escorte, dame de companie, salon de masaj

„Sunt escortă ca să nu spun altceva şi asta e tot.
Studii: Liceu; Culoare ochi: Albaştri; Culoare păr: Şaten; Constituţie: Minionă;  Înălţime: 150 cm;”

„Ţi s-a întâmplat să întorci capul după mine pe stradă şi nu ai avut curajul să mă abordezi? Acum ai ocazia să petreci momente unice de relaxare , într-un ambient ultracentral, printr-o comunicare intimă profundă, alături de o femeie de o calitate deosebită…
Studii: Facultate; Culoare ochi: Verzi; Culoare păr: Brunet; Constituţie: Slabă; Înălţime: 173 cm;”

„BUNĂ SCUMPULE NUMELE MEU ESTE ROXANA ŞI SUNT O DULCICĂ…TE AŞTEPT ALĂTURI DE MINE ÎNTR-O LOCATIE DE VIS…UNDE VEI AVEA PARTE DE CLIPE DE NEUITAT ŞI SENZAŢII TARI…MAI AM ŞI O PRIETENĂ…kiss!”
Studii: Facultate; Culoare ochi: Căprui; Culoare păr: Blond; Constituţie: Aşa şi aşa; Înălţime: 170 cm;”

„Dulcică şi sexy… ofer clipe frumoase, doar domnilor şi cuplurilor educate şi generoase care au peste 30 ani. dacă nu ai peste 30 ani, te rog nu insista… mulţumesc!
Studii: Facultate; Culoare ochi: Căprui; Culoare păr: Blond; Constituţie: Slabă; Înălţime: 167 cm;”

„Nimfomană, nonconformistă şi fără prejudecăţi, îmbin plăcutul cu utilul, contactează-mă şi nu vei regreta!
Studii: Facultate; Culoare ochi: Căprui; Culoare păr: Blond; Constituţie: Aşa şi aşa; Înălţime: 170 cm;”

şi ofertele curgşi curg şi curg…şi curg.

http://www.mariussuditu.ro/
http://www.mariussuditu.ro/

Fără prejudecăţi, cred că din acest punct ar merita să purtăm discuţia. Prostituţia există cu sau fără voia noastră, dar din moment ce există ofertă înseamnă că există şi cerinţă pentru aceste servicii. Şi sincer, nu văd nimic rău în toate acestea. Sexualitatea face parte din firea omului, din normalitate, dorinţele sunt menite să fie satisfăcute… sau curiozitatea.
Locuiam la Budapesta şi într-o zi am sunat la un „serviciu de escorte”. Am găsit anunţul într-o revistă, am ales o fată din câteva zeci de fotografii şi pe baza descrierii. Am stabilit ora şi cu punctualitate de ceas Elveţian a sunat soneria uşii mele. Pe prag era un tip tânăr, jovial şi fata, îmbrăcată sumar dar elegant, zâmbitoare. Am achitat tariful destul de piperat, tipul a spus că revine într-o oră după fată şi a plecat.
Recunosc, mă simţeam stânjenit şi aveam emoţii. După o conversaţie politicoasă fata a făcut un duş şi s-a întors goală din baie. Era frumoasă…
Fiind mult mai rentabil să-ţi comanzi fata nu la oră şi pe noapte, am mai chemat-o de 2-3 ori. Am stat la poveşti, am ascultat Depeche Mode, i-am gătit, am făcut sex sau am dormit împreună pur şi simplu. Uneori mai vorbeam la telefon – mi-a lăsat numărul ei particular – şi de câteva ori ne-am întâlnit în oraş la o cafea. Cred că a fost o relaţie „no strings attached”, o experienţă pentru mine pe care nu o regret şi nu m-a deranjat nici faptul că am plătit-o de câte ori am sunat şi am chemat-o de la firmă. Nu a fost o romanţă şi nici o aventură. Mă bucur că am cunoscut-o, că mi-a împărtăşit povestea ei şi că am petrecut ceva timp împreună.

off  topics: (Până la urmă este anevoioasă relaţia unui bărbat cu o femeie, uneori ne este dificil să ne comportăm ca adulţi responsabili şi… să “scoţi” o fată în oraş la “suc” şi să o “abureşti”, tot bani costă…. hahahahaha! )

http://www.mariussuditu.ro/
http://www.mariussuditu.ro/

Roxana, Alina, Corina, Dana, Diana, Alexandra, Delia sau Elena, fiecare în parte o viaţă şi o poveste.

Cred că există o dimensiune umană, unică în spatele fiecărui nume şi există problema socială care trebuie abordată şi tratată ca atare. Însă nu cred că este etic să abordăm subiectul strict tehnic fără să includem şi aspectul uman. Nu fac nici o pledoarie pro-prostituţie şi nu încerc nici o abordare romantică a subiectului.

A fost Ziua Femeii, am văzut la televizor femei de succes, femei de carieră, femei realizate. Rar sau aproape niciodată nu sunt prezentate femeile simple, muncitoare, gospodine, ţăranca care îşi munceşte pământul şi îşi îngrijeşte gospodăria zi lumină, nu vedem femeia de lângă noi, femeia obişnuită, femeia care trudeşte de cele mai multe ori mai mult ca ori care bărbat şi nu se vorbeşte nici despre… prostituate.
Şi chiar şi-n cazul prostituatelor se face o diferenţiere între fata de la Gara de Nord şi dama de companie dintr-un apartament luxos din centrul Bucureştiului… şi nu despre diferenţa de preţ vorbesc.
Pudoare? „Murdăria” măturată sub preş? Politica de struţ..?
Făţărnicie.

http://www.mariussuditu.ro/
http://www.mariussuditu.ro/

PROSTITÚŢIE s.f. Faptă (infracţională) comisă de femeia care practică relaţii sexuale cu diverse persoane pentru a-şi procura mijloacele de existenţă. Casă de prostituţie = bordel. Viaţă dusă de o prostituată. Fig. Înjosire, degradare. – Din fr. prostitution. (DEX)

Legalizarea prostituţiei nu ştiu în ce măsură soluţionează şi problemele pe care le implică prostituţia.
Din cauza taxelor, evaziunea fiscală rămâne la un nivel ridicat în România şi în cazul „serviciilor” o contorizare reală a activităţii este practic imposibilă.
Există şi funcţionează saloanele de masaj şi serviciile de escorte.
Ce pot spera este ca fetele să beneficieze de asistenţă medicală, de asigurare socială şi medicală şi de un statut social normal.
Abordarea lui Emil Boc: „Nu ştiu dacă un lucru care nu este sănătos pentru societate trebuie neapărat încurajat” nu mi se pare o abordare corectă. Nu cred că legalizarea prostituţiei este tot una cu încurajarea ei.
Pe de altă parte, la cum se aplică legislaţia la noi, legalizarea prostituţiei poate că nu o să îmbunătăţească ci din potrivă, o să înrăutăţească situaţia. Proxenetul va devenii peste noapte întreprinzător manager…

http://www.mariussuditu.ro/
http://www.mariussuditu.ro/

PROXENÉT, -Ă, proxeneţi, proxenete, s.m. şi f. Persoană care mijloceşte prostituţia, care îndeamnă sau constrânge pe cineva să practice prostituţia (pentru a trage foloase materiale personale); codoş. – Din fr. proxénète. (DEX)

Cu toate acestea, fetele se expun tot timpul unui anume risc, ele într-un fel sau altul trebuie protejate şi strict fizic, nu doar social şi medical.

