Pe Subsource mi-ia „strecurat” UnSoricel – este oarecum firesc: este de la „ei” de acolo 😀 – şi ascultând „The Reason (Parasite)”, mi-am spus: Rage Against the Machine meets The Prodigy!
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=J1kv0xDx8z0&feature=player_embedded]
Miroase a instigare, bate vânt de revoluţie. Să nu zic şi eu vântul schimbării. Aşa şi-au spus prin 2006 patru băieţi londonezi când s-au pus pe treabă într-un studio din sudul oraşului.
Au avut sprijinul celor de la The Prodigy şi asta şi-a lăsat amprenta pregnant pe sunetul lor. Mi-au amintit şi de Asian Dub Foundation, dar şi de Apollo 440 – „Rocker to rocker, raver to raver, turn up the bass why don’t you do us all a favour…”
Contestă aşa zisele live act-uri Dance în care „artiştii” se pitesc în spatele unor laptopuri, dar detestă şi cele Rock golite de substanţă şi conţinut al căror valoare este dată doar de cantitatea gelului şi fixativului din păr…
Subsource (i)au atitudine.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=e2viIoB4JTU]
Coperta are o notă militaristă, pagina MySpace seamănă cu manifestele de stânga. La 20 de ani să fi anarhist este o opţiune predictibilă iar în Vest stânga încă simbolizează rebeliunea împotriva sistemului. Pot înţelege asta, nu şi accepta. Şi uite aşa sunt „io” mai sictirit şi mai cinic, ştiu că nici stânga nu duce nicăieri şi suntem într-un mare-mare rahat… 😆
„Tales From the Doombox” conţine 10 piese, atitudinea Punk se întrepătrunde cu oscilaţiile Dubstep şi fâşii sonore Coldwave. Este un mix – un cocktail – exploziv, dinamic, are nerv, loveşte unde trebuie.
„Tales from the Doombox” – piesa ce dă şi titlul albumului şi deschide materialul – armonizează perfect coloratura Dub cu incisivitatea sonorităţilor The Prodigy, ritmul pulsează, ruperile şi pasajele aerisite cu nuanţe grave, misterioase accentuează eficient dinamica.
„StreetSoul Music” amestecă abordarea Dub şi Hip Hop iar instrumentaţia este minimalistă, dar pulsantă, sintetizatoarele au nerv, gravitate.
„Some People” revine mai zgomotos, mai incisiv, basul cu electronica bârâie şi bâzâie, ritmul este mai alert, sunetele zgârie ameninţător sau colorează subtil într-un flux dinamic. Aşa ar suna Asian Dub Foundation remixat de The Prodigy.
„Disarm” are un refren puternic, armonios, piesa oscilează de la faze zgomotoase la pasaje aerisite, o lecţie de groove şi dinamică susţinută şi armonic, lucrurile au sens, simplitatea, minimalismul se dovedesc încă o dată mai eficiente decât „n” canale virtuale create cu laptopul…
„Charge Me” reduce uşor tempo-ul, pasaje mai aerisite – aproape de zona Trance sunt intercalate de momente mai incisive cu iz Drum’N’Bass, un „vals” captivant.
„The Ides” introduce ceva din ferocitatea Punk în Electro-Dub-ul zgomotos, clapele aduc culoare, basul pulsează grav, loveşte-n plex. Subsource suprapun stări, atmosfere diferite şi reuşesc să le aducă, reducă la un numitor comun într-un mod extrem de natural şi convingător.
„New Bones” este o construcţie aproape lirică pe acelaşi fundal gros, uneori zgomotos, alte ori subtil şi degajat.
„Parasit (The Reson)” nu degeaba este şi marea favorită, piesa de single şi primul clip, conţine tot ce este mai bun în amestecul sonor creat de Subsource. Agresivitatea sunetului a la The Prodigy, ritmurile incisive, refrenul puternic impregnat cu note Dub, totul se compune şi integrează organic.
„Machines In Real Life” aduce la olaltă ceva Drum’N’Bass cu feelingul Rock, ruperile adaugă prospeţime, sunetele grave sunt la fel de prezente ca armoniile minimaliste, reţeta este bună şi o exploatează, pare să se repete, dar să fi simplu este cel mai complicat lucru posibil.
„Beats And Bandages” închide materialul într-o notă mai Rock, susţinută agresiv de electronica zgomotoasă, sună ca un imn, se termină parcă prea repede şi vrei să asculţi tot discul de la capăt.
Eu asta am făcut. Nu o dată şi aproape toată ziua de ieri.
