Child Abuse – Cut And Run (2010)

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Jc4EEUlzN5I]

Un exerciţiu de imaginaţie dificil: Jazz amestecat cu elemente de Metal extrem şi Proto/Anarcho-Punk. Probabil aşa ar fi sunat Slipknot prin 1999 dacă i-ar fi produs Steve Albini (Big Black, Rapeman,  Shellac) şi printre ei s-ar fi infiltrat John Zorn sau vre-un alt Jazzman cu mintea deschisă, eventula Slipknot şi King Crimson s-ar fi înfruntat într-un jam-session pe “21st Century Schizoid Man”.
Ritmuri incisive, bas distorsionat, clape schizofrenice şi o voce absolut brutală sunt caracteristicile celor din Child Abuse. Jazzcore sau post… everything piperat cu Psihedelic şi mult-mult zgomot.
Esenţa muzicii avangardiste constă în experimente şi experimentare, în fuziunea dintre genuri, stiluri, abordări teoretic de neîmbinat. Asta fac şi cei din Child Abuse şi o fac cu succes. Nu este o muzică pentru mase, dar muzica nici n-ar trebui să fie concurs de popularitate.
Molestarea de copii nu e cel mai fericit nume, însă au fost trei formaţii care au optat pentru el. La sfârşitul anilor ’70 a fost o gaşcă Punk din LA, apoi la începutul anilor ’80 o trupă de Hardcore din New York a activat sub această denumire şi în anii 2000 duo-ul compus din bateristul Oran Canfield şi vocal/clăparul Luke Calzonetti migrează din San Francisco la New York (Brooklyn) şi prin cooptarea basistul Tim Dahl se transformă într-un trio (şi mai) zgomotos sub aceeaşi titulatură morbidă.


Când vine vorba de influenţe Tim pomeneşte de Eric Marienthal, Frank Gambale şi Eberhard Weber, Luke aminteşte de Chick Corea şi Jan Hammer din epoca Mahavishnu adăugând cu ironie că face lucrurile mai cu suflet decât Jordan Rudess iar Oran afirmă că dacă Weather Report ar mai cânta împreună, probabil ar explora aceeaşi zonă sonoră ca şi ei.
Luke adoră muzica Baroc, dar a fost influenţat şi de Schumann şi Schubert, de electronica timpurie al unor Mort Garson şi Raymond Scott, dar şi de găşti ca Man is the Bastard, G.I.S.M. şi Siege. Oran afirmă că muzica lor continuă lina unor Thelonious Monk, Eric Dolphy, şi Captain Beefheart doar că într-o formă mult mai zgomotoasă.
Amintesc oarecum de Shining cu al lor genial „Blackjazz”, dar vis a vis de norvegieni, americanii sunt mult mai eclectici şi… schizofrenici, au o doză zgomotoasă de Crass şi Big Black, o aromă contorsionată de Space Rock şi Psihedelic din anii ’70 şi incisivitatea pe care marea majoritate a trupelor din zona Metal au pierdut-o pe parcurs cu ochii aţitiţi spre… Billboard.
Pentru majoritatea probabil Child Abuse sună ca sodomizarea muzicii, pentru alţii este o delicatese rară. Nu e o muzică de fundal, ci un uragan de intensitate maximă ce solicită atenţia deplină.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=ec7w-Qpqzz4]

Ca oricare trupă, Child Abuse au debutat cu o casetă demo ce conţinea 5 piese urmat de un CD auto-finanţat, re-editat ulterior şi în format vinil. Au urmat o serie de split-uri (discuri împărţite) cu Octis, Miracle of Birth şi Z’s, precum şi participarea pe diferite compilaţii ale unor case de discuri independente.
În 2007 este scos şi separat CD-ul împărţit iniţial cu Miracle of Birth, rebotezat în „Lovepump”, materialul poate fi ascultat AICI.
Finalmente, anul acesta pe 26 aprilie – la mine a ajuns abia ieri seară 😀 – este lansat noul album „Cut And Run” în format vinil şi CD.
Albumul conţine 6 piese la intensitate maximă şi suficient de extenuante pentru ascultătorul obişnuit cu clişee şi lălăieli conformiste. Sunt ceva peste 30 de minute de urgie sonoră în care absenţa chitarei este perfect umplută de sonorităţile distorsionate ale clapelor furnizate de Luke şi basul intens distorsionat al lui Tim iar ritmurile complexe ale lui Oran se dovesc inepuizabile. Luke face risipă de energie şi-n partiturile vocale, urlă şi mârâie ca un animal rănit. Child Abuse ocolesc sofismele, construcţiile armonice, muzica lor este compusă din disonanţe, structuri ritmice complexe şi zgomote ce fac invidioşi şi cele mai extreme trupe de Noise sau Industrial. Tempo-ul din “Hold This” trimite la colţ orice trupă de Grindcore. 😆
Mai rar discuri de aşa intensitate, Child Abuse rad tot în calea lor fără nici o milă. Greu de extras o piesă anume, mi-a plăcut foarte mult „Opportunity Zone” de exemplu, dar tot discul rupe. Coaie cât cuprinde!

Child Abuse – Site Oficial
Child Abuse – Pagină MySpace
Child Abuse – Pagină LastFM

4 comments on “Child Abuse – Cut And Run (2010)

    • what the f*ck is this?
      în română, maghiară şi engleză mă descurc, din germană mai înţeleg o vorbă, două, dar chineza mă depăşeşte complet.
      ce-i ăsta? “omul” nou?

  1. Ciudat si sa privesti clipul. Ma tot intreb la ce o sa-i foloseasca. Ca papusi sexuale si ca soldati imi trece prin minte, dar ca si altceva ?

    • zici de clipu’ pus de UnSoricel?
      poate ştie să facă omletă şi cafea, eventual merge la chioşc să cumpere bere, ţigări şi…. seminţe. 😀
      nu mă omor nici după păpuşi, nici după soldaţi. 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.