Love, love, love

E târziu şi nu mi-e somn, deşi am crezut că o să cad din picioare la un moment dat. Am savurat o ţigară pe balcon. Noaptea e fantastică! Chiar şi fără stele pe cer. Da, am zis că azi nu fumez, dar parcă tot mi-e poftă. Şi-mi plac Dunhill-urile… Pretenţii. Acum când nu am bani nici de-o gumă.
Nu rezistăm tentaţiilor. Ne jucăm cu ele. Ne facem planuri pentru mai târziu. Ne bucurăm de ce avem. Ne vedem de treaba noastră fară să vedem viitorul. Câte zâmbete mai avem de oferit, câtă cretă va măzgăli asfaltul înainte de a fi aruncată de-a lungul altor pătrate, mult mai mari?
Sunt multe momente în timpul zilei şi al nopţii în care am certitudinea că te gândeşti la mine. Aerul devine dens şi prezenţa ta este aproape concretă, închid ochii şi am sentimentul că îţi simt respiraţia, dogoarea pielii, vibraţia inimii. Declaraţiile de dragoste sunt ca declaraţiile la fisc, nu spui niciodată tot, întotdeauna ascunzi câte ceva… De ce trebuie să vorbim?…nu ne mai putem înţelege din priviri…nu mai avem nevoie de o strângere de mână…şi…nu mai credem într-o îmbrăţişare… Melodii, cuvintele tale. Aşa erau când îmi şopteai la ureche, iar pielea îmi învia centimetru cu centimetru. Dans. Era jocul dintre mâinile noastre, atunci când se întâlneau. Aventura. Când ne sărutam după certuri, sau când ne certam după ce făceam dragoste.

“- de ce mint oamenii?
– ca să-şi ascundă teama.”
Am pus întrebarea şi am primit răspunsul. Nu ştiu dacă e singurul care putea fi dat, dar îmi place.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=r4p8qxGbpOk]

Piesa scrisă de Lennon şi creditată Lennon/McCartney a fost cântată în cadrul unui program televizat global pe data de 25 iunie 1967 şi a fost vizionată de către 400 de milioane de telespectatori din 26 de ţări.

Simplu şi drăguţ. Era să spun „din inimă”, dar sună a clişeu, lasă un gust de siropos. Şi totuşi. 🙂
Batem câmpii în loc să ne ţinem de mână, să ne privim în ochi şi să ne iubim. În bucătărie, pe canapea, în lift, pe maşina de spălat, sub duş.

Este încă o zi toridă, oraşul abia mai respiră, vântul doar plimbă şi mestecă valurile de fierbinţeală. Poate că este, poate că ni se pare cea mai caldă vară. Unii se răcoresc aşa…. 😆

Sau nu. 😀
Se încing.

Ce căldură monşer! S-a evaporat şi ultima brumă de minte.