Şi n-am vorbit despre fetele care sunt constrânse, sunt forţate să se prostitueze. De alte persoane sau pur şi simplu de situaţie, de starea de fapt din societate…

Sau fetele dependente de droguri care ajung să se prostitueze pentru încă o doză….

http://www.mariussuditu.ro/
http://www.mariussuditu.ro/

„O tânără din Constanţa, care-şi face veacul pe şoseaua de centură a Focşaniului în căutare de clienţi, a ajuns la Spitalul Judeţean cu traumatism cranio-cerebral, mâna dreaptă fracturată şi multiple plăgi şi contuzii toracice şi faciale, după ce a fost bătută cu bestialitate de un „peşte”. Seigean Iasar, în vârstă de 23 de ani, susţine că la sfârşitul săptămânii a fost sechestrată, jefuită şi bătută cu ranga…” (Ziarul de Iaşi)

„O tânără din Timişoara, care-şi făcea veacul prin zona Gării de Nord, în căutare de clienţi, a fost bătută cu ferocitate de ”peştele” ei. Tânăra, de 28 de ani, a fost scoasă din mâinile agresorului de poliţiştii comunitari. Scăpată de furia bărbatului, pe jumătate goală, femeia a încercat să se sinucidă. Agenţii au prins-o în momentul în care ea era la un pas de a sări în Canalul Bega.” ( Timiş Online)

„Un bărbat din Petroşani a fost arestat ieri, după ce a bătut şi a încercat să violeze o femeie care îşi oferea serviciile sexuale pe centura municipiului Petroşani. După ce a lovit-o pe prostituată, agresorul i-a luat banii şi telefonul. Femeia a ajuns la spital cu mai multe traumatisme.” ( Ştiri Locale)

„Autorităţile italiene au descoperit, în nordul Italiei, la periferia oraşului Ferrara (regiunea Emilia – Romagna), cadavrul unei prostituate românce de 19 ani, care se pare că a fost omorâtă în bătaie şi arsă.” ( Ziare)

http://www.mariussuditu.ro/
http://www.mariussuditu.ro/

BISERICA. Atitudinea socială a bisericii, implicarea ei în toate subiectele de la paşapoarte la icoanele atârnate în şcolile publice este o reminiscenţă feudală. Biserica „suge” bani frumoşi de la bugetul de stat, adică din buzunarul nostru, al contribuabililor indiferent de religie, dar statul nu poate controla utilizarea banilor de către biserică. Nici a banilor, dar de exemplu, nici a pădurilor retrocedate către biserică unde se produc adevărate dezastre ecologice…
Biserica pe bani publice se aruncă în proiecte megalomane cum este şi Catedrala Mântuirii Neamului, intervine în politic şi social în mod absolut nejustificat, dar prea rar şi prea puţin se implică la modul „creştinesc” în viaţa  pricăjită a enoriaşilor.
Parcă avem o tradiţie în a împrăştia banii aiurea. În locul amintitei Catedrale, în actualul context social şi economic, cred că ar fi şi mai creştinesc şi mai util să înfiinţeze cantine pentru săraci, refugii pentru bătrâni şi nevoiaşi, aziluri şi orfelinate, de ce nu, şcoli.

Nici legalizarea, nici ignorarea subiectului nu sunt soluţii.
Ca şi în cazul infracţiunilor, nu pedepsele rezolvă problema ci prevenirea. Acest lucru implică măsuri sociale şi educaţie.
Nu ştiu câte din acele fete chiar au facultate, dar cum sunt taximetrişti cu facultate, cu siguranţă sunt şi prostituate cu studii superioare…

Constat încă o dată că avem un stat impotent.

Şi constat că închidem ochii sau întoarcem capul de foarte multe ori…

Rămâne votul deschis şi aştept opiniile voastre.   Ador să fiu înjurat.

Imagine MARIUS SUDITU

http://www.mariussuditu.ro/
http://www.mariussuditu.ro/

Prostituţia între DA şi NU

Să se sau să nu se? Adică legalizeze. Evident opinia cea mai zgomotoasă o să o aibă tot Biserica. Biserica se ocupă de paşapoarte, de învăţământ, la prostituţie clar o să aibă o pâine mare de halit. După o scurtă pieptănare a subiectului prin Google am şi găsit două site-uri contra: Anti-Prostituţie şi Faţa ascunsă a prostituţiei legalizate pe – unde altundeva? – Creştinism Ortodox .
Este clar, şmecherii stau pe bară cu bordelurile gata amenajate şi aşteaptă mutarea politicienilor. Evident, bordelurile funcţionează bine merci la negru, clientul este mulţumit, nu există control medical, dar există prezervative, nu se plătesc taxe, dar toată lumea îşi ia partea. Pentru fete cred că este cel mai nasol, dar cine se gândeşte la fete? Aşa le trebuie, curvele dracului! – vor spune mulţi. Bleh!
Dacă noul Cod Penal trece de hăţişul Parlamentar ne-ciuruit cum păţesc mai toate legile, s-ar putea să avem şi prostituţia legalizată în doi-trei ani. Ideea ar fi pe de o parte să se recunoască prostituţia ca meserie şi să se reglementeze atât din punct de vedere medical cât şi financiar, pe de altă parte se doreşte eliminarea proxeneţilor. Pe hârtie sună bine, practica ne omoară!

[polldaddy poll=1439857]

(legat de vot, prefer să citesc şi argumente… eventual. chiar şi sub anonimat.)

