în ideea că noaptea este sfetnic – sau sfeşnic? – bun, mi-am pus chiloţii pe dos, pe dos de tot, adică în loc să mi-i trag pe cur, i-am tras pe cap şi astfel protejat de „necurat” şi focusat absolut pozitiv, m-am scufundat în nani. revelaţia, nici de data aceasta nu m-a ocolit:
după douăzeci de ani de tranziţie buimacă, acum ştiu. nu e nicio Luminiţa la capătul tunelului, e flacăra mov!
mai e o treabă, să nu ziceţi că fac (numai) caterincă: magia începe unde se termină ignoranţa. 😉
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=UDUeUFPzU2s&feature=related]
acu chiar ca nu mai e nici o luminita.Poate doar o Luminita!
pentru miruna – prostie este cu nemiluita, suficentă încă pentru zeci de generaţii….