Înfiinţaţi la mijlocul anilor ’90 la Jerusalem, Melechesh şi-au lansat pe 1 octombrie al cincilea album. Numele este o combinaţie din două cuvinte: melech – rege şi esh – foc şi îţi definesc muzica ca fiind Metal Mesopotamian. Abordează un Metal cu rădăcini Black, dar sonorităţi Thrash – de multe ori amintesc de germanii din Kreator în perioada 1985-1986, albumele „Endless Pain” şi „Pleasure to Kill” – şi la asta adaugă elemente oriental-folclorice ce conferă o aromă aparte trupei, dar şi pasaje lente sau acustice. Un coctail exotic, dar îmbietor şi cu siguranţă un loz câştigător. Melechesh au reuşit să scoată la suprafaţă ceva inedit, proaspăt, sună foarte-foarte bine ceea ce fac. După maNga, Orphaned Land şi Absolace, Melechesh cu siguranţă sunt o trupă din Orient de care o să mai auzim. Şi este reconfortant că fiecare din aceste formaţii „sapă” în altă direcţie, îmbină elementele orientale cu alte sonorităţi, dar fiecare din ei o face într-un mod extrem de profesional şi rezultatele sunt pe măsură.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=b2vc5vRh_YQ]
Au debutat furtunos în underground-ul din Izrael, au atras nu doar interesul metaliştiilor, ci şi al autorităţilor. Au fost acuzaţi de Ocultism şi practici oculte – ilegale. Chiar dacă ulterior acuzaţiile au fost retrase, trupa în 1998 s-a relocat în Olanda la Amsterdam. Cred că nu-i simplu să ai o trupă de Metal în Izrael, dar să mai fi şi arab…
Mutarea a produs şi schimbări în componenţa formaţiei, dar le-a adus şi contractul cu Osmose Production.
„The Epigenesis” este primul album scos sub egida Nuclear Blast şi materialul va beneficia de o distribuţie şi promoţie internaţională, sunt şanse mari ca astfel trupa să facă un pas important spre prima scenă Metalică.
Şi cele 11 piese ale discului au toate ingredientele unui material incisiv şi colorat. Multe din piese sar de 5-6 minute, sunt chiar şi de 8, în fiecare din ele băieţii fac risipă de idei, răsturnări şi schimbări de ritm şi teme, în ciuda fundamentului solid tradiţional, introduc ingenios elementele orientale, ruperile de atmosferă, n-au practic nici un moment plictisitor, discul este foarte viu şi pulsant.
Ashmedi – voce, chitară, sitar; Moloch – chitară, instrumente tradiţionale; Xul – tobe şi percuţii şi basistul Rahm sunt instrumentişti desăvârşiţi şi transpun cu precizie toate ideile aliniate, discul sună închegat şi impecabil.
Melechesh este un nume de reţinut şi cu siguranţă de perspectivă, iar „The Epigenesis” un album obligatoriu. O surpriză extrem de plăcută.
Melechesh – Site Oficial
Melechesh – Pagină MySpace
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=dVr1QuGrw4U]
Bun albumul.Daca ti-au placut si albumele vechi, iti recomand si Absu ( trupa fostului tobosar – Proscriptor ) Se pare ca e posibil sa-i vedem la anul in 23 ianuarie si in Bucuresti http://www.nuclearblast.de/showDynamicPage.php?ident=artistdetail&aid=754 .
Da, chiar foarte bun. Încă o surpriză plăcută pe anul acesta. Acum mestec şi albumele mai vechi, îmi sună cunoscut Absu, o să arunc o ureche, merci. 🙂
Nu suna rau deloc, imi place atmosfera orientala a pieselor. Pare a fi cel mai bun album al lor…
da, mi-a plăcut şi mie, au găsit un echilibru perfect între armoniile orientale şi construcţiile brutale, un album foarte bun.