Legalizarea prostituţiei nu elimină nici riscurile îmbolnăvirii, nu cred că toate fetele vor fugii să-şi plătească impozitele când la ce taxe şi impozite avem toată lumea jonglează cât poate legislaţia să plătească cât mai puţin şi nici proxeneţii nu ştiu cum vor fi identificaţi şi eliminaţi.
Cum se vând ţigările netimbrate în toate pieţele, aşa o să rămână şi fetele din faţă de la Gara de Nord…

Prostituţia nu este o meserie uşoară sau plăcută. Cine spune că se fac banii uşor cu curul, merită să încerce. Vai de curul lui! Ha ha ha!

Serios vorbind, cred că este o meserie riscantă: te expui şi unor posibile boli, nici nu ştie o fată ce client îi intră pe uşă sau unde nimereşte într-o deplasare. Astfel, peştele se transformă în bodyguard şi nu se schimbă nimic… De acest „nu se schimbă nimic” mă tem cel mai mult. Deja abordarea lui Emil Boc este cel puţin dubioasă…
Ce zice premierul? „Nu ştiu dacă un lucru care nu este sănătos pentru societate trebuie neapărat încurajat de dragul de a face bani. Societatea românească nu ştiu dacă este pregătită pentru o asemenea decizie şi nu aş vrea să preluăm formula lui Machiavelli «Scopul scuză mijloacele prin care trebuie să facem bani».” Boc nu doreşte legalizarea prostituţiei şi evident a găsit şi formula perfectă de a arunca castana fierbinte: v-a consulta Biserica Ortodoxă Română. Calule, vrei ovăz? Sau „nu-i aşa că nu…”
Şi când vorbim despre prostituţie, cred că discuţia trebuie pornită de la educaţie şi de la problemele sociale care împing o fată să calce pe acest drum. Ca şi în cazul infracţionalităţii, nu pedepsele, nu întărirea şi înmulţirea forţelor de ordine este soluţia ci ar trebuii să ne concentrăm asupra prevenirii fenomenului. Nu vorbesc despre eradierea ei… ci aducerea ei într-un cadru… normal. Ignoranţa nu conduce nici în acest caz nicăieri…

Domnilor, aţi fost vreodată la o prostituată? Eu recunosc, da, am fost.

anunturi_escortescort_job

Până una alta, internetul, mica publicitate şi cluburile sunt pline cu fete. Cauţi o escortă, mergi la un „masaj”, piaţa există şi funcţionează. Nereglementarea ei încurajează traficul cu fiinţe vii şi exploatarea unor fete care merită şi ele o soartă mai bună… şi în spiritul momentului, merită şi ele un zâmbet şi o floare.

Trăim în România şi asta ne excită. La maxim.

urban 02

Nu pot să cred!

Mereu rămân lucruri nespuse. Unele importante, altele haioase, iarăşi altele uitate pur şi simplu.
La mesajul de ieri spunea o Doamnă/Domnişoară: „Mulţumesc mult pentru floare. Poate nu crezi, dar e prima floare pe care o primesc pe ziua de azi. Şi cred că singura…” Nu pot să cred! Şi nu a fost singura persoană care a spus asta. Încă nu m-am dumirit dacă este vorba de nepăsare sau nesimţire…
Aşa mi-am amintit de Braşov, de Schei unde am stat o vreme şi unde mai tot timpul vedeam femeile cum cară sacoşele de la piaţă, cum urcau dealul anevoios, singure sau pe lângă ele cu bărbatul cu mâinile-n buzunar sau fumând nepăsător. Apoi mi-am amintit de o altă fază din tramvaiul 32, a urcat un tip cu o tipă, tineri, tipul cu mâinile tot în buzunare, fata căra o geantă mare de voiaj şi o sacoşă. Băiatul (de băiat) a văzut un loc liber, s-a înfipt cu viteza luminii, s-a trântit pe scaun şi şi-a scos telefonul mobil şi a început să butoneze. Fata a stat lângă el în picioare şi cu bagajele-n mână. Au coborât la Gara de Nord… Un voiaj de vis…
Poveşti mărunte, poveşti de lângă noi. Cotidianul aşa cum este, nefardat, cu cearcăne la ochi şi cu uşor damf de brânză cu ceapă.
Naturaleţea cu care aruncăm biletul perforat după coborâre pe jos se reflectă în naturaleţea cu care se defrişează bezmetic pădurile din toată ţara. Adică nu prea ne putem înjura conducătorii atâta timp cât sunt la fel ca noi, atâta tot, joacă cu mize mult mai mari. Nu poţi pretinde de la alţii lucruri pe care nici tu nu le ai sau nu le faci. Ei bine da, unii pot, dar intrăm în alte poveşti!

Doamnelor şi Domnişoarelor, vă ofer şi astăzi o floare, să fiţi iubite şi să aveţi o primăvară senină şi frumoasă. Eu vă respect şi vă ador în continuare cu încăpăţânare.

035_roseoftheroses

Apropo de „nu rupeţi florile”, Geoană visează să culeagă ghiocei în grădina de la Cotroceni. Vise plăcute prostănacule! Ha ha ha! Nu pot să cred! Adică ţara-i praf şi Geoană vrea să culeagă floricele! Vă zic eu, nici pe el nu o să-l vedem cărând sacoşele de la piaţă!
Întâmplător am auzit la radio-n autobuz ieri o dezbatere despre cursa pentru Cotroceni. Ce m-a surprins (sau nu chiar) a fost faptul că toate partidele căutau un contra-candidat pentru Băsescu, analizau şi schiţau presupusul portret robot al celui care ar putea să-l bată pe marinar. Idiot cum sunt, mie mi se pare nefiresc. Adică ideea e să-l bată cineva pe Băsescu sau să avem un preşedinte capabil, responsabil, o persoană adecvată funcţiei? Este cam aceeaşi situaţie ca şi cu alegerile pentru Parlament: toţi vorbeau despre preluarea puterii, nimeni despre guvernare şi asta se şi vede acum în fapt: bugetul s-a făcut anapoda, banii s-au împărţit după interese şi criterii politice şi aşa zisele măsuri anti-criză sunt simple cârpeli de moment, nici acum nu există o viziune generală şi o strategie pe termen lung pentru remedierea problemelor care macină toată societatea şi tot sistemul românesc.
Lucrurile nu stau pe roze nici în dreapta, nici în stânga. PSD se agaţă de Geoană sau Năstase, nici unul din cei doi nu prea se bucură de popularitate sau aprecierea electoratului. În dreapta, la liberali, îl avem pe Crin Antonescu şi pe Tăriceanu. Tăriceanu niciodată n-a sărit în sondaje de 25%, şanse să ajungă la Cotroceni sunt minime iar Antonescu nu este nici măcar prezent în conştiinţa şi ochiul public. Habar n-am ce strategi şi ce şefi de campanie au partidele, dar suntem deja în martie şi încă nimeni n-a desemnat un candidat, de promovarea acestuia nici nu poate fi vorba! Sunt doar două posibilităţi: 1. nimeni nu s-a gândit serios că ar putea să-l învingă pe Băsescu, 2. cei din fruntea partidelor nu sunt doar incompetenţi, dar sunt şi proşti şi rupţi de realitate.
Ar mai fi şi o a treia variantă, dar nici nu vreau să mă gândesc! În secret toţi speră ca Oprescu (candidatul surpriză independent) să-i fure fotoliul pe ultima 100 de metri lui Băse. Un bătrânel amorţit şi adormit ne lipseşte de la Cotroceni! Autostrăzi tot nu o să avem, da’ poate de Crăciun anul acesta, Oprescu ne trage un cârnat de la Baia Mare la Constanţa…

Trăim în România şi asta ne excită!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=OH3EaO5AMDU]

paşaport spre iad?

Paşapoartele biometrice, nedesluşitul 666, frica exacerbată de venire a apocalipsei şi în final prostia omenească mereu proaspătă şi fascinantă, rămân subiecte „hot and kinky”. Jale mare!
Mi-am amintit de „Tatăl Nostru” şi al cincilea vers: „Facă-se voia Ta”. Care ar putea fi dovada mai vie şi mai pregnantă a adevărului Biblic şi Creştin decât împlinirea profeţiilor şi nu înţeleg nici teama Creştinilor îndârjiţi de apocalipsă atâta timp cât Dumnezeu le-a promis credincioşilor salvarea. Dacă eu, un păcătos netrebnic cum sunt, nu mă tem, ei de ce-şi fac griji? Cred că au o problemă de credinţă.
Dar nu despre asta vreau să discutăm!
pasapoarte biometrice
Subiectul a stârnit şi în Parlament discuţii aprinse. Olguţa Vasilescu a sărit ca arsă: „Prea repede aplicăm prevederile UE. A ajuns ţăranul să nu-şi mai poată paşte o capră în curte fără avizul consiliului ştiinţific al nu ştiu cui”. György Frunda s-a exprimat şi el în aceeaşi direcţie: „Nu cred că este cazul să fim mai iuţi decât celelalte ţări europene”. Referitor la fatidica cifră Varujan Vosganian a punctat: „Nu putem să nu credem în numere. Chiar CNP-ul este un număr care ne identifică. Eu cred că orice superstiţie vine din lipsă de informare, iar noi nu am fost informaţi suficient”. Dezbaterea s-a înfundat şi Puiu Haşotti le-a propus colegilor săi retrimiterea ordonanţei la Comisia Juridică şi reluarea discuţiilor săptămâna viitoare.
De partea cealaltă, Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a încercat să liniştească spiritele: „Acest număr este menţionat în Apocalipsă, dar e un număr ca oricare altul. Nu înseamnă că dacă vedem numărul 666 scris undeva pe un gard trebuie să avem o problemă cu acest număr. Avem la telefonul mobil aceste numere şi nu există vreun argument teologic susţinut de cei care sunt împotriva paşapoartelor biometrice în legătură cu acest număr. Din păcate am văzut pe posturile de televiziune fel de fel de monahi care din mândrie şi din precară pregătire teologică au produs mai mult panică decât să prezinte exact care e poziţia bisericii.”

Totuşi biserica Ortodoxă a solicitat Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului schimbarea legislaţiei în vigoare după modelul Serbiei, pentru a face posibilă eliberarea pentru românii care invocă motive de conştiinţă sau religioase de paşapoarte temporare care nu conţin date biometrice. Astfel infractorii sau teroriştii vor putea invoca aceste motive şi vor beneficia de paşapoarte „normale”. Chiar şi fără o astfel de prevedere, în cadrul U.E. poţi circula liniştit şi fără paşaport, deci cei care nu doresc să fie supravegheaţi, pot trăii liniştiţi fără paşaport sau să-l lase pe acesta acasă.

De supravegheat, oricum suntem supravegheaţi: internetul şi activitatea oricui poate fi supravegheată, telefoanele mobile pot fi interceptate şi monitorizate, prin cardurile bancare se poate urmării activitatea fiecăruia, chiar şi prin televiziunea digitală se poate şti cu exactitate cine ce program urmăreşte. De toate aceste lucruri cel mai mult se tem cei ce au ceva de ascuns şi mai puţin oamenii  care ridică problema strict din punct de vedere etic şi al dreptului fiecărui om la intimitate.

Un alt aspect a fost al măicuţelor şi călugărilor care populează posturile de televiziune şi internetul în campania anti-paşapoarte: „Biserica se dezice clar de declaraţiile lor.” Majoritatea acestor personaje n-au nicio legătură cu biserica şi sunt doar în căutare de popularitate sau unii – să mă ierte Domnul – sunt simplii nebuni.

În România anului 2009 mai sunt sate fără reţea electrică, de gaze şi canalizare, sunt oraşe cu străzi neasfaltate şi fără canalizare şi apă, sistemul sanitar este la pământ, nu este asigurată siguranţa cetăţeanului iar sistemul de învăţământ nu mai răspunde nevoilor directe şi reale de pregătire vis a vis de piaţa muncii. În aceste condiţii cred că nu se justifică cele circa 70 de milioane de euro „investite” în paşapoartele electronice. Cum nici cu investiţiile de 55 de milioane Ron în biserici nu pot fi de acord. Ca să nu amintesc din nou de proiectul megaloman ceauşist al Catedralei Mântuirii Neamului.

Vorbim despre criză, despre buget de austeritate şi se aruncă cu banii absolut aiurea. Nu Diavolul ne este duşman ci suntem noi proprii noştrii duşmani.

