N-am prea gătit în ultima vreme, nici eu nu știu exact de ce. Lipsă de chef, entuziasm, apreciere… draq știe. Nici nu contează.
În noile condiții nu doar nevoia ci direct pofta m-a împins spre minuscula mea nouă bucătărie.
Nu vreau să supăr pe nimeni, chiar habar n-am, a început deja postul? 😀
În fine! Am visat (lăsat bale pe pernă) la o ciorbă de cartofi cu tarhon.
Și cum sunt omul acțiunilor, nu a vorbelor: zis și făcut!
Micul inconvenient a fost tarhonul. N-am găsit tarhon la borcan în oțet cum găseam acasă la Brașov, dar am improvizat. 🙂
Eu gătesc după inspirația de moment, în funcție de ce am la mână, nu citesc nici cărți de bucate, nu caut rețete nici pe internet. Nici nu gătesc din sau cu… fițe ci… din dragoste. 🙂
Buuuuuuuuuuunn!
Am cumpărat o costiță afumată, ceapă, usturoi, cartofi, gogoșari în oțet, smântână, pastă de ardei, tarhon, pătrunjel și foi de dafin la plic. Dacă situația n-ar fi cea care este, aș spune că sunt bun de însurat, așa… 😛 😆 😛 Restul este istorie… 🙂
Am fiert costița tăiată la foc foarte mic și am aruncat prima apă, e un obicei de-al meu, nu neapărat o regulă.
Am spălat/clătit bucățile de costiță și le-am pus în apă proaspătă la fiert, am mai adăugat o ceapă roșie crestată și puțin usturoi.
Le-am lăsat tot la foc mic la fiert, am mai adăugat la un moment dat foile de dafin.
Apoi am curățat și tăiat cubulețe cartofii și le-am adăugat și pe acestea la fiert.
Au urmat gogoșarii, i-am tăiat și cu o lingură de pastă de ardei i-am amestecat în 300 g de smântână. Am mai adăugat la această compoziție cam jumătate din oțetul din borcanul de gogoșari, boia și piper apoi am scos zeamă fierbinte din oală și am adăugat treptat până pasta s-a diluat și s-a încălzit suficient încât să-l pot turna încet în oală. În prealabil am scos foile de dafin, ceapa și usturoiul fiert. Am și eu fixurile mele. 😀 Am pus și plicul de tarhon, ceva pătrunjel și le-am lăsat până a mai dat încet în clocot.
Și… m-am îndopat. 😀
Chiar ca e a la Brush! As gusta si nu as gusta din ce gatesti tu, faci niste combinatii… 🙂
Imi plac pozele, te pricepi, fotografiezi fiecare ingredient in parte, si toate etapele…. pana la sfarsit, cand apare si felul de mancare gatit! Daca ar vrea cineva sa gateasca dupa vreo retea de-a ta, sigur ii va reusi, pentru ca relatezi exact. Nu, cum se intampla cand citesti o anumita reteta, si esti nevoit sa mai intrebi una-alta…
O seara frumoasa, Brush!
cata arta intr-o simpla ciorba de cartofi ……….. tot faine pozele tale , de fapt par ” reale ” ……. stii tu ce vreau sa zic
arata beton , cred ca merge bine asa calie …de dimineatza dupa o betie crunta ,,,cu o linguritza de otet…haha….suna cool si ciudat cum ai spus acolo …”cum gaseam acasa la brasov…..” deci unde e acasa …? sud sau nord ? o tot dau cu ale mele…..
pofta buna .
Salve! Bună precizarea cu “încet” şi oţetul de murături. Eu când vreau acru, folosesc 2 soluţii:
1. Lămâie. Da. Sunt conservator. Lămâia creşte din pământ, o storc eu şi pot măcar să văd ce iese. Dreptu’i că şi sticla de Hellas pot să o storc şi chiar să şi văd ce iese. Dacă mai iau şi un microscop, ghici ce văd? Cristale de acid citric! Sintetic, evident! (Sic!)
2. Zeama de la murături. Eventual şi preferabil, puse de mine… Pentru ce zici tu aici, alegeam sticla cu oţetul de la castraveţi. Am prins din zbor o reţetă bulgărească. Fiind eu cam tot ca tine cu cărţile de bucate, am… “filtrat-o”, prin celulele mele gastronomice. Rezultatul? Castraveţii mei, rezistă doi ani în butoi. (Povestea cu “doi ani”, e lungă, am pus murături pentru doi şi am mâncat… singur!… Sounds familiar?)
SUGESTIE. Decât să folosiţi zeama de surcică din comerţ [= CH3-COOH, = acid acetic sintetic cu arome “identic naturale”], mai bine puneţi un borcan de 3 kg cu castraveţi şi după consum, filtraţi ce rămâne şi puneţi în sticle; eventual de 0,5 l, pentru a reduce posibilitatea de contact cu oxigenul, care continuă oxidarea…
Special pentru Brush: Ce-ar fi să scrii o carte de B[r]u[sh]-cate? And I mean, REALLY BRUSH-cate!
Asta înseamnă, o carte electronică, exact aşa cum e această pagină de carte!
