De ce fugi nu scapi. Nu scap de mine niciodată. Şi mă enervează la culme! Persoana mea, nepăsarea mea, egoismul meu, problemele mele, cariile mele. Uneori mă enervează şi simplul fapt că-mi văd umbra sau că respir. Aş bea să uit de mine, să mă înec în mine, să-mi înec amarul sau aiurea să mă înec pur şi simplu. M-am săturat eu de mine aşa că-mi dau seama ce v-aţi plictisit voi de mine.
N-am deschis televizorul, n-am citit ziarele, nu mă interesează în ce zi suntem şi cât este ceasul. Ce am mai făcut? Vezi şi tu…

Sunt trist că n-am prins finala la Blogfest. Că n-am slujbă, că soarele apare de după nori la 5-7 zile pentru 3 ore şi cerul gri parcă mi-a căzut în cap şi mi s-a lipit de retine şi s-a înşurubat în suflet , că n-am chef de nimic, că mi-au ieşit coşuri şi îmi cad dinţii, că nu câştig la loz în plic şi nici la 6 din 49, că nu mai beau, nu mai mănânc şi nu mai fut nimic şi toate astea n-au nicio legătură cu postul paştelui, nu are nicio relevanţă, dar că am ratat finala de bloage îmi sfâşie inima! Îmi vine să mor, noroc că-s mort copt de-a binelea de nici nu-mi mai simt mirosul de hoit.

M-a vizitat Thanata şi mi-a lăsat acest mesaj:   „Am ajuns în finală! Pe ei voinicii mei, sa-i nimicim! Te aştept cu un vot, mi-am pus şi buton pe site să fie mai simplu! Sunt în primii 20, alături de mircea badea , dono şi visurât la categoria blog personal! Contez pe tine!” Pe mine nici măcar eu nu mai contez şi eu tocmai mi-am şters butonul…ha ha ha! Cine-i dono, cine-i visurât? Fatoooooooo! Mă oftic de mor şi de când am aflat că n-am prins finala, am numai vise urâte chit că n-am închis un ochi! Vreau şi eu un laptop!

Văd că această competiţie încinge spiritele mai rău decât aş fi crezut. Se înjură lumea ca la uşa… şatrei. Am aflat că pot să mă consolez cu un laptop dacă fac campanie unuia din finalişti. Alţii îl înjură pe respectivul că dă un laptop. Alţii înjură pur şi simplu de dragul de a mai umple un rând sau o pagină. Iarăşi alţii îşi văd de viaţă şi de blog sau de viaţă sau… de blog. Sau de ploaie şi de cerul gri şi de anunţurile de la mica publicitate şi de capra de vecină că-s varză şi e postul mare şi nu-i permis cu… carne. Of!

O iau uşor, cu cafeaua-n mână, mă pun pe citit, pe răsfoit pagini în browser. Mă duc la Thanata. Blogjob – vorba ei. „Am inventariat puţinele-mi resurse şi am dat de câteva cuvinte simple pe care le plimb tacticos printre dinţi: pulă, spermă, supt, cuvinte, iubire. Cu atât am mai rămas.” Tot e ceva, eu am sentimentul că nici măcar cu fermoarul în mână n-am mai rămas, dar asta e o altă poveste!
Uneori se exprimă mai neortodox, dar îmi place. Are coaie fata faţă de mulţi din blogăraşii care poluează netul cu nesimţire. E dreptul lor, nu, nu mă fute grija de nimeni.  Mi-am dat seama că blogul este ca pe vremuri chitara: băieţii care vroiau să dea pe spate gagicuţele se apucau de zdrăngănit la chitară, acum se pun pe scris bloguri. Mi-e rău! Sau nu? Şi acum pe bune, prefer să votez o curvă decât să risc cu un tip frustrat care-şi face 500 de conturi de mail pe zi să se voteze cu mânuţa lui la o competiţie de o asemenea importanţă care are şi o trupă oficială: Hi-Q. Am zis importanţă sau impotenţă?

Am trecut şi pe la Mircea dar mare lucru nu era de citit, o referire la genialu’ de Victor care o face troacă de porci pe Elena şi încă o însemnare despre o amendă încasată de la CNA pentru expresii precum „garoi” sau „ţigani borâţi”. Uneori şi mie îmi vine să înjur, Udrea nici mie nu îmi este dragă, da’ nu m-am gândit niciodată să o „fac” „ţărancă parvenită”, „chivuţă cu mâinile-n şold” şi nici să zic chestii genul „să-ţi plimbi tu curu’ mare”. Adică, domnilor, argumentele-s una, să fi grosolan este altceva. Înţeleg eu că netu’ e curte fără gard şi fiecare spune ce-l taie capul pe propiul său blog şi nici nu e cazul să-ţi asumi responsabilitatea, dar dacă unii se tot dau rotunzi şi pătraţi cu şcoli şi studii, am pretenţii. Presă, hă? Despre care deontologie profesională vorbim? Sau… e blog personal şi asta scuză orice?

Îmi văd de pictat, de fotografiat, de zdrăngănit la taste, de toate avioanele din capul meu şi de bărcuţele înecate din suflet, dar de toate astea o să vă povestesc mai târziu sau… mâine. M-am întors. 🙂

[youtube= http://www.youtube.com/watch?v=7qTUBBQfL5M&feature=related]