Naomi tunsă şi bătută

0724 433 783 – Aşa începe povestea cu Naomi tunsă şi bătută. Se întâmpla acum două seri pe inegalabilul post de televiziune OTV condus spre noi culmi ale ratingului de acelaşi negreşit Dan Diaconescu. Naomi şi-a dat numărul de telefon în direct pe post şi de aici până la ce s-a întâmplat ieri seară…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=AA5oRBC68V8&feature=related]

Ieri seară Naomi se afla într-o cafenea din centrul Bucureştiului când a fost sunată să se întâlnească cu un necunoscut. Respectivul ajuns la faţa locului a chemat-o pe Naomi afară unde împreună cu alte trei persoane au lovit-o, au tuns-o, au obligat-o să se dezbrace şi în final au aruncat-o într-o pubelă. Agresorii au fotografiat scenă cu scenă toată isprava şi au afirmat, conform spuselor lui Naomi că sunt de la Noua Dreaptă.

naomi-batuta_la_White_Bar

Regionala Noua Dreaptă acesta este ultimul avertisment” – au spus atacatorii îmbrăcaţi în trening, dintre care unul a fost ţigan, tot conform celor declarate de Naomi. Tudor Ionescu, preşedintele mişcării Noua Dreaptă , foarte prompt şi pe fază, a sunat şi a intrat în direct la Dan Diaconescu să se dezică de acţiune. S-a iscat şi o mică altercaţie între cei doi, la un moment dat Tudor Ionescu ameninţând-o pe Naomi că o va da în judecată pentru acuzaţii nefondate la adresa organizaţiei conduse de domnia sa. Din platou n-a lipsit nici Nikita, gravidă fiind, a stat în studio toată noaptea să o încurajeze pe Naomi. Un tablou bizar, o scenă grotescă, o imagine în oglindă a societăţii române de acum, o secvenţă necosmetizată a realităţii absurde în care trăim.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=PDo7B9KAyMc]

Putem avea presupuneri, putem enunţa ipoteze, rămân însă pure speculaţii. La ce bine se descurcă Poliţia Română în cazuri mult mai grave, făptaşii pot să doarmă liniştiţi.
Rămâne un singur semn de întrebare: de ce agresorii au fotografiat toată operaţiunea? Putea fi vorba despre o acţiune la comandă şi aveau nevoie de dovada că şi-au făcut treaba sau pozele în sine vor face vâlvă într-o publicaţie? Aici poate fi cheia acestui caz, dar poate fi doar o altă mişcare la derută.
Noua Dreaptă aflată în plină campanie în lupta împotriva cipurilor şi a monitorizării individului şi într-o campanie de susţinere a românilor din Italia, a câştigat ori cum la capitolul lizibilitate.
Dan Diaconescu a făcut ce ştie el să facă cel mai bine: rating. La urma urmei, este mămica şi tăticul ratingului, nu-i aşa? Etica, moralitatea sunt sofisme, nici de cum rude cu profesionalismul şi jurnalismul românesc în sine a devenit tot mai tabloidal, axat pe spectaculos, pe şoc şi aşa numitele ştiri bombă sau explozive. Până unde se mai pot împinge limitele pare imposibil de spus. Cu toate că multă lume se dezice de acestea, ele fac rating şi atâta timp cât ele vând, o să existe şi o să se pluseze.
La o simplă căutare pe Google la „Naomi tunsă şi bătută”, la doar câteva ore după eveniment, am găsit 1.870 de rezultate, în mare majoritate bloguri. A fost amuzant să scriu al 1871-lea blog cu acelaşi titlu inspirat! Îmi pot imagina cum stăteau distinşii bloggeri cu ochii pe indicele de trafic azi noapte şi se bucurau de creşterile spectaculoase pe seama unei persoane amărâte şi (a)bătute…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=44MF9xjpb4w]

Trăim într-o Românie americanizată unde nu doar panourile luminoase Coca-Cola şi McDonalds-urile de la tot pasul domină peisajul, dar odată cu democraţia occidentală am ales (importat) şi drogurile, pornografia, prostituţia, homosexualitatea, şomajul şi crima organizată. Un trei în unu mai spumos şi mai perfid. Nu că infracţionalitatea, prostituţia sau homosexualitatea n-ar fi existat cu mii de ani înaintea oricărui sistem socio-politic…

Este o Românie americanizată unde totul este posibil, dar mai cu seamă orice. Este în declin societatea occidentală şi capitalismul sau doar noi am înţeles şi implementat toate lucrurile anapoda, este greu de spus. Deloc retoric, declinul capitalismului este evident şi se resimte.
Dar ce ne facem noi, fiecare în parte, cu propriul nostru declin?

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=W-eDibSCHxI]

se modifică, dar nu se schimbă nimic!

Cazul jafului de la Braşov pare tot mai mult o vânătoare de ţap ispăşitor. Temutul Serghei Gribenco, cel de-al doilea suspect arestat în acest caz, este caracterizat pe un ton grav de actualul ministru Dan Nica ca fiind un personaj cu sânge rece care ştia fiecare pas al anchetatorilor,  extrem de periculos, specializat în crimă organizată, dar şi în contrainformaţii. Cu toate acestea, personajul era dat în urmărire internaţională din 2003 pentru că a înşelat mai multe firme folosindu-se de file cec fără acoperire si provocând pagube de câteva miliarde de lei vechi. Cireaşa de pe tort la toată povestea aceasta cusută cu frişcă, pardon! cu aţă, este că temutul infractor în 2007 respectiv 2008 a fost de două ori oprit şi amendat de Poliţia Rutieră.
Dacă unii vorbesc despre incompetenţa poliţiştilor de la Braşov, eu cred că lucrurile sunt mult mai grave: este vorba despre corupţie şi de o mare tovărăşie între poliţie şi infractori. Adică devine tot mai lizibil cine organizează crima…
Nu ne mai miră nici faptul că la Braşov nici cazul farmacistelor, nici cazul Elodia n-au fost nici în ziua de azi soluţionate.
Mai este un aspect, sunt curios cine o să fie ministru de interne săptămâna viitoare? Dacă aceea declaraţie dramatică despre Serghei Gribenco ar fi fost făcută de Liviu Constantin Naghi, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Braşov, nu ar fi fost situaţia atât de gravă, dar mă întreb cum este posibil ca ministrul de interne să fie la modul acesta dezinformat de proprii săi subalterni şi împins practic să se facă de…cacao.

Nu mai e mult şi deloc surprinzător vom afla ştirea bombă de la Dan Diaconescu în Direct că Eugen Preda l-a ajutat pe Cioacă să scape de cadavrul Elodiei! Ceva pute la Braşov…şi nu doar acolo!

Dar să nu ne îndepărtăm foarte tare nici de la problema smulsului de ţăruşi. România Liberă a găsit un caz similar cu cel al doamnei Marişca Chiş în Penitenciarul de maximă siguranţă de la Iaşi . Costică Dima are 80 de ani şi este condamnat la un an de detenţie tot pentru că a smuls doi ţăruşi. Bătrânul suferă de insuficienţă hepatică, hernie multiplă cu eviscerare, prostată şi a fost dus cu targa la penitenciar.
Dacă presa o să facă suficientă vâlvă probabil şi domnul Dima o să fie graţiat, dar nu cred că este treaba preşedintelui să graţieze zilnic asemenea cazuri şi în general nu asta este soluţia.

