Marţi, după Crăciun (2010)

Eu sunt un bou ignorant, i-am văzut cred că toate filmele lu’ Andrew Blake, dar recunosc „Marţi, după Crăciun” este primul film semnat de Radu Muntean pe care l-am parcurs. Am ratat – sau nu – şi „Hârtia va fi albastră” (2006), şi „Boogie” (2008). 100 de minute în cazul filmelor româneşti înseamnă prea-lung metraj. E o chestie care parcă se predă la şcoală: cadre lungi – cică sugestive -, plicticoase şi în mare parte complet inutile. Pregătiţi-vă pentru un mini curs despre proteza dentară la copii, de exemplu. Scenă justificată la final de film într-o replică de câteva secunde în mijlocul certei conjugale. Şi în general, la rece vorbind, scenariul echipei formate din Răzvan Rădulescu, Alexandru Baciu şi Radu Muntean este subţire rău, subiectul absolut banal şi dezvoltat lent, fără şuruburi, fără nimic ce să-i dea sare şi piper iar finalul e abrupt, tăiat cu toporul, ai senzaţia că au terminat caseta, s-a terminat acumulatorul din camera de filmat, adică un coitus interruptus. Actorii. Victor Rebengiuc într-un rol secundar şi şters, ca şi Silvia Năstase. Dragoş Bucur este ok, poate singurul actor din noua generaţie care joacă natural, cursiv în filme, nu aduce aerul acela teatral şi fals pe care multor actori scena a impregnat-o. Mimi Brănescu nu este la fel de credibil, joacă mediocru şi uneori dicţia nu-l ajută. Aici ajungem şi la buba eternă: sunetul. Se aude-n film orice, numai dialogurile mai puţin. Fie fâşâit de fâş, fie aparat de tuns, mixer, autobusul de la colţ sau bormaşina vecinului de la 7, îţi rup boxele, ce vorbesc actorii de multe ori se pierde-n zgomotul de fond. La o scenă Mirela Oprişor şi Mimi Brănescu vorbesc în bucătărie iar copilul strigă din baie, evident, vocea copilului se aude de trei ori mai tare. Incredibil! Şi este încă un film fără coloană sonoră, fără muzică. Mirela Oprişor şi Maria Popistaşu joacă acceptabil, dar nu strălucitor, însă aici nu-i vina actorilor, scenariul este slab, şi cred, regizorul. Chiar şi scena din pat de la început este inodoră.
Am rămas cu o singură nelămurire: în film Maria Popistaşu are un tatuaj, pe afişul filmului nu. Care-i poanta?

Am citit şi ce spun alţii. Pe Cinemagia

aliku23 spune: „este o adevarata capodopera a cinematografiei romanesti : un scenariu complex , o regie impecabila (consider ca aceste cadre fixe dau celui ce vizioneaza un impuls pentru a fi atent la film , nu cred ca dupa primele 30 de minute cineva a oprit televizorul , a parasit sala de cinema -daca a rulat- sau pur si simplu a apasat butonul pause) un film atent la detalii (poate chiar mai atent decat a fost castigatorul de anul trecut al oscarului , The Hurt Locker) , actori excelenti si un subiect sensibil pentru societatea noastra tratat cu delicatete si eleganta . Eu ii dau nota 10 .”
Zdraveius: „Plictisitor, banal, sacadat, interpretare artificiala, fara pasiune, fara daruire, fara implicare emotionala, fara amprenta personala a fiecarui personaj, fara traire, fara sentiment, dialoguri seci, citite parca de undeva robotic, precum prompteristii de la stiri.
Sunet prost.
Inserarea scenelor de nuditate care vor sa fixeze in ochii spectatorului imaginea de film modern, in tendinte, care satisfac dorinta unora de a vedea si asa ceva intr-un film cu si despre oameni, alaturi de limbajul “de cartier” nu sunt suficiente pentru a transforma o poveste care se intampla, intr-adevar, destul de des, intr-o pelicula de valoare.
Alaturarea de “geniu” a doamnei care face reclama la iaurt si la adeziv pentru placa dentara cu Victor Rebengiuc spune multe despre inspiratia regizorala.”
GabrielaSirbu: „Un film simplu, in care toti participantii joaca firesc, natural si frumos, cu dialoguri obisnuite de fiecare zi fara prea mare importanta – probabil ca de aia sonorul e destul de prost – asadar un film care ar merita vazut. ar daca in viitoarele filme RO vor mai fi prezentate, in toata splendoarea lor, si alte penisuri (Boogie-Dragos Bucur + Marti, dupa Craciun-Mimi Branescu = astea sunt filmele pe care le-am vazut eu) probabil ca publicul feminin si nu numai, ar putea face un clasament al celor mai dotati posesori…”

Aha, dacă 11 cm înseamnă dotat, topul chiar merită!

