Queensrÿche şi eşecul soldatului American

Queensryche – American Soldier

Queensryche – American Soldier Acum o săptămână m-a anunţat Alin: au scos Queensrÿche album nou. Şi pe mine m-a luat prin surprindere evenimentul şi am dat repede iama pe internet să văd despre ce este vorba.
Şi încă o surpriză: după concertul din vara trecută de la Arenele Romane, pe 28 iunie, trupa revine din nou la Bucureşti tot la Arene, dată confirmată şi de site-ul oficial al formaţiei! (De când cu ţeapa AC/DC, verificatul pe site-ul oficial, a devenit obligatoriu! 😛 )
Spre surprinderea mea plouă cu materiale Heavy Metal ale veteranilor: Yngwie Malmsteen, Saxon sau mai tinerii Black Label Society şi Hammerfall sunt doar câteva din numele care s-au prezentat cu albume noi.
Bun, dar să rămânem deocamdată la Queensrÿche  şi s-o luăm de la începuturi. Trupa a fost înfiinţată în 1981 la Bellevue, Washington (o suburbie al Seattle-ului) de chitaristul Michael Wilton şi bateristul Scott Rockenfield sub titulatura The Mob după o perioadă de rodare într-o formaţie care cânta prelucrări Cross + Fire. Lor li s-a alăturat chitaristul Chris DeGarmo şi basistul Eddie Jackson. Neavând vocal, au apelat la serviciile lui Geoff Tate, la aceea vreme membru al formaţiei Babylon. În această formulă este imprimat un demo ce conţinea patru piese şi trimis la casele de discuri însă fără nici un succes. Trupa Babylon se destramă, dar Tate care nu dorea să cânte Heavy Metal se alătură formaţiei Myth. Restul formaţiei decide schimbarea numelui din The Mob în Queensrÿche după titlul primei piese de pe demo, „Queen of the Reich” şi în urma unei recenzii extrem de pozitive din prestigioasa revistă Kerrang! scot demoul în formă de E:P. pe cheltuială proprie în 1983. În final primesc şi mult doritul contract de disc de la E.M.I. şi reuşesc să-l convingă şi pe Tate să se alăture grupului. Read more Queensrÿche şi eşecul soldatului American

Ziua Pământului: între cer şi pământ

Conform site-ului Ecomagazin „peste 4.000 de organizaţii neguvernamentale şi 700 de milioane de oameni din 170 de ţări sunt implicaţi în acţiuni de protejare a resurselor naturale ale planetei.”
„Ziua Pământului” a fost sărbătorită pe 22 aprilie, prin diverse acţiuni ecologice. A fost şi „Ora Pământului” pe 28 Martie 2009 intre 20:30-21:30, acţiune în care toţi am fost invitaţi să stingem lumina pentru o oră.
Greenpeace a lansat miercuri, cu ocazia Zilei Internaţionale a Pământului, un nou videoclip impresionant despre suferinţele planetei Terra şi despre cum am putea să o salvăm şi să ne salvăm şi pe noi, implicit.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=zVu9eawb1QY]

Greenpeace are nevoie de trei milioane de oameni ca să devină activişti climatici. “Este un număr mare întrucât Pământul are nevoie de acţiuni imense anul acesta”, spune asociaţia într-un comunicat.
Mereu în urma diferitelor discuţii pe diferite subiecte aici pe blog sau aiurea-n tramvai finalul inevitabil a fost acelaşi: ce putem face?
De multe ori habar n-am sau soluţiile mele pe de o parte sunt prea radicale, pe de altă parte inevitabil „a face” ceva implică acţiune iar din toată experienţa mea, a acţiona nu a fost, nu este şi nici nu cred că o să fie nici în viitor ceva caracteristic nouă. Şi am spus nouă fiindcă nu intenţionez să mă exclud.

09-04-24_3472

Pesimism? Citez din blogul unei prietene: „Cercetători din întreaga lume prevăd un viitor sumbru pentru omenire mai curând decât bănuiam.
Studii recente au arătat că până în 2100 nivelul oceanului planetar va creşte cu până la 1 metru, deşi acum doi ani, ONU anunţa o creştere maximă de 59 cm. Această descoperire aduce estimări alarmante cu privire la efectele resimţite atât de oameni cât şi de natură.
Anual, nivelul apelor creşte cu până la 3 milimetri, ceea ce reprezintă dublul faţă de media secolului 20. Numai Groenlanda pierde între 200- 300 kilometri cub de gheaţă în fiecare an, fapt ce contribuie la creşterea nivelului apelor cu peste 1 milimetru.
Statele şi porţiunile de uscat cu altitudine mică ar putea vedea cum o mare suprafaţă din ele este acoperită de ape. Insule precum Maldive ar putea dispărea complet. Astfel, omenirea ar putea fi martora unor migratii în masă, deoarece toate zonele de coastă vor fi inundate. 600 milioane de oameni vor fi afectaţi şi peste o treime din speciile de plante şi animale ar putea dispărea.
În faţa unor asemenea probleme, marile puteri ale lumii ar putea intra în conflict pentru resursele necesare existenţei. Creşterea temperaturii, din cauza efectului de seră, ar putea aduce apariţia unor boli tropicale, cum e malaria. Specialiştii spun că mai exista şanse de 50 % ca până în 2050 să reducem efectul de seră prin scăderea emisiilor poluante cu 3%, şi astfel să prevenim o parte din dezastrele iminente.”

Din punctul meu de vedere 50% şanse înseamnă şanse zero.

09-04-24_349909-04-24_355709-04-24_3564

Vorbim despre sărbătorile religioase, vorbim despre manifestările ecologice, cred că în toate este prea mult artificiu, formalism excesiv şi mult prea puţini oameni mai au credinţă, prea puţini oameni sunt dispuşi să facă ceva efectiv dincolo de declaraţiile pompoase, de datul din cap, de a subscrie la anumite idei fiindcă este „trandy”, e la modă, dă bine…
Dovadă stau mormanele de gunoi din colţul blocului, din pădurile devenite loc de pelerinaj pentru grătarele de week-end, trotuarul pe care călcăm şi unde ne golim buzunarele cu nonşalanţă.

Ajungem mereu la aceleaşi discuţii: educaţie, bun simţ… eventual conştiinţă.

sau făcut locuri de parcare...dar...
s-au făcut locuri de parcare...dar...tot zona verde e de bază!