Cum se mişcă treaba în Justiţie? Executivul a aprobat ieri patru Coduri ale Justiţiei – penal, de procedură penala, civil şi de procedură civilă. „Aceste Coduri sunt absolut necesare pentru îmbunătăţirea sistemului juridic din România”, a afirmat Ministrul Justiţiei care a mai precizat că „toate cele patru Coduri vor fi cel mai probabil implementate peste un an şi jumătate – doi”. Bun aşa!

Multe nu se ştiu încă despre noile prevederi din codul penal, dar Pro Sport deja vine cu o ştire surprinzătoare (?): „Gigi Becali e aproape de a scăpa de condamnare în dosarul Valiza!
Noul Cod Penal, adoptat astăzi de Guvernul Românei şi trimis la vot în Parlament, prevede că fotbalistul nu mai e asimilat unui funcţionar. Astfel, premierea fotbaliştilor de la Universitatea Cluj nu mai poate fi considerată mită.”

Concluzia nu poate fi decât una: se modifică, dar nu se schimbă nimic! Puşcăriile vor fi umplute tot de bătrâni ca doamna Chiş şi domnul Dima şi câţiva borfaşi mărunţi iar adevăraţii infractori rămân să-şi vadă de treabă protejaţi de lege şi de organele abilitate. Putem ieşii în stradă, dar grijă mare la genţi şi portofele!

Gândul furnizează un „top 10 Dosare „omorâte“ de mâna procurorilor”:
„01) Eugen Preda, liderul clanului de la mall. A fost pus în libertate pentru că anchetatorii nu au depus suficiente probe la dosar.
02) Alexandru Diaconescu, acuzat de uciderea celor 2 farmaciste din Braşov, împuşcate în cap în anul 2004. A fost achitat definitiv şi acum cere despăgubiri de la statul roman.
03) Corneliu Iacobov a fost achitat de Tribunalul Bucureşti. Judecătorii au stabilit că nu au existat infracţiunile stabilite de anchetatori, respectiv spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
04) Ion Alexandru Tiriac a fost achitat de către Curtea de Apel Bucureşti de acuzaţiile de trafic de droguri şi punere la dispoziţie a locuinţei pentru consum de droguri. Judecătorii au renunţat la probele audio-video „pentru ca sunt neclare“ şi pentru că nu exista transcrierea acestora la procurori
05) Iosif Pop, fostul preşedinte al Băncii Transilvania, a fost arestat de procurorul Gheorghe Şuhan de la DNA, care – ulterior – i-a dat soluţia de scoatere de sub urmărire penală. Pop a fost arestat sub acuzaţiile de acordarea de credite neperformante, spalare de bani şi abuz în serviciu.
06) Elena Pop Blaga, judecătoare din Oradea, a fost arestată şi trimisă în judecată, fiind achitată definitiv. Ulterior, a dat statul în judecată solicitând daune morale. Judecătoarea a fost acuzată de corupţie. Înregistrările folosite pentru acuzarea sa au fost efectuate ilegal
07) Csibi Istvan a fost achitat definitiv pentru complicitate la tâlhărie, pentru că fapta nu exista. Această soluţie a fost pronunţată de trei instanţe. Omul de afaceri a mai fost achitat în alte trei dosare. pentru lovire, lipsire de libertate şi ultraj.
08) Mircea Gutău, primarul din Râmnicu Vâlcea, trimis în judecată de DNA pentru corupţie, a fost achitat. Procurorii nu au reuşit să demonstreze că a fost vorba de luare de mită. În plus, stenograma casetelor era diferită ca conţinut de ceea ce apărea pe înregistrări.
09) Omar Hayssam a fost achitat în dosarul Foresta Nehoiu pentru că fapta pentru care a fost acuzat iniţial, bancruta frauduloasă, a fost abrogată, iar legea penală nu prevede infracţiuni de natura celor pentru care sirianul a fost trimis în judecată.
10) Gavril Mârza, preşedintele PSD Suceava, a fost achitat pe motiv că lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii. El a fost acuzat de procurorii anticorupţie că s-a folosit de funcţiile deţinute în partid în scopul obţinerii de foloase necuvenite.”

Şi acesta este doar un timid vârf al icebergului!

Petiţie pentru schimbarea Codului Penal

Comisariatul pentru Societatea Civilă (CSC) a iniţiat o dezbatere publică în vederea înăspririi pedepselor pentru infracţiunile comise cu violenţă, infracţiuni care lezează în mod direct dreptul la siguranţă al cetăţeanului român.
„Astfel CSC propune urgent modificarea Codului penal în privinţa pedepsei pentru crimă cu premeditare de la maxim 25 ani cum este în prezent la detenţie pe viaţă. Acest deziderat nu este o utopie, poate deveni realitate prin strângerea de către centrele pilot ale CSC a minim 500 mii de semnături.
În Bucureşti CSC va demara strângerea de semnături începând de luni 23 februarie ora 10, pe Aleea centrală a parcului din faţa magazinului Unirea în Bucureşti dar şi în alte oraşe din ţară precum: Satu Mare, Arad, Constanta, Bacău etc.” – aflăm dint-un comunicat postat pe site.

O prietenă comenta la blogul anterior: „Noi suntem vinovaţii!!!Vedem, ne revoltăm – tu pe blog, eu ţie, el/ea altuia – dar nu ieşim în stradă uniţi să cerem dreptate….Ne merităm soarta.”
Nu cred că suntem vinovaţi, dar da, suntem responsabili. Vremea ieşitului în stradă a trecut, l-am ratat în 89. Cei care am fost, ne simţim trădaţi. Dar teoretic vorbind am câştigat anumite drepturi şi cred că societatea civilă are capacitatea să pună presiune asupra administraţiei (a Statului) pentru a obţine schimbările, reformele de care tot auzim, dar care întârzie să apară.
Codul Penal trebuie revizuit, pedepsele trebuie înăsprite. Tot sistemul juridic are urgentă nevoie de reformă. Nu avem nevoie doar de legi mai dure ci şi de aplicarea acestora cu consecvenţă. Atât cadrele M.A.I., cât şi judecătorii, magistraţii şi procurorii trebuie protejaţi şi este nevoie de susţinerea lor atât moral, cât şi financiar. Şi în caz de abateri, nereguli, trebuie pedepsiţi şi ei exemplar. Rata mare a criminalităţii n-ar fi posibilă fără corupţia care macină sistemul.
Nu ieşim în stradă, dar o petiţie putem semna. E un pas: mic sau mare, dar de undeva trebuie începută reforma. Sper ca autorităţile să se simtă, să se auto-sesizeze şi de la vorbe, să treacă la fapte. Au amânat prea mult timp reformele…

Însă nu trebuie să neglijăm nici celelalte aspecte: prevenirea infracţionalităţii  prin educaţie şi o normalizare a cadrului economic şi social. Lucrurile interferează şi pentru o soluţionare a problemelor, trebuie acţionat pe toate planurile.