24 comments on “Marţi, după Crăciun (2010)

  1. o fi ca mai multi asteptaM sau asteptau ziua asta … sa bloguiasca … L-am vazut ieri … nu ca ziua conteaza … dar l-am vazut in ciuda insistentelor partenerei mele care imi zicea sa nu ne pierdem vremea… eu am zis hai sa fiu mashochist sa vad ce se mai preda la IATC .. unde n-am intrat… deci m-am uitat cautind si gauri si cautind si ceva interesant de care sa ma leg… adica masochism sa fie dar sa fie curat !

    Ce poate nu s-a inteles asa de la distantza este ca in toate cele romanesti de acum se cauta dovada ca am putea face si noi filme ca ei .. ei ar fi cei din spatiul ala inca la care nu aderam ! OMu a vrut sa arate zic eu ca si la Bucuresti a venit ennui-ul francez consumerist… tip cu casa sotie prieteni job Citroen parintzi dar doar amanta il scoate din amortzeala ! de unde multi care s-au recunoscut in acea idee… Evident regizorul trece cu periutza peste detalii de viatza romanesti esentiale, reale si de specific macar .. dar din cite am intzeles sunt unii si unele (inclusiv partenera mea) care mi-a zis ca cica asa ar trai unii in Bucuresti…. la un anumit nivel… imm

    Cred ca mesajul din spatele filmului asta e – in atitea feluri acest film putea fi mai interesant dar nu asta era idea, idea era ca si noi suntem plictisiti acuma ca ei … restul nu conteaza… le-o aratam lor ca am ajuns ca ei si ne zic bine ati venit in club si poate iese de un premiu !!

    Altfel spus, ‘the visual statement’ is ca : acu putem spune ca avem clase medii care se plictisesc si nu stiu ce sa faca cu timpul lor.. macar pe ecran. Plus avem regizori probabil care sunt prea ‘enuizati’ de oarecare reputatie ca ar fi talentati ca sa se obosesca cu adevarat cind filmeaza insa ei sunt in idea lor.. pur vest nene !…

    Problema e alta, astia care chiar fac filme despre ennui au mers mai departe si deci macar la final ma asteptam de la ‘ai nostrii’ sa traga o tzeapa pe undeva mai interesanta ‘un deux ex-machina pervers’ – gen sa-i spuna sotia pai si eu te insel tot cu ea – sau te intzeleg si eu pusesem ochii pe ea !… dar inca ideile astea sunt doar de birou probabil Rebenciuc nu le-a prea agreat si nu le-a introdus in cursul despre ‘naturalismul vietii romanesti’ … mi-a placut insa ca in loc de paltonul clasic generatiei sale … Rebe era un Al Pacino … in scena pomului de Craciun… mai trebui sa-si arate si Volvoul si era perferct (ca tot declarase ca asta e masina visurilor sale in 90)….

    Oricum in alta ordine … am zis sa mai vad un film ca macar asta se poate acu acasa… si m-am uitat la The Seventh Continent a lui Haneke – o pura coincidenta un film tot despre un cuplu cu o fetitza… film din 89 … http://www.imdb.com/title/tt0098327/
    ambele filme apleaza la naturalism ca estetica dar aici comparatia se opreste scopul fiind altul cu adevarat … Idea ca o familie nu reuseste sa vada/gasesca sens in nimic din viatza de zi cu zi din jur e acuta si azi si la noi … Atlfel spus unii vestici ne-au spus si prevenit … dar noi tot nu vrem sa auzim !!

