John 5 – Remixploitation (2009)

John 5 - Remixploitation
Social Buttons by Linksku

John 5 - Remixploitation Pe numele său adevărat John William Lowery, John 5 s-a născut pe 31 iulie 1971 la Grosse Pointe, Michigan şi conform celor spuse de el, a pus mâna pe chitară la 7 ani şi nu i-a mai dat drumul.
După ce a cântat între alţii şi cu Lita Ford, în 1996, John 5 a dat o audiţie pentru postul de chitarist al formaţiei Marilyn Manson, dar la acel moment a fost ales Mike (Timothy) Linton, devenit cunoscut sub pseudonimul Zim Zum.
În 1998 a debutat pe albumul 2wo (Two), proiectul controversat al lui Rob Halford produs de Trent Reznor (Nine Inch Nails). A fost momentul în care Halford a declarat că este homosexual şi s-a plictisit de Heavy Metal, fanii Priest n-au apreciat nici una din aceste declaraţii şi discul cu toate că este un material interesant, s-a bucurat de un succes moderat.
În acelaşi an, John 5 s-a alăturat ex-solistului formaţiei Van Halen, David Lee Roth şi a participat la compunerea şi înregistrarea albumului „The David Lee Roth Band”. Ulterior, în 2003 a mai compus o piesă pentru David şi albumul „Diamond Dave”, „Thug Pop”.
În timpul imprimării albumului „Mechanical Animals” Zim Zum părăseşte trupa Marilyn Manson şi prima opţiune pentru un nou chitarist a fost John 5. Riffurile lui colorează următoarele două albume: „Holy Wood” şi „The Golden Age of Grotesque”. În urma concertelor şi incidentelor de pe scenă, cel mai cunoscut fiind cel din 2003 de la Rock Am Ring când Manson l-a lovit pe scenă şi John 5 şi-a aruncat chitara, relaţia celor doi s-a stricat şi John a părăsit trupa fiind înlocuit cu Tim Skold din formaţia KMFDM.
În 2004 apare primul album solo: „Vertigo”. Recunosc, nu sunt un mare fan al aşa numiţilor „Guitar Heroes”, rar ascult cu plăcere albume instrumentale ale unor chitarişti, de multe ori am senzaţia că totul se rezumă la tehnică şi la ego-centrism: „vai ce tare sunt şi ce chestii fac” şi destul de des muzica rămâne pe planul doi.
Ascultând discurile lui John 5 am avut o surpriză plăcută. Stilul său este foarte colorat, alternează ingenios piesele şi temele, abordările şi stilurile diferite, dar reuşeşte să facă totul cursiv şi savuros. Are amprenta stilului American, mi l-a amintit pe Steve Vai din 1984 şi cele două materiale „Flex-Able” cu reflexii Frank Zappa, are ceva şi din abordarea lui Paul Gilbert şi ca toţi chitariştii Rock, are rădăcini Jimi Hendrix.
Pe „Vertigo” paleta este largă: de la piese Rock zgomotoase ca „Needles, CA”, „Feisty Cadavers” sau „Dead Man’s Dream” la incursiuni în Bluegrass, Country şi Blues ca-n „Sugar Foot Rag”, „Liberty” sau „Sweet Georgia Brown” şi sunt piese în care amestecă genurile, sare cu uşurinţă dintr-o tonalitate în alta, de la un gen la altul.
„Songs For Sanity” din 2005 păstrează abordarea colorată, începe exploziv cu „Damaged” şi cu experimental-industrialul „Soul Of A Robot” ca apoi să ne delecteze cu acusticul Bluegrass/Country în amestec cu chitară clasică şi un strop de Blues „Gein With Envy”. „Sin” este o piesă întunecată, cu multe zgomote şi riffuri distorsionate, „Behind The Nut Love” un respiro de Blues cu miros de New Orleans, ca următoarea „Blues Balls” să amintească de perioada petrecută cu David Lee Roth. Faptul că este atât de colorat şi polivalent, îl face şi foarte ascultabil, piesele au şi suficiente riffuri şi melodicitate, nu sunt un solo de chitară dintr-un capăt în altul.
Proiectul Loser din 2006 a fost o încercare de a pune pe picioare o formaţie alături de vocalul Joe Grah, basistul Charles Lee  şi bateristul Glendon Crain. Albumul „Just Like You” este un material Rock/Rock Alternativ, în manieră Americană, dinamic şi cu sunet „gras”, bombastic. Lansarea albumului şi turneul ce ar fi fost menit să-l promoveze s-a suprapus în mod nefericit cu celălalt proiect la care participa John 5: albumul „Educated Horses” al lui Rob Zombie (ex-White Zombie) şi fiind pus în situaţia de a alege între cele două proiecte, John 5 a ales Rob Zombie.
„Educated Horses” este unul din cele mai reuşite materiale din cariera solo a lui Rob Zombie şi se pare că anul acesta va fi lansat şi noul produs de pe care în vara trecută a fost prezentată oficial piesa instrumentală „Tyrannosaurus Rex”. Din actuala formulă Rob Zombie alături de cei doi mai fac parte Piggy D bas şi Tommy Clufetos tobe.
În 2007 apare al treilea album solo John 5 „The Devil Knows My Name”, un disc mai întunecat, mai agresiv, dar la fel de colorat, nu lipsesc experimentele şi joaca abordării, a schimbărilor de tonalitate şi stil. Piesele sunt ceva mai lungi, 6-7 minute, dar materialul este la fel de dinamic şi antrenant ca precedentele.
„Requiem” apare în 2008, păstrează aceeaşi coloratură, alternanţa riffurilor tăioase cu pasajele melodice, combinaţiile de stiluri diferite sau diametral opuse, într-o manieră plăcută, nu doar de la o piesă la alta, dar şi în cadrul unei singure compoziţii.
2009 aduce primul material remix al lui John 5: „Remixploitation”, 10 piese reinterpretate, rearanjate într-o abordare şi perspectivă nouă, mult mai agresivă ca precedentele materiale, este un disc orientat spre Industrial şi experimental, este cel mai direct, cel mai Rock produs semnat John 5 de până acum, este mai întunecat decât precedentele, dar nu mai puţin incitant, se aud şi voci filtrate, folosite ca instrumente, menite să coloreze şi să dea mai multă viaţă, autenticitate materialului.
Este un material „greuşteanu”, obligatoriu pentru fanii Marilyn Manson, dar şi pentru fanii chitariştilor de clasă. Nu dau note, dar John 5 merită un 10.