09-04-24_347609-04-24_3480
„Perturbarea factorilor de mediu într-o manieră drastică are efect direct asupra evoluţiei fiinţelor vii, iniţial asupra capacităţii acestora de adaptare şi ulterior asupra capacităţii de supravieţuire, putând constitui, în cazuri extreme, factori de eliminare a anumitor specii din reţelele trofice cu consecinţe drastice asupra evoluţiei biodiversităţii la nivel local şi cu impact la nivel general”, susţine Ministerul Mediului în ghidul său.

Natura rezistă şi se împotriveşte în binele nostru agresiunilor la care o supunem conştient sau inconştient zi de zi. Dar nu ştiu cât o să mai reziste…  Hai să mai dăm puţin din umeri.

09-04-24_349509-04-24_348409-04-24_348609-04-24_3588

Fierbinte pe teren alunecos

Ce înseamnă comercial? Am mai vorbit despre asta, în opinia mea totul este comercial. Şi cea mai extremă formă de muzică – să zicem Grindcore, Noise sau Death Metal – este comercială atâta timp cât există cerinţă pentru ea, sunt consumatori. Mulţi cred că doar muzica Pop, adică muzica populară consumată de mase mari, este comercială, dar adevărul este că se fabrică – şi contra-fabrică – şi muzică Rock. Să ne amintim de „bum-ul” Grunge şi câte copii de Nirvana sau Pearl Jam au apărut, să privim spre aşa zisul curent Emo, care nu este altceva decât o schemă de marketing, un ambalaj pentru a da o identitate (falsă) unei noi generaţii şi a vinde un produs reîncălzit. Dar aşa s-a întâmplat şi cu Punk-ul şi cu orice unde cineva influent a mirosit şi cea mai mică urmă de profit. Nu cred nici în ideea că cineva se apucă să „facă” muzică doar pentru sine şi nu vrea să împartă produsul cu cineva… Acum dacă acest produs îşi găseşte drumul, rezonanţa în 10 oameni, 100 sau 1 milion depinde de mulţi-mulţi factori.
Noul meu proiect se numeşte HOTRIDERS ON ICE şi sper ca albumul „Seeds And Stains” să fie gata în următoarele luni. Când anterioara mea formaţie, NATION’S SLUM a naufragiat după o carieră frumuşică în 1998, efectiv n-am mai găsit oameni cu care să încerc să construiesc sau să reconstruiesc ceva. Am traversat şi atunci – ca şi acum – o perioadă mai dificilă, dar am avut câţiva prieteni adevăraţi care au fost lângă mine. Datorită lor – Marius şi Cipango – m-am apropiat de computer şi de muzica digitală. Am fost şi voi rămâne un fan Nine Inch Nails, cum din copilărie ascult şi Kraftwerk, adică eram familiarizat cu sunetul electronic, dar una e să asculţi, alta e să produci. Nu odată am auzit opinia că astfel de produse sunt „fără suflet”, sunt pur sintetice sau simple coloane sonore. Cred că cei care spun asta, nu ştiu despre ce vorbesc.
E la fel ca şi cum ai spune despre Hendrix că a fost un zero barat, a contat doar chitara Fender şi Marshall-ul pe lămpi forjat la maxim.
Habar n-am ce impact (comercial) o să aibă HOTRIDERS ON ICE, n-am făcut nici un calcul şiret anterior să mă apuc de el. Cum nici cu PANSAMENT n-am făcut în beciul lui Ernst în 1988 şi am cântat pur şi simplu. Muzica nu este chirurgie, este energie.
Găsiţi video-clipul promoţional pe YouTube şi pe MySpace am încărcat pentru descărcare cinci piese. Nu cred că voi avea un milion de accesări nici de data aceasta, da’ nici nu consider că aş fi în concurs pentru ceva. 🙂

Ce să spun despre propriul meu rahat altceva decât, e tare! Ha ha ha! 😛

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=dryd8wafhdI]

Nu o să vedeţi clipul pe MTV, nici înainte şi după ştiri cum am văzut că se promovează mai nou anumite produse, nu ştiu cât o să reziste şi pe YouTube şi piesa probabil nu o să fie difuzată la radio. Dar toate acestea nu au nicio relevanţă.

Vorba Unui Şoricel: „oricum o dai, viaţa omului e încă mai largă decât politica sau religia!”

hotriders on ice - seeds and stains

În rest, totul este „normal”: leul cade simţitor, criza ca criza (ha ha ha!), dar s-au vândut şi anul acesta 150 de milioane de ouă şi 60 milioane litri de vin, conducerea bisericii ortodoxe a descoperit adevărata şi falsa lumină a învierii adusă de la Ierusalim, sărăcia împinge o femeie să-ţi vândă copii, ea o să ajungă-n puşcărie, dar sistemul ineficient dis-funcţionează în continuare, Becali a fost eliberat, oamenii lui nu şi…Vanghelie dă dovadă de faptul că nici „almanahele” nu le-a citit: „Cine-i Depeche Mode?! Ăştia care vin la concert nici nu ies la vot…” 😛

09-04-19_326909-04-19_328109-04-19_329209-04-19_327509-04-19_340109-04-19_334209-04-19_334809-04-19_336309-04-19_335309-04-19_3391

Isus de hipermarket

Ne îngropăm întunericul… ne ascundem de noi înşine, nu ne acceptăm, dar vrem iertare, ne dorim iubire. Revelaţia că nu există salvare şi că drumul către lumină trece mereu prin întuneric, frica de a nu ajunge afară doar prin traversarea hăului din noi. Uşurinţa cu care aruncăm cuvinte sau pietre şi pretindem mângâiere şi înţelegere. Decupăm convenientul şi-l tălmăcim preferenţial după necesitatea situaţiei. Plecăm capul, dar ni se cuvine tot… S-a pierdut Dumnezeu în translaţie… sau noi în detaliile în care se ascunde dracul?

Dacă Isus a murit pentru păcatele noastre, nouă ce ne-a mai rămas de făcut? Păcătuim liniştiţi… se drege cu o spovedanie, Isus ne aşteaptă-n rai cu braţele deschise?

Trebuie să alegem între carne şi spirit sau le putem avea pe amândouă? Tradiţie sau… Twitter? Ha ha ha! 😛 Între trecut şi viitor, între om şi Dumnezeu, ce ne facem fiecare din noi , în prezent, când rămânem singuri şi stingem lumina?

portret_001portret_002

Paştele este o sărbătoare religioasă ce se regăseşte atât în creştinism cât şi în iudaism, dar unele obiceiuri de Paşti se regăsesc şi în antichitatea anterioară religiilor biblice.
Pesah (Paştele evreiesc) este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea eliberării din robia egipteană şi ieşirii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moise.
Paştele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paştele creştin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paştelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii. Nisan este a şaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel civil. În calendarul religios, Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, este prima lună a anului ecleziastic ebraic, conform poruncii divine:
”Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului.” (Exodul 12,2).
Conform tradiţiei ebraice, sărbătoarea Paştelui trebuie să cadă primăvara. Calendarul ebraic este însă un calendar lunar, de aceea luna Nisan ar trebui să înceapă cu 11 zile mai devreme în fiecare an solar. Pentru ca Nisan şi Paştele să cadă primăvara, şi nu în alt anotimp, se adaugă câte o lună suplimentară (numita Adar II) în anumiţi ani. Dintr-un ciclu de nouăsprezece ani, anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 şi 19 au câte 13 luni lunare, în loc de 12 luni. Acest calendar stabil, folosit şi în prezent, a fost introdus în secolul al IV-lea, pentru a se asigura corelarea cu calendarul solar şi anotimpurile.
Pastele se celebrează timp de opt zile, în perioada 15-22 Nisan. Dintre acestea primele şi ultimele două zile impun respectarea strictă a regulilor religioase. Intrarea evreilor în Pesah este marcată printr-o masă rituală, Seder.
La creştini Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Isus în a treia zi după răstignirea sa din Vinerea Mare.
Paştele sunt sărbători a căror dată este variabilă, pentru că nu corespunde unei date fixe din calendarul gregorian. După primul sinod de la Niceea din 325, s-a decis ca Paştile să fie sărbătorite duminica de după a 14-a zi din prima lună lunară din primăvară. Toate Bisericile creştine acceptă metoda de la Alexandria, care plasează echinocţiul din emisfera nordică pe 21 martie, cu o diferenţă de două zile, data lunii pline fiind determinată după ciclul metonic. O problemă care a apărut mai târziu este diferenţa de practică dintre Bisericile apusene şi răsăritene. Primele au adoptat calendarul gregorian pentru a calcula data Paştelor, iar ultimele calendarul iulian. A fost propusă o reformă pentru metodologia de calculare a datei Paştilor prin summitul de la Alep, (Siria), din 1997. Aceasta ar fi permis eliminarea diferenţelor de dată între bisericile occidentale şi orientale; reforma ar fi trebuit să intre în vigoare în 2001, dar a eşuat.

Indiferent de epocă sau gradul de civilizaţie, oamenii mereu au sărbătorit într-o formă sau alta „învierea”, începutul primăverii.

lumina_01lumina_02

Cum am ajuns de la o sărbătoare menită să celebreze primăvara şi natura la împins preaslăvitul cărucior de cumpărături în supermarket, nici noi nu mai ştim. Traseul deturnării, denaturării este la fel de misterios ca şi calea Domnului.
În Săptămâna Mare ne-a interesat mai mult dacă „săracu’ Gigi” o să petreacă Paştele în arest sau liber. „Victorie pentru Gigi Becali în Vinerea Mare!” sau… „Vinerea mică a justiţiei române”? Gigi, şefu’,  a fost eliberat, oamenii lui, fraierii, au rămas în arest. Familia regală a luat parte la slujba de Înviere de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, preşedintele Traian Băsescu, soţia sa şi fiica cea mică, Elena, la Mănăstirea Humorului şi am văzut-o pe Elena Udrea, pe bicicletă, în ie şi cu traistă bucovineană.
Mii de credincioşi au participat la slujba de Înviere de la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române din Bucureşti, milioane de români s-au călcat în picioare în hipermarketuri…
Nici politicienii, nici clericii nu privesc spre individ ci spre o turmă şi o tratează ca atare.
An de an se repetă aceeaşi poveste şi nu ne este ruşine să afirmăm că suntem buni, suntem miloşi, suntem creştini de nici nu mai ştim să calculăm câte mii de ani. După beţiile de azi noapte urmează ştirile cu intoxicaţiile alimentare, imaginile cu mormanele de gunoaie şi tone de plastic lăsate-n pădure sau la marginea drumului.
Pe cine interesează într-o zi ca cea de astăzi că mesajele spam emit în fiecare an o cantitate de dioxid de carbon la fel de mare cu cea eliberată în atmosferă de 3,1 milioane de automobile sau faptul că o persoană se sinucide la fiecare 40 de secunde?
Şi totuşi… creştini sau nu, măcar să ne amintim că suntem oameni, facem parte dintr-un ecosistem fragil pe care-l dezechilibrăm cu bună ştire şi lumina pe care am luat-o e bine să o economisim şi s-o împărţim…

Acum hai fuga, se ard micii pe grătar, se încălzeşte berea la… plastic.

09-04-19_00109-04-19_00209-04-19_003

N-am să fiu mai bun nici de Paşte, nici de Crăciun… Vă doresc Sărbători Fericite! În fiecare zi… 🙂

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=KQ5H1fk3keM]

Dumnezeu pierdut în translaţie (pt. 2)

Mi-a intrat în cap o chestie: mirosul cozonacilor la televizor. Nu are nici o noimă, dar ce are sens? Mă tot gândeam zilele acestea la iconografie. „Icoana este fereastra către cer”  a spus Sfântul Ioan Damaschin.
Priveam ieri cerul,  acel apus de soare şi nu era o icoană, era vie, vibra şi parcă acel cer m-a mângâiat. Nu, nu iau substanţe niciodată. Oraşul te face să o iei razna oricum… Evadez cum şi unde poţi într-o lume… o lume nu neapărat sacră, dar magică. Iluzia unui nou răsărit, a unei noi zile, a… învierii.

Şi nu mereu este doar o iluzie…. 🙂

înviere 1/1
înviere 1/1
înviere 1/2
înviere 1/2
înviere 1/3
înviere 1/3
înviere 2/1
înviere 2/1
înviere 2/2
înviere 2/2
înviere 2/3
înviere 2/3

Mă gândeam la toate tablourile pe care le-am văzut legate de Isus şi tematica Paştelui. Toate prezintă suferinţa şi moartea. Vă amintiţi de o imagine cu învierea lui Isus? Sunt eu defect, dar am imaginea cuielor, a sângelui, a crucii, a lacrimilor… Se perindă imagini stridente sau sumbre, violente, văd durere şi moarte. Există ceva ce ne leagă de macabru şi de senzaţional… Lumina din neon.
Încercăm să îngropăm întunericul din noi în loc să-l scoatem la lumină…

09-04-17_310609-04-17_321009-04-17_317009-04-17_316509-04-17_316609-04-17_305609-04-17_3035

Şi totuşi liliacul are parfum şi la oraş.

09-04-17_315509-04-17_313309-04-17_312809-04-17_311809-04-17_309909-04-17_3098

Şi cineva mereu o să ne întindă o mână invizibilă…   Chiar dacă liliacul nu are parfum prin monitor…  🙂

09-04-17_314709-04-17_314609-04-16_2989

Dumnezeu pierdut în translaţie (pt. 1)

Cum se întâmplă mereu în preajma sărbătorilor, am revăzut toate filmele despre ci nu cu Isus, Moise, Apostolii, Fecioara Maria şi Maria Magdalena, am văzut o serie de documentare despre secretele, misterele şi enigmele creştinismului, adică acelaşi clişee gen fetiţele-n roz, băieţeii în albastru cu care an de an suntem bombardaţi şi ne auto pedepsim în ideea că „aşa e bine”, „aşa trebuie”, „aşa se face”. Nu ne place mielul, da’ Paşte fără friptură de miel?

miel sau... ce a mai rămas din el...
miel sau... ce a mai rămas din el...

Ei, ieri seară avem poftă de puţină caterincă, de ceva cancan, de un orice absolut nedefinit, de acel ceva care poate este chiar enigmaticul Dumnezeu sau cel puţin este la fel de intangibil şi de nedefinit.
Tolănit pe canapea, cu un deget până la cot scobindu-mă în nas şi în mâna cealaltă cu telecomanda, butonam în disperare să găsesc acel ceva sau să mă regăsesc în ceva. Pe OTV nicio şansă: se discuta la modul tehnico-ştinţific despre cutremur, adică nu era nici un lunatic, nicio vrăjitoare ci chiar doi domni respectabili de la Institutul Seismologic, pe Realitatea era fostul şi actualul ministru de finanţe şi se certau pe marginea bugetului şi deficitului iar eu cum am numai deficit şi nici urmă de buget, eram uşor depăşit de discuţie… aşa că mi-am încercat norocul pe Antena 3. Sinteza Zilei lu’ Gâdea, dacă ai baftă de Vali Stan şi ceva „audio failuri” bate orice Divertis Mall. N-a fost să fie: în studio era Gâdea cu Mircea Diaconu, Tudor Chirilă, Mircea Radu şi unicul potenţial salvator de situaţii tragi-comice: Mircea Badea. Şi mai mare mi-a fost dezamăgirea când am constatat că vorbeau despre Dumnezeu. La draq, ca să nu zic la naiba! Mi-a plăcut Mircea Diaconu care a vorbit foarte firesc şi interiorizat despre credinţă, m-a surprins Tudor Chirilă care a vorbit uşor expansiv despre Isus, Mircea Radu a confirmat: este un prostănac şi Mircea Badea la început părea stânjenit de sacou, subiect şi situaţie/discuţie, da’ şi-a intrat în rol şi a spus exact ce se aştepta de la el să spună. Constat constant confuzia unor oameni între Dumnezeu şi Isus, dar depăşesc acest aspect.  Tudor Chirilă şi-a lansat şi noul videoclip cum anunţa şi pe blog şi mi-a plăcut o frază de acolo: „Sunt Tudor Chirilă şi încerc să fac lucruri frumoase.” N-am fost fan Vama Veche, nici Trupa Veche şi nici trupa Vama nu mă dau pe spate, nici piesa aceasta „Dumnezeu nu apare la ştiri” nu m-a convins, dar ideea îmi este simpatică…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=yXSp4g_9SjI]

Cine e, unde este şi cum arată Dumnezeu? La ştiri nu e, dacă merg pe mâna lui Tudor. Să rămân în zona profană a muzicii, mie îmi place o formaţie obscură, The The şi Matt Johnson spune într-o piesă:
„But if you think that Jesus Christ is coming
Honey you’ve got another thing coming
If he ever finds out who’s hi-jacked his name
He’ll cut out his heart and turn in his grave

Islam is rising
The Christians mobilising
The world is on its elbows and knees
It’s forgotten the message and worships the creeds

If the real Jesus Christ were to stand up today
He’d be gunned down cold by the C.I.A.
Oh, the lights that now burn brightest behind stained glass
Will cast the darkest shadows upon the human heart
But God didn’t build himself that throne
God doesn’t live in Israel or Rome
God doesn’t belong to the yankee dollar
God doesn’t plant the bombs for Hezbollah
God doesn’t even go to church
And God won’t send us down to Allah to burn
No, God will remind us what we already know
That the human race is about to reap what it’s sown”
(Armageddon days are here again)

Adică ce mi-am amintit este că „Dumnezeu nu merge la biserică”. E uşor usturătoare şi partea cu „dacă adevăratul Isus s-ar ridica astăzi ar fi împuşcat cu sânge rece de C.I.A.” dar asta deja este o altă poveste…
La ştiri nu, la biserică nu, atunci unde?

unde este Dumnezeu? (1)
unde este Dumnezeu? (1)
unde este Dumnezeu? (2)
unde este Dumnezeu? (2)

Unde este Dumnezeu când se petrec tragedii? Când moare un copilaş de câteva luni de o boală incurabilă, când vine un tsuami, un cutremur devastator sau se petrece o catastrofă aviatică? Există Dumnezeu? Cu tot scepticismul meu, zic că totuşi există şi Dumnezeu este peste tot. Nu ştiu de unde au unii ideea că Dumnezeu este numai bun şi numai frumos… Eu din tot ce am citit, n-am dedus aşa ceva şi nu mi s-a indus de nicăieri ideea aceasta. Şi fiind catolic, e drept, ne-practicant de mult prea multă vreme, totuşi mi-am dat toate „examenele” la şcoala de duminică… Dar tot drept este, nu mă mai duc la biserică şi n-am mai discutat cu un preot de vreo 25 de ani… N-am pus la socoteală micile clinciuri cu tot felu’ de preoţi şi teologi mai mult sau mai puţin auto-declaraţi. Poate că nici nu mai am cea mai bună relaţie cu Dumnezeu, dar asta este iar o chestiune mult prea intimă ca să o pun pe tapet. Şi nu are nicio legătură cu existenţa sau inexistenţa lui Dumnezeu. Doar credinţa mea şchiopătă rău de tot uneori…
Mi-am amintit de păgâni. Mereu încerc să sap înapoi până la rădăcini. Omul primitiv trăia în armonie cu natura şi cu universul. Cel puţin asta este imaginea noastră idilică despre el şi aşa pare să fie din tot ce am găsit dovezi arheologice legate de viaţa şi credinţa lui. În vremurile în care încă nici nume nu i-am dat lui Dumnezeu cred că omul a fost cel mai aproape de el. Nu, nu numele e problema, dar am senzaţia că esenţa s-a pierdut în translaţie…
Mi-a plăcut o „chestie” ieri pe care a spus-o Badea când discuţia a ajuns la ce i-am cere lui Dumnezeu dacă l-am întâlnii: Dumnezeu nu este Peştişorul de Aur…

unde este Dumnezeu? (3)
unde este Dumnezeu? (3)
unde este Dumnezeu? (4)
unde este Dumnezeu? (4)