    • băi, povestea asta sună a Franţa anilor ’70, eventual ciupiţi anii ’80. şi divorţul o fi tragic şi/sau traumatizant, dar e o banalitate absolută – şi o spun relaxat, cu 2 divorţuri la activ. 😀 aş risca să spun că este cursul firesc al vieţii şi numai subiect de film nu. poate suntem diferiţi doar la proaste: toate reacţionează la indigo: “nu o să-ţi mai vezi copilul!” de clasa a doua şi replica cu mâna cu care i-a umblat pe pulă apoi a băgat-o în gura ficei. nu pula, ci mâna, evident. finalul văzut de tine e pur occidental, eventual tipic franţuzesc dude, la noi asta încă n-a… penetrat. omu’ a redat strict realitatea, n-a dat-o în SF şi experiment. poate era de fiţă – că cică e la modă acum în RO – dacă o dădea pe swing. 😀 adică în continuare suntem cu 2-3 decenii în urmă… 😆
      amestecu ăsta prost realizat de neo-clasicism italian şi pseudo-burghezie franceză de anii ’80 transhumată-n Floreasca, e greţoasă la propriu. şi sincer, oamenii ăştia par complet nepricepuţi şi ne consideră fraieri (şi mai inculţi ca ei).
      mult mai românesc e faptul că la noi plictisit este şi taximetristul, vânzătoarea de la chioşc, pieţarul, adică şi ultimul de jos de pe scara socială, “fiţele” celor din clasa medie sunt super de căcat – ca să citez o exprimare din film.
      Rebe la faza cu bradul părea câteva minute mai de grabă vânzătorul de brad, ce să admitem, ar fi fost mult mai cool.
      şi revin la ce mă obsedează: sunetul este desecrabil şi este încă un film fără muzică, fapt ce mă sperie.
      ştiu un milion de filme mult mai simple şi mai bine făcute, ăsta, nu e film, este eventual spălare de bani sau nici măcar, ci pur şi simplu moft de dâmboviţa.
      s-a nimerit să văd filmul acum, n-am făcut studii de impact, ştii că nu-s genul.

  2. ca veni vorba de filme …..eu sunt putin obsedat de banksy, si am vazut “exit through the gift shop” , a vazut careva filmul ?
    pt. un soricel ….e british d’al tau …

  3. salut RiFeOr, nu nu l-am vazut nu stiam ca a aparut s-a tot vorbit a scoate un film… e foarte popular de 3-4 ani si a facut bani pogon, se pare ca i-au reusit fitzele… Pe aici pe unde locuiesc era patria lui .. toate zidurile aveau o fresca a sa adica un graffiti … acu dupa ce primaria le-a sters ani de zile in timp ce altii (ca si mine lle pozam) acu primaria le conserva cu folie de plastic peste ele .. din pacate nici asa nu da bine cum multi alti artisti graffiti au decretat pe buna dreptate ca Banksy e vindut si idea era sa nu se vinda … si deci pe unde apare un graffiti al sau … a doua zi apare si altceva (si un misto) peste !…

    Uite aici o carte a sa (era si in Ro la un pretz care nu face) dintr-o perioada cind era in undrerground si ce se vede erau facute pe diversi pereti/trenuri in strada… oricum nimeni aparent nu stie cum arata deci moaca sa e inca la secret (in idea ca politia il aresta daca l-ar fi prins)… asta e tot ce mai e underground deci intrebarea e cind o sa-l vedem ..

    http://issuu.com/ano.nym/docs/banksy_wall_and_piece
    (da pe fullscreen ca e mai bine)

  4. da, stiu multe despre bansky . ….ma pasionat omu . eu il consider geniu (sunt fan)…..a ajuns pana si in toronto anu asta , inainte de nebunia lui g 20 … …din 7 garffitiuri au supravietuit doua .pe care le-am tras si eu in poza ….si da , unu acoperit cu plastic , protejat …
    cartea de care zici tocmai am gasito sub pomu’ de craciun .. 🙂 langa life-ul lui keith richard…..

    vezi aici , explica mai bine despre ideea cu banksy la licitatii ….

    eu am vazut filmul, il am …..un soricel-ule dupa ce vezi filmul zi si mie …

    bai t . eu inteleg faza cu acoperitul (protejatul) cu plastic …..

    faza tare acu cateva zile cand a donat 80 mi lire sa scoata rusii din voina din parnaie …. http://www.guardian.co.uk/artanddesign/2010/dec/12/banksy-russia-voina-donation

    • nu am urmărit nici fenomenul, nici tipul… e prea multă muzică, îmi ocupă tot timpul…
      e un lucru totuşi pe care niciodată nu l-am înţeles: dacă un artist moare de foame, e cool şi îl iubim, dacă face bani din ceea ce face, “s-a vândut” şi e de căcat. asta e valabil în muzică, în pictură, în orice… adică suntem fani şi-l susţinem – moral, dar să nu cumva să facă lovele că atunci îl urăm… pula mea, ce gândire e asta?!

