ne-a uitat şi ne v-a mângâia cu seninătate.
Partea proastă când eşti disponibilizat e că uiţi de tine cu mare uşurinţă. Trec zilele aiurea, nu mai e marţi, nu mai e vineri, nu te mai bărbiereşti, nu te înghesui în metrou, nu ţipă şefu’ la tine şi nu mai ieşi cu colegii la bere. Totul devine ceţos, nu contează la cât te trezeşti sau la cât te culci sau dacă la zece dimineaţa vrei să mai tragi un pui de somn, nu te împiedică nimeni şi nimic. Verifici mailurile, mai trimiţi un CV undeva, dai o tură de net, mai fumezi o ţigară şi-ţi mai faci o cafea, mai vorbeşti cu cineva 5 minute pe mess, da’ lumea e ocupată, munceşte, tu, tu n-ai nimic de făcut…şi mai trece o zi.
Mi-am găsit de făcut o grămadă de treburi. Lucrez la un nou proiect muzical, am împrăştiat pe la cunoştinţe o piesă promo şi am avut un feed-back neaşteptat de pozitiv. E şi nu e foarte diferit de ce fac în mod normal, o să vă ţin la curent şi probabil am să fac o pagină separată pe MySpace.
Am şi pictat, dar acum m-am cam lipit cu degetele de clape. Îmi place să pictez, altfel nu aş face asta, dar… Mori de foame cu pensula-n mână! Ha ha ha!
Bun, poate mai târziu scriu şi (alt)ceva… acum prefer să hoinăresc puţin.
M-am dus pe la Curvette – sunt un depravat, asta e! am mintea setată pe un singur lucru! ha ha ha! – şi am citit despre sex şi vicii în timp de criză şi un swap party. Mi-a plăcut o frază: „Oamenii au nevoie de senzaţii noi şi încearcă să le obţină plătind mai puţin.” Fain…
La grămada de bobi am lins puţin din cratiţa cu suflete. „Simţurile noastre nu pot fi graniţe decât pentru temerilor celor din jur.” Mă tem că nu mai simt nimic şi că s-au şters toate graniţele. „Cerem involuntar irealului. Crezând apoi, că poate aşa, ne înfrumuseţăm realul…” Da, suntem captivi în coliviile pe care singur le-am creat să ne protejăm de cei din jurul nostru… Dar fix de cei din jur avem nevoie câteodată.
Iren (mintea de ceai) mi-a amintit de cubul lui Rubick şi de faptul că eu am fost leneş şi cred că mi-am îngropat creierul în cutia cu cuie.
Moretta s-a trezit mai târziu şi mai veselă, deschide fereastra larg şi s-a gândit să scrie un roman pe blog. Roman să fie! Până atunci să vedem şi ce zice bunica-n zaţ.
Anna m-a delectat cu o imaginară conversaţie, dar problema de fond rămâne: până nu pui punctul unde trebuie, nu poţi începe o frază nouă. Am o grămadă de puncte de pus şi cu toate acestea deschid noi şi noi propoziţii. Sunt varză.
Anestisia m-a întâmpinat cu seriozitate , dar m-am dumirit repede că nu-i grav, e doar puţină melancolie de ploaie.
La blondă m-a distrat titlul: „Bloggerii scriu pe prezervative”. Este vorba despre concursul LovePlus şi despre viaţa dincolo de blog, adică….după bloc.
Ultimul Unicorn tot tristă este şi asta mă enervează, îmi ajunge tristeţea mea! Ha ha ha! „De unde mă cunoşti? De unde te ştiu? (…) Suntem aici dar în acelaşi timp suntem şi acolo… acum şi atunci… Din nou îmi arunci lumile in aer…” Nu despre mine-i vorba, eu sunt expert doar să-mi tai craca singur. Şi de atâtea ori m-am dezamăgit încât nu mai vreau să dezamăgesc pe nimeni…
Zappy nu scrie azi, da’ în general e haioasă.
Thanata în obişnuitul ei stil m-a amintit de Fuckutură… Ha ha ha. „Io” la faza asta scot nişte Sepultura că tot am fost lunea trecută la Soulfly şi-mi mai crestez creierul puţin! Ha ha ha!
Am terminat plimbarea la verzi şi uscate şi concluzia este una: „O să fie bine. Ce bine sună asta. O să…”
Am fost doar pe la fete, ce chestie! “O să” vizitez şi băieţii…. Ha ha ha!
Azi creşte iarba?
Habar n-am, vă las cu florile mele, să fiţi cuminţi!