Există şi o ştire pozitivă: doamna Marişca Chiş a fost astăzi graţiată de preşedintele Băsescu.

Vă place Brahms?

Nu ştiu câţi oameni au auzit numele scriitoarei Françoise Sagan, nu ştiu câţi dintre voi aţi văzut filmul „Goodbye Again” din 1961 regizat de Anatole Litvak şi în rolurile principale cu Ingrid Bergman şi Yves Montand, cum nu ştiu nici câţi dintre dumneavoastră ascultaţi dimineaţa la cafea Brahms, Chopin, Grieg sau Tchaikovsky.
Sincer vorbind, nu ştiu câţi am auzit numele lui Marian Cozma înaintea tragicului eveniment, eu unul cu siguranţă nu. Nu ţin minte nici când am citit despre vânzările spectaculoase de disc ale unor artişti ca Iris, Voltaj sau ori cine altcineva, în schimb da, citim zilnic despre tot felul de starlete şi vedete bârfe şi aşa-zise „mondănităţi”, trăim într-o ţară unde parcă avem numai jafuri, crime, sinucideri şi violuri, unde brand-uri devin nume ca Cioacă, Gorbunov, Simona Sensual şi Sexy Brăileanca, unde tot felul de băbuţe visează să devină tinere speranţe ale industriei pornografice şi unde autorităţile par ocupate doar cu umplutul propriilor buzunare iar noi, fraierii, ne păzim buzunarele-n tramvai de concetăţenii care rătăcesc cu mâinile prin ele…

[youtube=www.youtube.com/watch?v=tibeoDFsrkI]

Nu cred că nu sunt medici extraordinari care cu toate că n-au la dispoziţie cele mai performante aparate nu salvează vieţi în fiecare zi, nu cred că nu sunt profesori dăruiţi meseriei care nu predau şi-n condiţiile nu rareori inadecvate zi de zi copiilor la şcoală, nu pot să cred că nu avem artişti deosebiţi, sportivi care fac performanţă, cum nu pot să cred că nu avem ţărani care se trezesc zi de zi cu noaptea-n cap să-şi muncească pământul şi să-şi poarte de grijă gospodăriei, nu cred că nu mai sunt oameni obişnuiţi care-şi fac treaba fără mare vâlvă, oameni fără de care în fapt nimic n-ar mai funcţiona.
Mă repet şi spun că m-am săturat de senzaţional, de extraordinar, de ştirile bombă şi explozive, vreau să citesc şi eu în ziar, să văd la televizor ceva obişnuit, ceva simplu, ceva…uman. Ştiu, sunt un tâmpit, un prost şi un ciudat, nici măcar paşaport biometric n-am şi nu-mi fac griji nici pentru apocalipsa din 2012, dar cred că nu sunt singurul. Sau cel puţin aşa sper…

goodbye_again

dreapta

…sau să o spun pe aia dreaptă: democraţia nu e pentru proşti că se găseşte cineva să-ţi dea cu ea în cap. Am zis asta puţin altfel şi într-un alt context, dar cam asta este esenţa, cam aşa stau lucrurile, nu pretind nici că am inventat-o eu, nici nu zic că sigur e adevărată afirmaţia, este doar o constatare.
Sunt zile în care parcă fuge tastatura de sub degete, nu se leagă nimic, televizorul merge-n gol şi orice muzică mi-aş pune, trece pe lângă urechi. Încerc să înţeleg ceva din cursul pentru examenul de mâine, dar (iar) nu-mi stă capul la materie, nici nu ştiu dacă mai am cap şi chiar de aş mai avea, nu văd sensul să stea undeva… V-am lămurit?

Brambura prin browser am dat de un blog despre un băiat de opt ani din Iran, prins la furat şi căruia pentru fapta sa, i s-a zdrobit mâna. Act crud, barbar, comentarii revoltate. Am stat să rumeg cele citite, faptul în sine este trist, nimic de zis, dar cred că lucrurile nu stau chiar aşa. Noi, occidentalii, judecăm lucrurile după ocaua noastră, vedem strict faptul şi nu ne gândim la context şi la dedesubturile lucrurilor. În Iran se trăieşte după regulile Islamice care pentru furt prevăd tăierea mâinii. Atâta lucru ştiu şi eu, cu toate că nu-s foarte familiarizat nici cu Islamul, nici Coranul nu l-am aprofundat ci doar l-am citit superficial. În condiţiile date cred că cel care trăieşte şi a crescut în cunoştinţa acestor reguli când fură îşi asumă conştient riscul pedepsei în cazul în care este prins. Adică ştie exact la ce se expune, nu?

copil_de_8_ani

Apoi mi-am amintit de modelul German. Credeţi că nemţii sunt mai arieni? Pe draq! Civilizaţia s-a impus şi la ei prin reguli stricte şi pedepse/amenzi drastice. Aruncai gunoiul pe jos şi erai văzut, săreai cu vreo 500 de Mărci din buzunar! S-a impus şi perpetuat şi modelul hitlerist conform căruia „se raporta” orice încălcare a regulilor. Un prieten uşor băut, seara ajuns cu maşina acasă a lovit copacul din faţa casei. Un vecin responsabil a anunţat Poliţia şi prietenul meu a rămas fără carnet. Turnătorie sau spirit civic? Practic nici nu mai contează, ideea era că şi în Germania standardele de civilizaţie s-au impus printr-o serie de reguli stricte.
Admitem sau nu, dacă nu suntem forţaţi, nici gând să ne civilizăm.
Cred că după 90 ne-am trezit peste noapte liberi şi habar n-am avut ce să facem. Mai cred că „modelul original” despre care a tot vorbit la vremea respectivă tataie Iliescu, a fost mai nociv ca toate mineriadele laolaltă. Am crezut că putem linge frişca de pe tort fără să ne murdărim mâinile…
Valorile occidentale nu înseamnă doar liberă circulaţie, „merţane”, cârnaţi fără stat la coadă şi filme, muzică şi cărţi, cum mulţi cred că am crezut. Am ales modelul occidental iar acest model include şi prostituţia, pornografia, drogurile şi…şomajul, concurenţa, falimentul, etc.
Tot acest sistem funcţionează pe baza unor reguli stricte. Din nefericire noi am adoptat o legislaţie destul de permisivă, ambiguă şi cu prea multe portiţe, başca, de multe ori ea nici aşa şchioapă cum este nu se aplică la categoria aşa numiţilor „băieţi deştepţi”!
Biserica nu mai îndeplineşte de mult rolul de educator şi modelator de caractere, nu mai este un îndrumător spiritual. Şi atâta timp cât vom mai vedea preoţi înjurând din jeepanele lor şmechere-n trafic, nici nu vreau să am de-a face în vre-un fel cu aceşti păstori ciobanizaţi. O mai fi preoţi cu vocaţie, nu zic nu, dar ei nu se văd, nu-i vom găsi pe internet toată ziua în război cu cipurile…