  5. super, ambele carti merita … in Banksy e si un pasaj despre revolutia din Romania in ea… despre Nica Leon .. si cum din subconstient a iesit Timisoara din gura celor la demonstratie in 21…. plus marele sfat : all artist are prepared to suffer for their art but few are prepared to learn to draw !

    legat the Keef si cartea sa nu stiu daca ai citit ‘raspunsul’ lui Mick … e doar imaginat de un jurnalist de la Rolling Stone mag numit Bill Wayman (pe bune) .. dar e interesant de citit…
    http://www.slate.com/id/2273611/

    Banksy is a global brand now … mi-au placut mult cele facute pe zidul dintre Palestinieni si Evrei … IN Londra EINE i-a luat ‘locul’ si mai nou PMu Cameron i-a tras o pictura de-a lui EINE lui Mr Obama…

    http://www.ekosystem.org/0_Images/Streets/ukingdom/eine_shoreditch_london.jpg
    http://static3.slamxhype.com/wp-content/uploads/2009/06/1011210538_715922c905.jpg

    Legat de ce zicea Ticke… e etern disputabil .. in final faptul ca ajuta pe altii e super cool … mi-a placut faza cu aruncatul de pisici la McD workers … Problema e ca multi graffiti artists si-au facut religie din idea ca munca lor sa fie ‘perisabila’ si sa reziste in acest fel ‘comodificarii capitaliste’ … pentru a ramine in strada !!! si a ramine raw si challenging !!… IN final sunt multe shopuri si galerii aici in zona ce vind printuri cu el.. legal sau ilegal naiba stie dar se pare ca tot mai mult are pe cineva care ‘enforces his copyright’…

    • când am început filmările pentru documentarul încă incert despre mine, Pansament sau ce naiba o să iasă, dacă o să iasă ceva, m-au întrebat cine are copyright la toate “chestiile” mele, respectiv cele făcute cu alţii în combinaţie, evident… am râs. 😆 😆 😆 dracu le are şi probabil de asta o să şi mor îngheţat sub pod. da’ sunt cool, nu? nu m-am vândut. 👿

      • T my man, in general in UE e clar cu copyrightu a cui e pe ce este si asta automat … evident iti trebe si exit strategy … adica ce faci daca nu te intzelegi si altii investesc si ei in tine… deci vezi ce semnezi!

        idea ca poti muri din arta ta daca nu poti trai e o idee serioasa rau, tu poate intzelegi de ce o vezi ca alegere existentiala, in final poti trai si din altceva mai bine mai rau cum se poate si muri si din altceva !… oricum cool esti te asigur si tot cool o sa ramii si daca te incumetzi sa vezi si cealalta parte a drumului !

        LA MULTI ANI BUNI SI UN AN ‘VOIOS*’ ca tot pionieri suntem toti !

        *voios… opusul lui anevoios haha

        • tre’ să-ţi înregistrezi tot, la uniunea compozitorilor, la registrul de mărci, peste tot sari cu lovele, la ăsta de mărci de exemplu, cu lovele grele…
          n-am semnat încă nimic şi ca şi acum un an, sunt sceptic că iese ceva din proiectul cu pricina.
          în final de doi ani încerc să-mi găsesc un job şi perspective ca în următorii 5 ani să găsesc ceva sunt zero. asta optimist vorbind. aşa că fac ce ştiu, sau măcar ce-mi place. şi asta totuşi e nu doar cool, ci chiar fain. însă facturile, datoriile la bancă şi ratele neachitate arată spre un viitor sumbru şi sincer, nu văd ieşirea. dar caut. 🙂

          La Mulţi Ani şi tot ce vă doriţi! N-a fost să nu fie cumva. 😀

  6. poa sa fie el brand global….mie-mi place si sunt fan ….faza ca warhole a luat street artul si la pus in muzeu iar banksy a luat muzeul si la pus pe street……faza este absolut geniala….este un artist sau grup de artisti sau artista sau ce peleul meu o fi ….dar mie-mi e genial .
    Stiu de eine, cameron, shepard fairey. ….etc …..dar banksy rupe..inainte graffitiurile erau” happy” ….multe scrisuri imbarligate …..lua omul speriul si iesea la joaca…. mesajele din arta lui banksy sunt absolut beton armat..politice in mare majoritate…..a revolutionat ideea de graffiti…plus ca a inventat practica de a face graffiti cu mai multe sabloane deodata (multiple stencils)..absolut nou si genial …..

