Primele sintetizatoare analogice au fost construite între anii 1920 și 1930, printre ele fiind și Trautonium, un instrument muzical electronic și monofonic dezvoltat în 1929 de către Friedrich Trautwein în Berlin în laboratorul Rundfunkversuchstelle al institutului de muzică și radio Musikhochschule. Lui i s-a alăturat Oskar Sala și au continuat să dezvolte sintetizatoare până în anul 2002. Cei doi au prezentat public Trautonium-ul în data de 20 Iunie 1930 la Musikhochschule Hall din Berlin în cadrul unui spectacol intitulat “Neue Musik Berlin 1930″.
Adevărata revoluție a sintetizatoarelor analogice însă a venit la începutul anilor 60 după inventarea tranzistorilor. Un aport semnificativ l-a avut Robert Arthur “Bob” Moog prin creearea legendarelor sale sintetizatoare Moog. Succesul comercial al acestor “ciudate” noi instrumente s-a produs în 1968 cu lansarea albumului “Switched-On Bach” de către casa de discuri Columbia al artistului Wendy Carlos (responsabil și de coloana sonoră al faimosului film al lui Stanley Kubrick “Clockwork Orange” în 1972, lansat sub numele de Walter Carlos).
Cele mai faimoase sintetizatoare analogice au fost produse de Moog, ARP, Roland, Korg și Yamaha.
Pe lângă sunetul specific oferit de tranzistori, una din caracteristicile importante ale sintetizatoarelor analogice este și incorporarea în instrument a diferitelor efecte, filtre și oscilatoare, printre care și a filtrelor low-pass (joase) și high-pass (înalte) prin care se obțin modificări substanțiale ale sunetului. Read more Arturia MiniBrute – o bruta analogica la un pret digital ›