Ieri seară Dumnezeu a fost pe Lipscani, la Hanul lui Manuc, a fost în Unirii… L-am surprins (din nou 🙂 ) cu aparatul foto, dar i-am simţit atingerea cu sufletul şi a avut bunăvoinţa să-mi arate încă o dată faţa sa. Cea frumoasă.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=vzKe2gTx-EA]

Scurt că…

costă. Puteam să mă exprim „scurt că este pe bani” sau puteam căuta orice altă formulă, dar nimic nu e ca „că costă”! Ha ha ha! 😛
Vâlvă mare cu AC/DC, cu DNA-ul înfipt în glezna fotbalului, jale şi lacrimi pentru Prinţesa lu’ – era să zic Peşte, da’ e Salam, cutremur de Paştele cailor, etc… Am forfecat şi prin presă şi pe blog şi am şi câteva fotografii proaspete. Şi multă altă treabă… 🙂

09-04-15_2770

Ţeapa eşuată de 4 milioane de euro pe seame rockerilor am lămurit-o ieri. Nu la prima oră, dar în timp util şi documentat. Nici presa n-a reacţionat mai rapid.
Pentru organizatorii de evenimente este totuşi un semnal: fix cele două formaţii, AC/DC şi U2 care au anunţat că nu vin în România nici anul acesta, sunt probabil cele mai aşteptate evenimente…

Moldova. Lucrurile sunt clare şi din nefericire este exact cum am spus şi săptămâna trecută: nimeni nu este interesat – nici Europa, nici America – să intervină într-o problemă din zona de influenţă rusească. În ciuda eforturilor lui Cristian Diaconescu, ministrul de Externe,  ieri în Parlamentul European, rezolutia discutata în AFET va fi dezbătută abia săptămâna viitoare la Strasbourg. Grupul Socialist din Parlamentul European, din care face parte şi PSD, a dat ieri semnale că se va opune adoptării rezoluţiei. Voronin are mână liberă, tortura triumfă la Chişinău. Toate drumurile trec prin Kremlin.
Băsescu a ajuns în ingrata situaţie a iepuraşului: cu filtru, fără filtru, iar n-are şapcă. Dacă nu lua o poziţie dură faţă de Voronin, cu siguranţă ar fi fost acuzat de lipsă de patriotism. Aşa este acuzat de stricarea relaţiilor cu Moldova. Care relaţii?
Voronin a cerut, miercuri după-amiază, o amnistie totală pentru participanţii la manifestaţiile post-electorale din 7 aprilie de la Chişinău şi încetarea tuturor acţiunilor în justiţie. Asta, după ce sute de oameni au fost bătuţi şi torturaţi zile la rând…

09-04-15_2750

Orele de educaţie fizică, sâmbăta. Este noua idee genială a doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei, prezentă ieri la comisia pentru învăţământ din Senat. La câţi copii obezi şi diformi populează tot mai autoritar peisajul cotidian, mai bine nici nu se putea! Trăiască chipsurile, Coca-Cola şi toate fast-foodurile! Sport? Surfingul pe internet frate!

Cine e soacra lui Geonă? Dacă nu ştiaţi, Costea Margareta este una din revoluţionarele de frunte din decembrie 1989, în zilele de 22-23 decembrie a participat la evenimentele ce se desfăşurau la sediul TVR şi pe data de 23, chiar a fost rănită. Oameni întreprinzători, socrii lui Geoană au cumpărat de la stat – de unde alt undeva? – o vilă în buricul Bucureştiului. Soacra lu’ Geoană preşedinte! Ha ha ha! 😛

09-04-15_2741

Şi fiindcă ţara merge bine, criza evoluează mai rapid şi mai înfloritor decât s-a prognozat, coaliţia a împărţit şi presa de stat: TVR este sub control PDL, Societatea de Radio revine PSD-ului şi Agerpres trece sub oblăduirea PC-ului.

Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice, a tăiat din condei impozitul forfetar care trebuia plătit doar de firmele din domeniile unde se considera că se face evaziune fiscală (imobiliare, turism) şi l-a transformat în impozit minim pentru toate firmele din toate domeniile. Se estimează falimentul a circa 40.000 de firme. Nici nu vreau să calculez câţi şomeri în plus înseamnă… Bravo!

09-04-12_2221

Şi dacă tot suntem în Săptămâna Mare, pedeliştii vor să lanseze un parteneriat cu Biserica, prin care statul să subvenţioneze proiectele de asistenţă socială în proporţie de 80% de la buget. Deputaţii au aprobat şi majorarea salariilor clericilor. Asta pentru cei care susţin în continuare că nu statul  subvenţionează Biserica.

Trăiască Peştii! Nu vă gândiţi la ce mă gândesc eu! Miercuri, 08.04.09, în zona localităţilor Sulina şi Chilia Veche, au fost ridicate în vederea confiscării 90 de plase monofilament, în lungime de 5.400 m, abandonate în zona lacurilor din complexul Matriţa – Merhei şi zona de nord a Lacului Lumina. Joi, 09.04.09, pe raza localităţii Ceamurlia de Jos au fost găsiţi doi bărbaţi, Iancu C., domiciliat în Constanţa, şi Petrică P., domiciliat în Tulcea, care transportau cu o maşină 300 kg de peşte, în stare proaspătă, fără documente legale. În urma acţiunilor menite să combată braconajul din deltă, inspectorii ANPA şi poliţiştii de frontieră din Tulcea au confiscat 650 kg de peşte şi au reţinut 12.250 metri plase monofilament. Pe numele a 16 persoane au fost întocmite dosare penale. De asemenea, au fost aplicate 12 amenzi contravenţionale, în valoare totală de 1.800 lei.
Începută cu Gigi Becali, de la Steaua, şi continuată cu patronul lui FC Argeş, Cornel Penescu, seria arestărilor din rândul oamenilor de fotbal pare că nu se va opri aici. Numele lui Adrian Mititelu de la Craiova este cel mai vehiculat în presă.
Pe Becali nu legat de fotbal l-a agăţat DNA-ul şi despre valiza cu bani de la Cluj nu prea s-a vorbit în ultima vreme. Pe de altă parte sunt mulţi care şi-ar dorii clubul Steaua înapoi la Armată. Circul continuă la televizor, poftă mare la coajă cu miez!

