[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=1VGQPfOgoc4]
Bucureştenii din L.O.S.T. nu sunt ultimii sosiţi pe scena Metal-ului autohton, trupa a fost înfiinţată în martie 2004, dar membrii ei au activat în prealabil în trupe cunoscute fanilor – între altele – ca Abigail şi Cronos.
BB Hanneman – chitară voce (ex Adrenaline, Cronos, Abigail, Icon of Sin, Magma), Vlad Busca – bas, voce (ex Abigail, Tornado, Cronos), Dragos Halmagi – clape (ex Abigail), George Angel Tudor – tobe, voce (ex Abigail, Dust) au constituit nucleul de bază al formaţiei, ulterior Angel Tudor fiind înlocuit de Dorin Costea (ex-Asgard, Kendo, Colt 44, Brainstrip, Deadeye Dick).
Au cântat în deschiderea unor nume ca Novembre, Obituary, Behemoth, Dismember, Rage, Orphaned Land, Aborted, Leaves Eyes, Septic Flesh, The Haunted, Destruction, Helloween, Doro, Testament, Kreator, Sepultura şi In Flames, prin cluburi şi la festivaluri prin toată ţara, „Remains of Pain” este practic albumul de debut după ce anterior au lansat o casetă ce conţine 5 piese – „Last Breath” (2005) şi un promo cu două piese – „Ziua ce vine” (2004).
Cele 10 piese au fost imprimate în mai multe studiouri printre care şi Musitech Production Studios şi Taine Multimedia Studio, mixajul s-a efectuat în Moon Studio iar masterizarea în West West Side Music, New York, de către Alan Douches, cel care a lucrat şi pentru trupe ca Six Feet Under, Hatebreed, Cattle Decapitation, Cannibal Corpse, Kataklysm, etc.
Adică avem de a face cu un material absolut profesionist.
Numele L.O.S.T. inevitabil te duce cu gândul la Paradise Lost, ci nu la serialul TV LOST. 😀 Şi ceva aromă Gotic Metal persistă în muzica celor din L.O.S.T., influenţa britanicilor este prezentă ca o umbră de-a lungul materialului, fapt care până la urmă nu este o crimă atâta timp cât nu putem vorbi despre copiere/furt de teme, ci este o înrudire de abordare şi sound.
Şi nu doar imprimarea este profesionistă, trupa prestează cu maturitate şi precizie, armoniile şi riff-urile se completează şi se suprapun omogen, piesele sunt gândite, structurate şi interpretate impecabil. Nu este un Metal modern, ci mai de grabă unul conservator, devotat abordării din anii ’90, L.O.S.T. nu inventează sau re-inventează Metal-ul, ci îl conservă. Cu siguranţă este nevoie şi de acest tip de abordare şi cu siguranţă publicul apreciază acest fapt, iar L.O.S.T. – să zic aşa – au mers la fix. Pentru Death mi se pare cam lent materialul, mai mult îmi sună a a Gotic, dar etichetele sunt mai puţin importante, e un Metal de calitate.
“Last Breath” a fost tot cd :).
am luat datele cum le-am găsit pe net, dacă undeva ceva a fost scris aiurea, nu e vina mea, de asta sunt utile bio-urile oficiale. 😉
pai “pe net” adica la http://www.we-are-lost.com spune ca e cd (mcd, mai exact), in niciun caz caseta 🙂
ok. aşa să fie, aşa rămâne!
alte reclamaţii? nu de alta, da’ ghişeul ăsta la mine s-a desfiinţat înainte să se fi înfiinţat. putem rezolva cazul rapid: şterg postarea cu totul şi La Mulţi Ani şi sănătate! 😆