    ca se vinde la licitatii, staruri de hollywood…..bravo lui, a revolutionat si faza asta ….ia facut pe fraierici sa puna in licitatie garffiti…pl mea … considerata de toti the lowest level of art …desi nu e aprobata ca arta …….genial…….si a facut pe idiotii de la hollywood sa cumpere grafitti cu mii de parai…..extrem de tare faza ………………….de ex. shepard fairey a facut cover de album pt. j. cash …….

    http://www.google.ca/images?hl=en&q=shepard+fairey&um=1&ie=UTF-8&source=univ&ei=bYMdTYvpMYinnAeC3qnSDQ&sa=X&oi=image_result_group&ct=title&resnum=2&ved=0CDcQsAQwAQ&biw=1103&bih=463

    eu zik ca a ramne afara raw si challenging ….vor ramne eternele garffiti de pe trenuri ….sau neintelesele scrisuri ……insa banksy a adus faza la modul de “arta” , mesaje , mesaje politice …puse in puncte strategic alese ………au ajuns “fanii” sa acopere graffitiurile cu plastic foil pt. a le proteja de ignorants…care trec si dau cu spreiul peste sau harjonesc cu briceagul …..pt. mine e clara treaba …alte timpuri ….evolutii ….schimbari …..

    faza cu dat cu spreiul peste arta altui artist este absolut coward …ca si in skin art , dupa parerea mea , a real pro tattoo artist nu ar trebui sa faca un tattoo cover up …..este absolut copilaresc . eu zik ca intotdeauna noul , si ideea de schimbare a adus gloata sa mormaie …asta e si cazul lui banksy.

    eu sunt fan declarat.

    http://www.google.ca/images?um=1&hl=en&biw=1103&bih=463&tbs=isch%3A1&sa=1&q=banksy+graffiti&aq=1&aqi=g10&aql=&oq=banksy&gs_rfai=

  7. dear t. ip. ce ciudat cum vezi tu pt. next 5 ani …..fucken hell dude …..

    cz. eu zik ca tu nu vezi “iesirea”din cauza ca esti prea inghesuit intre” documenare”” ,facut ” albume”, copyright la “chestiile” tale, blog…….. incuie computerele in pivnita pt. 2 saptamani …vezi ce iese .

    dem. cheers for a new year and another chance for us to get it right.

    love ,m.

    • ce numeşti tu “înghesuit” cred că este felul meu de a fi: hiper activ, poate chiar agitat.
      documentarul a fost ideea şi este proiectul lui Alin – http://aldmovieland.blogspot.com/ -, de peste un an vorbeşte despre el, eu sincer nici acum nu ştiu exact ce o să iasă, dacă o să iasă ceva, aşa că… e drept, de ceva vreme – doi ani cred – am şi eu nişte idei de film, dar sunt conştient că n-am nici mijloacele, nici finanţarea necesară pentru ele. legat de “copyright” dacă mă “ardea” problema, o rezolvam de mult, dar dude, asta n-a fost niciodată o prioritate, mie îmi place creaţia, nu managementul. şi cred că ştii asta bine.
      iar computerul… pe de o parte job-ul pe care-l am, plătit, ne-plătit, aşa cum este el la ora actuală, mă ţine legat de computer şi net – am lucrat chiar şi azi, am pus ştirile deşii nu mi-am văzut banii din iunie… pe de altă parte cum am mai spus-o, computerul este instrumentul meu cum chitara este a ta. tu ţi-ai ţine chitara-n beci sub cheie două săptămâni? 🙂 eu zilnic scriu măcar o măsură de muzică, dacă nu mai mult. aşa sunt eu. ritmurile, temele “vin” cum îmi vin şi “imaginile” când pictez… nu ştiu de unde vin, dar vin tot timpul. 🙂 să le sufoc? să le ignor?
      şi blogul… vezi tu, încet-încet s-a transformat într-un mini lexicon muzical, scriu despre muzica pe care o ascult, mulţi – străini – citesc cu google translate ce e aici… o fi o ţicneală, nu zic nu, dar şi asta o fac din plăcere, nici măcar n-am încercat să vând spaţiu publicitar sau să cer o dată bilet la vre-un concert… da, cred că-s un bou, dar am mai spus şi asta… 😆 😆 😆
      ştii ce e amuzant? mai în glumă, mai în serios, spune-ţi că sunt un “mic burghez”, dar în final dintre toţi am rămas singurul punker şi trăiesc în continuare la limită, “on the edge” cum se spune. 🙂

      I love you man, thanks for everything, “pup” you and all your girls and a happy new year! 🙂 (the way out is through 🙂 )

      [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=8p_9wAK4rpo]

Leave a Reply

Your email address will not be published.