Caustic – This is Jizzcore

Am şi eu lipsurile, nelămuririle mele. De exemplu niciodată n-am înţeles exact care sunt diferenţele între sub-genurile Tehno, ce este House-ul, care este diferenţa între cele două… Nu că ar conta. 😆
La fel, nu văd mare diferenţă între ce HIM numesc „Love Metal” şi 90% din trupele catalogate drept Emo…
Nici în Industrial nu mă descurc mult prea bine… Sunt o grămadă de sub-categorii care îmi sunt străine sau cel puţin nu sesizez diferenţe substanţiale între ele. Nu intru în detalii, dar de exemplu este greu de explicat unde se termină Rock-ul Industrial şi începe Metal-ul Industrial…
La fel stau şi cu Noise-ul. Nu e neapărat genul meu iar dacă intrăm în sub-categorii, sunt perfect pierdut.
„Otrăvit” de spiritul Cybermental am dat peste o trupă pe care nu o cunoşteam: Caustic. Nu, nu participă la festival, dar cine ştie, poate la anul…
Caustic provin din Madison, Wisconsin, (U.S.A.), proiectul activează din 2002 şi singurul său membru permanent este DJ Matt Fanale (AKA Eurotic). Live şi în funcţie de locaţia spectacolelor, Matt are diverşi invitaţi, formula este în constantă schimbare.
Pe lângă inevitabilele showuri din cluburile americane, Caustic au participat la diferite festivaluri atât în America, cât şi în Europa: Providence Industrial Festival, Blacksun, Reverence, Indoctrination şi Infest.
Stilul abordat este Powernoise amestecat cu elemente de Industrial tradiţional. Textele lui Matt au o abordare plină de umor şi nu o dată au stârnit scandaluri. De gust, doar câteva titluri: „Hitler Ruined That Moustache For Everyone”, „Redneck Pussyhouse”,”This Track Will Get Skipped A Lot”, „I Gave the Blind Boy My Eyes (But Stole His Tongue)… 😀
Showurile sunt şi ele incendiare, pe scenă se petrec tot timpul lucruri imprevizibile, de multe ori membrii proiectului apar mascaţi şi consumaţi, beneficiază de un show vizual dinamic şi interacţionează cu publicul.
Pe lângă numeroase compilaţii, colaborări, EP-uri, Caustic au lansat primul album în 2006 „Unicorns, Kittens, and Shit”, urmat de „Booze Up And Riot” în 2007, de „I Am On Fire” în 2008 şi anul acesta de albumul dublu CD „This is Jizzcore”.

Caustic - 2009 - This is Jizzcore_cover

Mi-am zguduit şi eu dimineaţa de duminică (şi vecinii… 😆 ) cu cele 30 de track-uri ale noului material Caustic.
Piesele de pe „This is Jizzcore” continuă aceeaşi linie al Industrialului tradiţional american de la sfârşitul anilor ’80 cu un sunet mai gros şi mai dinamic, beat-uri mai incisive şi infuzie de Noise. Clapele creează atmosferă, aduc armonii, făcând muzica mai colorată şi mai comestibilă faţă de multe alte experimente asemănătoare. Cu toate acestea, nu este un material uşor, şi pe departe comestibil pentru un public neavizat.
Dacă prima piesă, „The Inmates Have Taken Over”, deschide albumul într-o manieră mai relaxată, următoarea piesă, „Agent Of Chaos” ne aruncă în tăvălugul de zgomote violente al Powernoise-ului, iar vocea distorsionată al lui Matt aminteşte de cele mai incisive momente Ministry.
„Cock Blockin’ Beats” ( 😆 ) relaxează atmosfera oarecum, în contextul materialului evident! Este o piesă dansantă, o construcţie ritmică, perfectă pentru nopţile pierdute-n cluburi.
„Bacia La Capra” combină un bas gras şi armonic cu accentele Noise, alternanţa ritmurilor şi intervenţiile vocale fac piesa interesantă… şi umorul lui Matt.
„Forumla 420” este un alt experiment uşor schizofrenic, puţin psihedelic. Zgomotele, ritmurile, clapele „şoptite” creează o atmosferă ameţitoare, plutirea se transformă în cădere şi induce senzaţia de halucinaţie.
„Feral” revine într-o zonă mai accesibilă, tonurile rămân grave, sunetul clapelor este agresivă, dar sunt şi elemente melodice, armonii de care te poţi agăţa, ritmul uneori sacadat, alteori filtrat şi împins mai în spate aduce prospeţime piesei.
„The Bible, The Bottle, The Bomb” readuce în prim-plan Powernoise-ul, clapa colorează interesant anumite pasaje şi rupe puţin bombardamentul sonor.
„Pull The Pin” este construită pe un ritm tradiţional şi minimalist, sintetizatoarele bârâie zgomotos, vocea lui Matt este incisivă – aceeaşi abordare a la Al Jourgensen – dar face piesa mai uşor de urmărit. O voce feminină colorează-n plus piesa.
„Redneck Pussyhouse” ne aruncă din nou în haosul zgomotelor. Boxele tremură de la ritmul pulsant, vecinilor le stă ciorba-n gât cu siguranţă… 😆
„I Wanna Stay Wasted” este o glumă de 1 minut şi jumătate, cântată acapella, umorul lui Matt are prim-planul şi dovedeşte calităţi vocale nebănuite.
„Teabaggin’” este încă o glumă, tot o piesă scurtă, aminteşte de The Bloodhoundgang, vocea abordează maniera Rap, fundalul este Noise, o piesă excepţională!
„Acid Bomb” este despre LSD: înghiţi pastila, dar nu ştii niciodată unde te va duce trip-ul… Muzica este minimalistă şi zgomotoasă, ruptă uneori, fragmentată de intervenţii vocale şi mici fragmente (mai) muzicale.
„Voodoo Dust” intră direct din piesa anterioară, clapele groase schimbă atmosfera, ritmul rămâne acelaşi, tonul este grav şi aduce şi o arecare nuanţă misterioasă şi Horror. Este încă o piesă reuşită, dinamică şi pulsantă.
„D-Baggin’” este o „joacă” Chill-Out de un minut şi jumătate, încă o glumă scăpată de Matt şi condimentată cu lătratul câinelui din vecini… 😆
„Lady Business” este o piesă mai cuminţică, dedicată clubbingului, ritmul minimalist este completată cu o partitură vocală ce aminteşte de disco-ul  anilor ’70 şi o umbră de clape cu note Trance. „Plasure ism y business and business is good…” Matt se distrează şi ne putem şi noi distra în compania lui. 🙂
„Radio Raheem” coboară tempo-ul, clapele se încovoiază şerpuind pe o temă uşor orientală, alungită printre zgomote şi ritmul sacadat, o construcţie interesantă.
Urmează un şir de remixuri ale unor track-uri anterioare, apoi „Big Goth Mama”, încă o piesă Powernoise modelată uşor pentru ringul de dans, urmat de un mix „Funkbot Vs. Spunkbot” şi în finalul albumului un ultim asalt Powernoise: „This Fuck Will Shut You Up” pune capacul zgomotos.

Caustic_1

Există şi o formaţie din zona Metalului cu numele Caustic, pagina My Space al lui Matt este aceasta, puteţi asculta acolo câteva din piesele proiectului.

După acomodarea cu stilul zgomotos, Caustic s-au dovedit un experiment interesant şi mult mai digerabil ca la prima „vedere”.
Sunt perfecţi să contorsionaţi nervii vecinilor manelişti şi cred că sunt un eveniment de vizionat live… Bring the Noise!

4 comments on “Caustic – This is Jizzcore

  1. wow Brush, daca nici tu nu stii sub -categoriile ,m-am linistit, credeam ca-s eu pe dinafara complet :)) Neata, bafta la lansare .

  2. pentru lu – păi nu le ştiu nici eu pe toate… 🙂
    e doar un clip de promovare, de fapt un montaj… 🙂 sper să… convingă.

  3. da, e naspa treaba asta cu categorii si sub-categorii……cine inventeaza toate numele astea ?trupele? cred ca e timpul sa inventezi si tu un nume de stil pt. mr. pan )l sament …..te bagi?

  4. pentru rifeor – man, tot timpul dau exemplul acesta: Grunge. Nirvana, Soundgarden, Alice In Chains şi Pearl Jam nu au aproape nimic în comun şi totuşi au fost aruncaţi în aceeaşi oală… 😆
    Cu etichetele, cutiile şi sertăraşele se ocupă producătorii, casele de discuri şi media… eu fac muzică. O fi ciudată, nu zic nu, nu prea seamănă cu nimic din ce am auzit, dar n-am nevoie de etichete… 🙂
    uneori îmi ajunge un singur glonţ. 😆 😆 😆

    aaa….man, ce tare e tricoul tipului ăsta: Megalife/Prayer… 😆

1 Pings/Trackbacks for "Caustic – This is Jizzcore"

Leave a Reply

Your email address will not be published.