Linkuri:

Site Oficial
MySpace
YouTube
Twitter
(profil Hi5 n-am depistat… ha ha ha! 😛 )

4 comments on “John 5 – Remixploitation (2009)

  1. merci .. pe asta nu l-am prins inca .. probabil toti torentii curg de la est catre vest… haha… n-a trecut pe canal in jos…

    sper ca esti bine… din moment ce dai cu rockul in populatie sper ca-l asculti si tare… sa moara manelistii de durere !

  2. wow, de la Lita Ford si Lee Roth si pana la 2wo-ul lui Halford, Manson si Zombie……….pai asta e problema cu el …..sau nu ? …zici ca Manson la pocnit pe scena ? tre sa fie o chichitza acolo….un adevar….

    in fine ,

    ma bag sa ascult remixploitation-ul ….si ma bag ca extra small fan Manson si nu ca fan chit. de clasa ….ca aia sucks ….

  3. pentru Un Soricel – pentru mine a fost o surpriză plăcută. ştiam manson-urile, mi-a plăcut şi two, aveam şi zombie-ul, dar nu albumele solo… şi sunt faine.

    sunt ok, man, thanks. împotmolit în viaţă, da’ mereu scap cumva…. ha ha ha! 😛

  4. pentru rifeor – ‘neaţa. 🙂
    am văzut pe DVD incidentul de la Rock Am Ring, John 5 băga rifful de la “Beautiful People” şi Manson la lovit de două-trei ori… prima oară probabil din greşeală. dar nu John 5 este primul instrumentist care după un timp se satură de “glumele” lu’ Manson de pe scenă… ha ha ha! 😛
    da, carieră interesană… nu ţi-ar place discul cu Lee Roth şi Loser-ul, în rest, mai ales ultimele trei discuri solo sunt cred că şi pe placul tău… nici eu nu-s Kuky să ascult cu gura căscată Satriani sau Malmsteen de dimineaţă până seara… ha ha ha! 😛 John 5 a fost o surpriză plăcută… 🙂
    ai cam chiulit!
    vezi că noul Manson e fain ( http://brushvox.wordpress.com/2009/05/20/the-high-end-of-low-sau-armagoddamnmotherfuckingeddon-ul-dupa-manson/ ) şi îţi recomand şi câteva trupe Punk despre care am scris: Gallows, Anti-Flag şi Propagandhi… găseşti pe aici cronicile. 🙂
    audiţie plăcută man şi un week-end fain!

4 Pings/Trackbacks for "John 5 – Remixploitation (2009)"

  1. […] pe suedezul virtuoz de peste 10 ani cred, anul trecut l-am descoperit ăn adevăratul sens pe John 5 pe care-l ştiam doar din Marilyn Manson, 2wo şi Rob Zombie, mi-a plăcut mereu Frank Zappa, Steve […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *