În 1991, la doi ani de la căderea zidului Berlinului, America părea să fie unica superputere rămasă pe scenă şi capabilă să intervină ferm în ori ce problemă ivită. Rusia era doar ruina Uniunii Sovietice iar China eterna promisiune.
Succesul intervenţiei Americane în Irak după ce acesta ocupase Kuweitul, incapacitatea Rusiei de a se opune ne-au făcut să credem în realitatea visului American, în fiabilitatea democraţiei şi în adevărul suprem şi unic oferit pe tavă ca un sandwich de Unchiul Sam.
Mirajul s-a rupt pe 11 septembrie 2001. Epoca Bush şi administraţia absolut aberantă de la Washington a reuşit în timp record să epuizeze resursele economice şi umane a unei Americi cu o imagine de atlet şi zâmbet impecabil de Hollywood.
Bush şi ai lui Republicani ies şifonaţi din scenă de un război care a măcinat nu doar sistemul şi societatea Americană, dar a condus la un seism în lanţ ce a bulversat tot circuitul financiar şi economic global.
Rusia între timp a “inventat” arma Gasprom, China s-a integrat într-un sistem economic mondial, Europa pare mai vitală şi reuşeşte să-şi coordoneze acţiunile mai eficient, chiar dacă vedem cum Occidentul încearcă să supravieţuiască pe spinarea Estului şi ne-am cam trezit din visul frumos al capitalismului democratic şi am constatat că gardurile nu-s din cârnaţi şi câinii n-au covrigi în coadă, ba, uneori prietenii te muşcă pe la spate.
În acest context mondial, sarcina Democraţilor şi a noului preşedinte, Barak Obama, este una extrem de ingrată. Obama poate devenii simbolul salvării, dar tot aşa uşor poate să se transforme într-un ţap ispăşitor peste noapte. Oaia neagră…
4 comments on “Oaia neagră”
2 Pings/Trackbacks for "Oaia neagră"
-
[…] bani mulţi şi o economie funcţională nu reuşesc să o scoată la liman. Obama riscă ceea ce am prevăzut înainte de a fi ales: din salvator să se transforme-n oaia neagră, ţapul ispăşitor. Am […]
-
[…] un pattern destul de vizibil. Mai puțin vizibil este ceea ce se află în spatele său. Dar despre Mr. Obama am vorbit încă-n noiembrie 2008 – asta ca să vedeți ce „profet” […]
Au fost doar cativa ani intre 1954 si 2008 si iata ca U.S.A. a votat pentru un melanj dintre o alba si un..negru, pana cand o femeie va ajunge intr-o pozitie similara,clonarea va avansa…
E ,intr-adevar, o adevarata provocare sarcina noului President de a prelua fraiele,intr-un haos ce zguduie o lume…
A existat si un alt presedinte,..patat doar pe frunte,care a marcat definitiv soarta unui imperiu…Istoria se repeta?
Ca de obicei, Oreste la datorie! 🙂 (Sper sa nu te ofenseze comparatia…).
Asa e… unii o stiu din analiza istorica, altii informandu-se, iar altii (ca mine, de ex.) … doar un “feeling”…
But… talk and never touch again. Chef de viata, in schimb!!!
Don’t ask what Obama can do for you, but ask what you can do for Obama… ca sa parafrazez un alt presedinte american… adica solutiile pot fi clare … iar adevarul care e solutia, cel putin momentan pare ai fi inspirat doar pe americani… cinismul e mai consecvent european… in idea ca the more things change the more they stay the same… fabulous spirit !
Cica “oaia neagra” e chiar reincarnarea lui Abraham Lincoln…:D
Acum daca e sa ma iau dupa impresia pe care o lasa doar cand te uiti la imaginea lui…eu una simt ca e….altfel…
🙂