Marc Ribot – Silent Movies (2010)

Dacă numele lui Marc Ribot nu vă sună familiar, poate unele din aceste nume da: Tom Waits, John Zorn, David Sylvian, Robert Plant, Elvis Costello, Allen Ginsberg, Foetus, The Black Keys, McCoy Tyner, Cassandra Wilson, The Jazz Passengers, Cyro Baptista, Akiko Yano, John Medeski, Jack McDuff, Wilson Pickett, The Lounge Lizards, Marianne Faithfull, Arto Lindsay, T-Bone Burnett, Martin and Wood, Cibo Matto, Elysian Fields, Sam Phillips, David Poe, Susana Baca, Stan Ridgway, Vinicio Capossela, Alain Bashung, Hector Zazou,  Madeline Peyroux,  Leonid Fedorov, Tonio K – aceştia fiind o parte din artiştii cu care Ribot a colaborat ca producător, compozitor, chitarist, trompetist şi… vocal. Ce-i drept, nici pe „ăştia” nu cred că i-aţi auzit la Radio Zu – puteam înşira oricum toate posturile radio, Guerilla, Radio 3, Romantic sau Antena Satelor – şi nu-i prea vedeţi nici pe MTV 2…
Ribot este un muzician multi-instrumentist implicat în stiluri diferite de la Rock Alternativ – şi experimental – la Jazz, muzică electronică (No Wave), muzică cubaneză şi Hardcore Punk.
Având preocupări – artistice – atât de colorate şi – aparent – divergente, nu e de mirare că Ribot începând din 1990 a lansat 21 de albume solo şi a cântat/colaborat pe câteva zeci de albume ale altor artişti. Aportul său major a definit orientarea lui Tom Waits din era „Rain Dogs”, dar au colaborat şi pe albumele mai recente „Mule Variations” (1999) şi „Real Gone” (2004), cu John Zorn a colaborat pe majoritatea materialelor din seria „Filmworks”, dar este membru şi în cele două trupe patronate de Zorn: Bar Kokhba Sextet, respectiv Electric Masada. Ribot este membru şi în formaţia avangardistă Secret Chiefs 3 alături de basistul Shahzad Ismaily şi bateristul Ches Smith, cum are şi o trupă de muzică cubaneză în cadrul căreia cântă predominant compoziţiile lui Arsenio Rodríguez.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=7QLbi4E3-hI]

„Silent Movies” este compus din 13 piese de-a lungul cărora Ribot se „joacă” cu chitara. Compoziţiile predominant acustice şi cu şarm clasic sunt presărate cu intervenţii electrice, nuanţele Jazz se îmbină cu arome cubaneze sau abordările Rock/Blues, chiar şi temele acustice predominant au un ton sobru, uneori chiar sumbru şi astfel materialul este destul de intens, tensionat.
E bine că nu toţi care pun mâna pe instrumente şi (mai) scot discuri sunt marmote…