Vorbeam azi cu cineva şi am realizat că nu cred că ar mai fi mulţi care să stea cu scobitoarele în ochi până la 1 noaptea să-l aştepte pe Magdin cu „Întâlnirea de la Miezul Nopţii”. În schimb cred că-s suficient de mulţi cei care stau cu ochii bulbucaţi la „Taraful de la Miezul Nopţii”.
În fine! Nu asta era ideea. 🙂
Poţi să înveţi să cânţi la un instrument, să citeşti şi să scrii partituri, poţi exersa conştiincios zi de zi şi poţi face performanţă profesionistă din cântat însă creativitatea nici nu se învaţă, nici nu se dobândeşte.
De multe ori pare că am explorat toate limitele, nu mai este nimic de făcut, nu mai sunt orizonturi noi şi experimentele sunt simple copii sau repetiţii ale unor lucruri de mult făcute.
Eu nu cred că-i aşa. Omul dincolo de băşini şi multă apă este în primul rând un spirit. Şi unul surprinzător, creativ.
Filmuleţul acesta merită văzut şi este şi amuzant.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=26eyBmUwi6w]
Industrial indeed! Uite inca un norvegian inventiv care, fara sa stie sa cante la vreun instrument, creeaza muzica din montaj:
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=JzqumbhfxRo&hl=en_US&fs=1]
haios Lasse ăsta, l-am mai văzut. 🙂
man, sunt mii şi mii de lucruri care pot fi făcute, totu’ e să faci lucrurile cu plăcere, nu aiurea…. sau mă rog, cum spunea Zappa: we’re only in it for the money. 😀
şi apropo Lasse, păi cam aşa fac şi “io”. 😛 suntem genii? 😆