09-04-12_2224
Pe blog… Unii îi mai aşteaptă pe AC/DC la Bucureşti. Ha ha ha! Alţii o plâng pe soţia lui Salam de parcă ar fi cunoscut-o. Mie doar de săracii copii îmi este milă care vor creşte fără mamă…
Despre circ şi Sorin Roşca Stănescu am citit la Roxana care vrea să-i trimită portocale acestuia în eventualitatea în care o să fie arestat. Ce nu-mi place din toată povestea: este sau nu implicat Băsescu, ideea ar fi să fie scos vinovat. Iar am să o spun, nu-mi este simpatic Băsescu, dar nici nu pot să-i înţeleg pe cei obsedaţi exclusiv de băgare la apă a acestuia cu orice preţ şi prin orice mijloace.  Problema mea este că toată clasa politică este la fel de putredă… vorbim de Năstase, Antonescu, Voiculescu, Verestoy, Vadim şi Becali re-loaded sau Boc, sunt la fel.
Ţeapa legată de cutremur se clarifică (încă o dată) aici: nu de paşti şi de paştele mă-si! Ha ha ha! 😛

afis-stefanut11

Preiau şi un mesaj umanitar:  Ştefănuţ are talasemie majoră. Şi are nevoie de 171.000 de euro pentru un transplant de măduvă care se face într-o clinică din Italia. Astăzi, Joi, 16 aprilie, ora 20:00, la club Fabrica. ( Bucureşti, Str. 11 Iunie, nr. 50) Vor cânta pentru Ştefănuţ formaţiile Viţa de Vie, Sarmalele Reci, Byron  şi Zob. Biletul costă 25 de lei.

Teledon Romtelecom
0900 900 332 pentru 2 euro; 0900 900 335 pentru 5 euro; 0900 900 330 pentru 10 euro

Cont: BRD, Sucursala Academiei, Bucureşti
RON: RO 64 BRDE 410 SV 25 155 48 41 00; EURO: RO 86 BRDE 410 SV 25 156 01 41 00; USD: RO 24 BRDE 410 SV 25 156 28 41 00; Cod SWIFT: BRDEROBU. Titular: Florescu Nicolae

Încă un caz în care statul se dovedeşte impotent şi soarta unui copil ajunge la mila publică… şi iar mă enervez când îmi amintesc că Cristi (cacofonie voluntară din nou!) Minculescu cu ceva falsuri în actele medicale şi cumetria aferentă, a profitat de banii publici pentru a se salva! djhdgjumuzrrmutzitxdstupuiprfuzrtzrtdzttbt…na!!!

AC/DC: Play fool sau… ei şi! – de ce?

AC/DC NU mai cântă în România! Direcţia Belgrad, fraţilor, 26 mai, cât mai sunt bilete… ha ha ha! 😛

Am râs de cum s-a prezentat marele eveniment de la bun început dar nu e de râs, e penală traba!

Au fost deja vândute 8 mii de bilete pentru “eveniment”-ul de la Bucureşti, Ticketpoint a promis returnarea banilor… organizatorii, Play Cool nu mai sunt de găsit… n-a ieşit ţeapa de 4 milioane de euro, da’ 10 mii de euro tot au ciupit cei doi israelieni şi dacă nu apărea infirmarea pe situl oficial al formaţiei australiene,  în seara de 14  mai încasau 300 de mii de euro…

Date oficiale de pe situl oficial AC/DC
Date oficiale de pe situl oficial AC/DC

bucrockarena_04

“Pe 31 mai AC/DC nu canta in Romania. Este sută la sută. Avem contra-confirmare şi de la agentul trupei cu care am vorbit în urmă cu două ore. Nu ştim exact dacă a existat vreodată un contract, cum arăta acel contract, cu cine s-a semnat şi aşa mai departe. Noi am fost implicaţi în acest eveniment strict pentru artiştii români. O să analizăm, mâine, situaţia şi, dacă vom considera, s-ar putea să fie un proces de imagine între noi şi Play Cool”. – a declarat ieri seară Cristian Busuioc de la One Event pentru Realitatea.net.

http://acdc.com/index-orig.php - prima pagină, situl AC/DC
http://acdc.com/index-orig.php - prima pagină, situl AC/DC

Situl oficial al formaţiei AC/DC anunţă ţeapa pe prima pagină…. Suntem tari!!!

Citez:

AC/DC Date In Bucharest Falsely Advertised

Promoters in Bucharest, Romania have been falsely advertising AC/DC as the headliner for their 2 day Bucharest Rock Arena festival happening on May 30 and 31, 2009.

Tickets for this event have been available online as well as various retail outlets in Bucharest. AC/DC’s Black Ice World Tour is sweeping through Europe where the band are headlining the 02 Arena in London tonight as well as April 16, 2009. AC/DC fans are encouraged to visit the ACDC.com tickets page for a list of all sanctioned concerts. AC/DC will complete another 20 European dates before returning to the U.S. for a tour which kicks off on July 28 in Foxborough, MA.  (AC/DC news)

bucrockarena_021

Este suficient de clar, nu? Promovare falsă a unui eveniment…

Eu am spus prin ianuarie că AC/DC şi U2 au declarat oficial că NU vor cânta anul acesta în România, motivul principal fiind lipsa unui stadion. Formaţiile mari şi-au cam făcut agenda de turneu şi greu mai prinzi câte o “feresatră”…
Play Cool şi mega fâs-tivalul lor mi s-a părut o chestie dubioasă de la bun început: păi faci afişe numai cu trupele din deschidere şi pui bilete-n vânzare fără să ştii cine o să fie cap de afiş?
Figura AC/DC a făcut mare vâlvă… Marketing mioritic? Foarte posibil…

„Bucharest Rock Arena Se amana pana la o data care va fi comunicata ulterior PlayCool anunta amanarea Bucharest Rock Arena pana la o data care va fi comunicata ulterior. Motivele amanarii sunt de natura organizatorica si vor fi comunicate in detaliu in urmatoarele zile. Mentionam faptul ca Bucharest Rock Arena NU se anuleaza ci doar se amana. Revenim cu amanunte curand.”