Am mai spus asta, traversăm un moment dificil şi dacă este o criză reală, aceea este criza spirituală, criza morală. Cu tradiţionala atitudine „merge şi aşa” nu o scoatem la capăt. Tranziţia la noi parcă nu se mai termină niciodată şi singurul rezultat vizibil este măcinarea reperelor şi al valorilor reale. Nu-mi surâde ideea de a mă raporta la ceva, dar şi lipsa totală a unor repere ne conduce în deşertăciune.

Presa s-a tabloidizat. Chiar şi presa cu ceva pretenţii este tot mai mizeră şi să vorbim despre independenţa ei este cel puţin un gând pueril. Nu-i prea mai văd nici rolul de informare şi nici atribuţia de formare de opinie. Pe de o parte presa deserveşte interesele finanţatorilor ei, pe de altă parte s-a pliat după cerinţele şi nevoile publicului larg. Într-o societate (relativ) sănătoasă Sexy Brăileanca sau Magda Ciumac nu prindeau nici pagina cinci, nici ştirile populare de la aceeaşi oră…

Şi am ajuns (înapoi) la Justiţie. E trecut de al doisprezecelea ceas, dar poate că încă nu este prea târziu.  Avem nevoie de reguli dure şi măsuri aplicate cu stricteţe. Nu vorbesc despre o convertire la Islamism, poate că pentru un furt nu tăierea mâinii este singura măsură aplicabilă, poate că nici întoarcerea la statul fascist nu este soluţia, dar o legislaţie fermă şi pedepse aspre ar putea să stăvilească actuala stare de fapt. M-am săturat de hoţi, corupţi, violatori şi criminali, m-am săturat să fie puşi în libertate fiindcă „suferă” de otită, herpes sau – vezi Doamne! – claustrofobie.

Nu-mi place ce văd în jurul meu şi dacă stau bine să mă gândesc, nici de mine nu-mi mai place. Dacă nimeni nu mă pedepseşte, într-un fel sau altul mă voi pedepsi singur… îmi prind degetele-n mouse. Click!

ciunga

Mestecăm ciunga şi înghiţim în sec. De câte ori cineva deschide gura, primeşte o ciungă. Nu ţine de foame, dar mesteci la ea pe-ndelete şi te ţine ocupat. Faci balonaşe… „Acelaşi gust, fără zahăr”?

Nici gândul că Statul Român ar putea repeta figura frumoasă Petrom – O.M.V. şi-n variantă maritimă nu mi s-a uscat în colţul creierului şi a şi răsărit scandalul Sterling.

„Contractul iniţial de concesiune al perimetrelor Pelican şi Midia a fost atribuit, în 1992, în timpul Guvernării Stolojan, firmei Enterprise Oil, care a devenit, astfel, prima companie străină care fora în zona maritimă a Româ­niei. În 1997, Enterprise Oil a renunţat la concesiune, în urma acutizării diferendelor dintre România şi Ucraina refe­ritor la delimitarea platformei marine. În 2006 Sterling a deve­nit unic concesionar, prin achiziţia a 80% din drepturile asu­pra perimetrelor Pelican şi Midia de la partenerul său, Talisman Energy. Prin Hotărârea de Guvern 1446 din 12 noiembrie 2008 s-a aprobat al XI-lea act adiţional, de 42 de pagini, la Contractul de exploatare şi împărţire a producţiei pen­tru perimetrele Pelican şi Midia.” (sursa Gândul)

Desecretizarea actului adiţional conform actualelor condiţii impuse de lege nu se poate face fără acordul firmei/companiei implicate. Puţin probabil că Sterling Resources îşi va da acordul. Cât pierdem de fapt este tot atât de dificil de calculat. Am însă aşa o presimţire că gazul din platforma marină care o să ne revină nu ne ajunge nici să fierbem un ibric de cafea iar petrolul nici să alimentăm o…bicicletă.

România – Ucraina 1–0? În toţi anii aceştia lupta s-a dat pentru insula Şerpilor, teritoriu acordat conform deciziei de la Haga, Ucrainei. Dacă la acest fapt adăugăm şi contractul de concesionare a platformei marine, rezultatul final este România – Ucraina 0-2. Golul doi fiind un frumos autogol dat prin minutul 92. Nu este deloc dificil să construim o întreagă teorie conspiratistă în jurul „poveştii” în care interese străine şi „obscure” ne-au tras-o din nou, dar tare mă tem că încă o dată ne-am făcut-o cu mâna noastră.

Aceeaşi „băieţi deştepţi” care nu se satură niciodată. Nouă ne rămân resturile şi mestecatul de ciungă. Ei se îngraşă, noi ne înfigem tot mai adânc în pământ…

wringley

Tot iz de ciungă are şi povestea urmăririi penale a domnului Adrian Năstase. Mătuşa Tamara poate să-şi vadă liniştită de investiţii imobiliare şi-n următorii ani: una din proprietăţile ciungii este că se întinde. În acest caz la nesfârşit.

Dacă în ceea ce priveşte bugetarii de rând nu vor fi creşteri salariale şi s-au mai tăiat şi o serie de sporuri, lucrurile stau diferit în Parlament. Bugetul Camerei Deputaţilor a crescut cu 22% faţă de anul 2008. În semn de austeritate s-a renunţat la studioul de televiziune al Camerei şi la sera Palatului Parlamentului… La cât rahat mănâncă unii, este clar că folosesc o ciungă inodoră cu gust de usturoi!