Nu fac revoluţie şi – părerea mea – nimeni nu mai face revoluţii, suntem prea comozi, prea alienaţi, prea îndopaţi şi prea goliţi, dar Subsource au făcut un mix exploziv, incisiv şi cu siguranţă de mare priză. Succesul pare garantat, să vedem ce formă o să ia… produsul.
suna bine, antrenant – recunosc, se ascunde un pui de anarhist si sub pielea mea si macar prin muzica sa se simta bine si el 😆
am vrut sa comentez si acolo unde ii postase UnSoricel dar ma bucur cu atat mai mult ca ai scris despre ei.
“The Ides” e foarte faina, ca de altfel tot albumul la care ma bucura ca o surpriza elementele de dnb si toate alternantele astea de ritmuri care ii fac atat de vii.
pe de alta parte, cred ca revolutie poti face, iar tu chiar faci, si cu alte “arme” si fara sa iesi in strada, prin muzica si arta (chiar si aceea de a gati preaminunat! 🙂 ) in general, prin atitudine.
atitudinea este în general cheia. 🙂 Punk-ul este o atitudine, Rock-ul este o atitudine, Hip Hop-ul este o atitudine.
din păcate toate acestea ajungând în zona business se estompează, rămâne forma şi este eliminat conţinutul, esenţa…
din viaţă scapă cine poate, dar e cum a spus-o Morrison: no one gets out of here alive…
Subsource au pornit cu dreptul (he he, ce fain pentru o trupă de stânga 😛 ), să vedem unde şi cum ajung. 🙂
sărut-mâna. 🙂
Sunt geniali,am bagat repede torrentul …trebuie neaparat ascultati.Multumim lui UN SORICEL de recomandare ;)….pana acum m-a impresionat the ides.Pare o trupa nemaipomenita,cel putin dupa concepte ….intotdeauna mi-am dorit sa fie natiunea asta mai treaza,sa vedem anarchysti adevarati si in acelasi timp uniti impotriva tuturor imbecililor astia de la guvernare.Ce viata minunata ar fi :X
E o trupă de băgat la cutie. clar.
poate am să scriu despre anarhism, ţi-am mai spus: e o utopie, nu cred că ar rezista probei practice, implementării în contextul real-social… în fine. 🙂
guvernanţii noştri sunt exact oglinda noastră, “revoluţia” pleacă de la schimbarea sinelui, de la bunul simţ de a recunoaşte că…. ăştia suntem.
da,adevarul e ca in romania sunt multi anarchysti (cu moralul) dar cand vine vorba de manifest se dau toti deoparte,stiu:-J Nu ma intelege gresit!Daca zis faptul ca am participat la ceva de genu,se pune?!Nu am nickname-ul asta doar pentru ca mi s-a parut cul cuvantul,ci chiar inseamna ceva pentru mine,si chiar as fi in stare de manifest.In schimb,e nevoie de un om care sa aiba putina putere in societatea romaneasca,pentru a starni si pe ceilalti.Yo n-am asa mare putere ca sa pot influenta lumea,asta e nasol 😐 Ce pot face?! daca iti faci o grupare,zice lumea ca sunteti nebuni,si mai ales rad cocalarii care nu stiu decat sa-si faca laba toata ziua,si sa bei,sa te imbeti ca porcul 🙂 serios,ce viata e asta la unii:-/ te duci in club,dansezi,te imbeti pana dai la rati ajungi acasa mort,si mai faci ce mai faci ziua,si atat.Nu stiu unii sa citeasca o carte,sau un blog,sau sa caute informatii pentru cultura lor generala…stau toata ziua si joaca counter si dau porn la google search.Si-i mai vezi pe unii ca-si pun pe la status citate de Dostoievski (l-am scris cu litera mare) si nici macar nu stiu cine e ala sau ce mari opere a scris…..
SAU,mai pe scurt….Romania!!!
până nu uit – un blog care a pornit promiţător, păcat că pare abandonat: Machu Pichu. bagă un ochi. 😉
mda…. ştii, din experienţă spun, oamenii individual sunt de cele mai multe ori OK, însă unde se adună mai mult de 2-3 prieteni lucrurile încet-încet o iau razna. ni se spune că omul este un animal social, eu am oarecare rezerve… plus, ne furăm singuri căciula oricum.
nice one…
numa ca nu ‘nimeresc’ torrentu…
e pe drum. 😉 verifică mail-ul mai târziu. (îmi merge netul destul de lent momentan…. sorry. )
eu zic “danke!”. 🙂