M-am consultat şi eu cu tata gândac (înlocuitor artificial la mama omida) şi o să vină AC/DC la Bucureşti când se întoarce Bon Scott vocal.

Până atunci… vă las cu ochii-n soare (adică cu blogu’ de azi).

Atât a rămas din site-ul oficial al evenimentului…

ţeapă în ţara lu' Ţepeş
ţeapă în ţara lu' Ţepeş

Am fost urecheat de Thanata: “Ma! Azi m-ai dezamagit! Sa nu sufli tu un cuvant ca nu mai vine ACDC??? Pai ma asteptam la un blog pe tema asta, unul usturator !! eu crap de nervi! In pauza vroiam sa ma duc sa iau bilet…e…ca aveam vreo 10 de luat” – m-am executat rapid! Ha ha ha! 😛

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=syHA0PJxu24]

Contraste şi extreme

Cerul era aproape negru şi se lăsa cu toată greutate sa peste oraş. La 4 dimineaţa este linişte, doar aragazul fâsâie când pun ibricul cu apă la fiert şi aştept cu cafeaua pregătită momentul magic în care aroma se răspândeşte prin bucătărie. Aprind ţigara şi savurez imaginea cartierului încremenit, lumina portocalie a becurilor de pe stradă, misterul orb al umbrelor incerte. Mi-ar place să mă trezesc în fiecare dimineaţă în alt pat, într-un alt loc, într-o altă lume.
Dar să revin la ce – şi nu la cine – mă arde. Am început săptămâna cu fâşii de lumină, pete de soare şi am eşuat în tomberonul cotidian.  Aplic instinctiv principiul una caldă, una rece. Vreau să mă trezesc, dar visul să continue… Gândul naşte cuvântul şi cuvântul fapta. Pot orice.

09-04-15_2609_soare_0109-04-15_2609_soare_0209-04-15_2609_soare_0309-04-15_2609_soare_0409-04-15_2609_soare_0509-04-15_2609_soare_0609-04-15_2609_soare_0709-04-15_2609_soare_0809-04-15_2609_soare_0909-04-15_2609_soare_1009-04-15_2609_soare_1109-04-15_2609_soare_1209-04-15_2609_soare_1309-04-15_2609_soare_1409-04-15_2609_soare_1509-04-15_2609_soare_1609-04-15_2609_soare_1709-04-15_2609_soare_1809-04-15_2609_soare_1909-04-15_2609_soare_20

Trec la frecuşul blogului.  Vreţi cancan? A murit soţia manelistului Salam. Trist, tragic, bla, bla, bla, cum vreţi voi, sincer? Mă doare-n cot. Sunt „n” bloguri pe tema asta de parcă ar fi prinţesa Diana. Nu că-s insensibil – chiar dacă-n acest caz particular, chiar sunt -, da’ noi din toate facem circ. Oameni mor zilnic, aşa este… firesc. Uneori uităm să ne îngrijim, alteori sistemul sanitar dă rateuri. Cele două se mai şi suprapun. Pax vobiscum!
Cutremur. Este alt subiect omniprezent. Este un fel de bau-bau apocaliptic. Îmi sunt simpatici ăştia care ştiu cu precizie ziua şi ora marelui eveniment şi-l aşteaptă cu pantalonii în vine.
Pe Năstase îl doare de capul lui. Parafrazând, eu am cântat-o din 1990: „vrem capul lui…” (piesa 15 din MP3 player). Mă refeream la Iliescu.
Am zâmbit când am citit asta. M-a zgârmănit în cur.
Impozitul forfetar este celălalt subiect arzător. Unii zic că guvernu’ pune piciorul în prag. Pragul unui faliment anunţat. Se servesc şi soluţii de eschivă. Hoţia salvează România! Ha ha ha! 😛
Săptămâna Mare fără Isus? Imposibil. Eu am văzut toate filmele pe temă pe toate programele de televiziune prin rotaţia an de an. Uneori îmi vine să-mi bat singur cuie şi să-mi ascund mormântul, să-mi fur cadavrul, să-mi strig avocaţii şi să dau în judecată toată lumea! Vreau şi eu o icoană frate! (Pe statui se cacă porumbeii… ha ha ha! 😛 )
Încă nu m-am decis dacă pârjolesc recolta sau… ard câmpii…  Apă nu beau, nu vă pierdeţi timpul cu otrăvitul fântânilor. Mahmureala poate fi evitată într-un singur mod: menţii starea de beţie. 🙂
Ţara arde…  nici urmă de ţărani pe câmp.

Şi un up-date legat de AC/DC la Bucureşti (adică, NU la Bucureşti!)AC/DC, pardon, ei şi! de ce??!
Cam asta e… Mult, puţin, astăzi atâta am poftit şi am putut. Toane. Contraste. Uneori extreme.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=kkfY58pWyOs&feature=related]

“It started with a low light,
Next thing I knew they ripped me from my bed;
And then they took my blood type,
It left a strange impression in my head.
You know that I was hoping,
That I could leave this star-crossed world behind;
But when they cut me open,
I guess that changed my mind.
And you know I might
Have just flown too far from the floor this time,
’cause they calling me by my name
And the zipping white light beams
disregards the bombs and satellites

That was the turning point;
That was one lonely nigh

The song maker says, “It ain’t so bad”
The dream maker’s going make you mad
The spaceman says, “Everybody look down
Its all in your mind”

momentul zero barat

După spectaculoasa arestare şi menţinere în arest pentru cercetări a lui Gigi Becali, DNA loveşte din nou: ieri l-au săltat pe Cornel Penescu, patronul echipei de fotbal FC Argeş. N-au scăpat nici Preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor, Gheorghe Constantin, nici Liviu Făcăleaţă, director general al hipermarketului PIC şi Cristian Libertatu, fost director la Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Argeş, au fost şi ei reţinuţi de tot mai vânosul DNA. Recunosc, fac parte din minoritatea – nu neapărat tăcută – care la fotbal nu mă prea pricep. Ţin minte că a existat un moment zero în fotbal nu cu mult timp în urmă, unde „matronii” cluburilor au hotărât că termină cu blaturile şi jocul să revină pe gazon „pe bune”. Să înţeleg că acum a venit şi momentul zero barat? Ce ştiu este că FC Argeş este un club aflat pe la mijlocul clasamentului (momentan locul 10 cu 34 de puncte) şi – ca să găsesc şi eu o paralelă cu Becali – nici cazul lui Penescu nu implică politicul. Am aşa o senzaţie că DNA joacă la intimidare şi la cacealma. Nu stă în picioare nici teoria „peştelui mic”. În opinia mea, infractorul este infractor, că a furat un portofel cu 10 lei sau că a comis o crimă, făptaşul trebuie prins, judecat şi condamnat iar locul lui este la mititica. Problema cu DNA-ul este că din ce vedem aşa spectaculos la televizor, pare mai de grabă o telenovelă trasă de păr şi marile capturi al DNA-ului sunt doar peştişori de acvariu. Cazuri flagrante cum a fost „bricheta” sau „valiza” care-l implică tot pe Becali, stagnează sau au fost îngropate elegant. Asta ca să nu vorbim de cazurile grave de corupţie care nici măcar nu sunt în fază de cercetare.
Pe de o parte cred că se vrea prostirea comisiei europene care monitorizează justiţia, pe de altă parte este spectacol pre-electoral şi circ de a distrage atenţia şi de la cazurile grave şi de la dezastrul economic şi social care macină societatea.

Barosanul Mircea Sandu dă din umeri: s-a acoperit cu hârtii şi derogări. „Naşu’” din vârful piramidei afirmă cu nonşalanţă că nu are nicio treabă. Bine, dacă nu are nicio treabă şi îşi ia salariul degeaba, eu zic să plece.
Dar de plecat nu pleacă nici Piţi care s-a baricadat în vestiarul Naţionalei şi îşi vrea toţi banii. La contra-performanţe şi nesimţire Piţurcă dă dovadă de consecvenţă.

09-04-09_1614

Meciul de rugby între Dinamo şi Farul Constanţa a durat nici 7 minute. Rezultat final: 9 sportivi răniţi, 9 sportivi suspendaţi. Unde-i sportul în toată povestea aceasta?

Îmbulzeală mai ceva ca-n 1992 pentru fotoliul de la Cotroceni: după Crin Antonescu şi Mircea Geoană, şi-au anunţat candidatura şi Principele Radu Duda şi Ioan Talpeş , fostul director SIE. Dar şi-au anunţat intenţia de a candida şi Miron Cozma şi Vadim Tudor. Ce o mai făcând fostul meu vecin, vraciul vracilor Mudava?

Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor l-a vizitat ieri, în arestul Direcţiei Cercetări Penale, pe Gigi Becali, declarând la ieşire că acesta are un moral bun. Vadim i-a dus finanţatorului Stelei câteva ouă încondeiate şi câteva cărţi. Nu, nu cărţi de joc ci cărţile sale cu autograf, publicistica lui Arghezi şi… „Groapa” lui Eugen Barbu. Ha ha ha! 😛 Inspirată alegere! Pentru tonus mergea şi… “Pădurea spânzuraţilor”… ha ha ha! 😛

Caricatură de Vali Ivan, Jurnalul Naţional
Caricatură de Vali Ivan, Jurnalul Naţional

Voronin a dat verdictul: nouă persoane din Serbia şi serviciile româneşti au dirijat violenţele din Chişinău. „Avem totul filmat şi putem identifica feţele tuturor fiarelor care au atacat poliţia. Le vom aresta şi le vom judeca.” – a mai spus preşedintele Moldovei.
În contra-partidă, Traian Băsescu merge azi în Parlament pentru a transmite un mesaj despre protestele de la Chişinău. În avanpremiera acestui mesaj, el l-a acuzat aseară pe preşedintele Voronin că încearcă să ridice o cortină de fier peste Prut şi că aduce acuzaţii nefondate României.
Realitatea este sumbră: sute de tineri care au participat sau au urmărit manifestaţiile violente din 7 aprilie de la Chişinău zac în continuare în subsolurile comisariatelor de poliţie unde sunt bătuţi şi torturaţi. Au fost săltaţi şi mai mulţi jurnalişti şi lăsaţi să aştepte ore în şir pe coridoarele comisariatelor ca să audă de după uşă cum sunt bătuţi manifestanţii arestaţi…
Poliţia patrulează nonstop străzile din Chişinău cu girofarurile pornite şi starea generală indusă este de frică şi teroare.

În săptămâna patimilor o ştire de ne-ratat: Isus a fost promovat şi pe Twitter de Biserica Sfintei Treimi din New York, cu sediul pe Wall Street, în inima districtului financiar. Timp de câteva ore, în Vinerea Mare, credincioşii au putut urmări o adaptare a „Patimilor lui Isus”, relatate în replici de maximum 140 de caractere. Credincioşii au primit update-uri şi prin SMS.
În Suedia, la Vaesteras, enoriaşii au donat 30.000 de piese Lego pentru realizarea unei statuia care reprezintă Învierea Mântuitorului.
Vaticanul îşi face canal pe YouTube şi prima pagină de pe WordPress arată tot timpul ca un conglomerat de sectanţi… Ce mai urmează?

Delfinii din Marea Neagra mor în plasele braconierilor la calcan. În doar doua zile, ecologiştii au descoperit cadavrele a şapte delfini ucişi de plasele montate în mare. Alţi zeci e posibil să fi murit…

3.546 de lei (35,4 milioane de lei vechi) este suma medie aferentă la ora actuală pensiei speciale de parlamentar. Pe lista pensionarilor speciali se află câţiva grei ai politicii postdecembriste: Ion Iliescu, Ion Diaconescu, Nicolae Ionescu-Galbeni, Gabriel Ţepelea, Gavril Dejeu, Adrian Păunescu, Nora Rebreanu, Ion Solcanu, Hildegard Puwak, Rodica Stănoiu, Radu Câmpeanu şi Mircea Ionescu Quintus. Să mai zic „huo!” ?

Cam asta este-n presa de astăzi, cam aşa arată „normalitatea” noastră cotidiană.
Şomajul în unele judeţe a sărit de 6%, despre economie nu prea avem ce vorbii că este splendidă, dar inexistentă, agricultura a fost îngropată de mut şi cei aleşi să conducă par preocupaţi de orice altceva, numai de treaba pentru care au fost puşi în funcţii nu. Exemplul lui Mircea Sandu este elocvent…
Scormonind în groapa de gunoi, am găsit totuşi şi o ştire pozitivă în toată brambureala de astăzi: contrar tradiţiei mioritice, preţurile nu au mai crescut în săptămâna premergătoare sărbătorii, preţul unui kg de miel e de 15-16 lei. Miel sau după caz… câine comunitar.

09-04-12_2146