BE SMART! 😆 WORLD IS FULL OF DUMMIES! 😉
pentru Minelus – sărut-mâna. 🙂 nu știu dacă se apucă cineva să gătească după „rețetele” mele… 🙂 dar eu fac totul cu plăcere… ingredientul „secret”: cu și din dragoste. 🙂
pentru lumi – lucrurile sunt mereu simple, eventual le complicăm noi…. ce faci, să faci din plăcere. 🙂
sărut-mâna. 🙂
pentru rifeor – acasă e unde e inima, vorba cântecului… 😀 (home is where the heart… )
dar repet, dacă aș putea alege, aș opta pentru Istanbul, adică ceva mai la sud. 😀 south will rise again? 😛 😛 😛
ciorba e bună, dar tu știi, mie îmi place în bucătărie… 😀
pentru Şerban Stănescu – ai dreptate, și eu folosesc lămâie, oțetul de exemplu l-am ocolit multă vreme și nici acum nu am așa ceva în casă. mie îmi place și borșul, mai ales cel făcut în casă…
murăturile… hm. da, home made is the real thing ca și pălinca, vinul, etc. 😀 nu m-am înțeles cu actuala fostă soție, dar este o bună gospodină, pune toamna murături, compoturi, legume congelate, face gem-uri. 😀 eu nu am niciodată timp pentru asta… să-ți spun altceva: de peste un an n-am mai avut o pensulă în mână……. recunosc, încă sunt destul de împrăștiat….
e-urile. 😀 pentru mine sunt întăritoare. 😀 pe principiul „ce nu mă omoară….” 😛
în schimb lui David nu i-am dat nimic cumpărat, încerc să-l feresc cât mai mult de plastic….
carte? aș fi fericit să o termin pe cea cu Tarotul….
Chestia cu sufletul e adevarata, cu si din dragoste! (Mie imi place mult ciorba cu afumatura, sa fie cu bors si zeama de varza!)
Azi e baba mea, uite si tu ce urata e… a venit iar iarna! Niciodata nu am avut-o asa friguroasa. Era de asteptat, ce an o sa am…
O zi placuta, Brush si un week-end senin!
pentru Minelus – lucrurile făcute cu drag ies bine. 🙂
din acest motiv încerc mereu să-mi fac treburile implicat şi cu drag. şi la muncă. 🙂 poate de asta nici nu accept orice job… 🙂
avantaje şi dezavantaje…. aşa este viaţa. 🙂 eu încerc să mi-o fac frumoasă. 🙂
ei, babe…. vezi, eu nu-mi aleg, deci nu mă… “plouă”. 😛
week-end fain şi optimism. 🙂
iam, pare buna, dar numai ciorba de cartofi nu e 😛 e mai degraba ciorba de costita cu cartofi, ca aia de cartofi contine doar cartofi hi,hi, si e de post , care da , a inceput 😛
pentru lu – ştii că am o părere devastator de proastă despre religii şi credinţă instituţionalizată, obiceiuri (proaste), dar de care ne agăţăm cu disperare.
la mine în Ardeal aşa se face ciorba de cartofi… hi hi hi. 😀
Am inteles ca asa se face, oricum e de retinut, pare delicioasa si……neata ca am uitat sa zic 😛
aoleuuuuuuu….trebuia sa pui si un anunt de genul “blog interzis pofticiosilor” sau macar “atentie ! de citit dupa masa”…:D…:))
foarte bine zis…indiferent ca e vorba de discutii, creatii literare, muzicale sau mancare…
offff…tre sa fac si eu ce-i descris aici ca nu se mai poate…:”>
o zi cu pace tie si cititorilor tai…>:D<…
Nici nu trebuie sa ti-o alegi… tu ai avut-o pe 2 si a fost cea mai frumoasa si mai calda baba! Te pupa Minelus
oh wow … avem voie sa ‘fluieram’ ca tot e la moda … cred ca ciorba ta si-a atins tzinta si ai si semnaturile noastre ca ne e pofta … insa evident nu era pt noi … ce e un barbat azi care nu stie sa gateasca sa-si impresioneze iubita… ? poate aceasi chestie cu ce e o femeie azi care nu se imbata in pub si n-ar scrie pe blog de ce critza a fost !
si ca sa fie pina la capat .. evident ca noi barbatii gatim mai bine ca ele ! ele pun doar mai multa vrajeala !
Mie mi s-a facut foame … cel mai simplu si la obeict comentariu ….
pentru lu – a trecut dimineața așa că… sfârșit de săptămână cât mai plăcut.
vine iarna peste noi
mâine fac și felul doi! (ha ha ha! 😛 😛 😛 )
pentru Adina Amironesei – scuze…. 🙂
nu am vrut să stârnesc pofte, dar rețeta este simplă, sunt convins că nu doar vă descurcați, dar puteți face ceva și mai delicios. 🙂
week-end frumos și ție. 🙂
(mâine pregătesc și felul doi, deci atenție!!! 😛 )
pentru Minelus – he he…. raportez la final de an cum mi-a mers. 😀
pentru UnSoricel – fluieratul – și toate celelalte manifestări – sunt admise, ba, chiar încurajate pe blogul meu. 🙂
he he…. asta cu gagicile criță-n pub și după blog de jale sau mândrie, e treabă britanică…. la noi încă nu s-a extins/implementat modelul.
de gătit, îmi place și am și gătit tot timpul. nu știu dacă fac impresie cu asta, îmi place creația. 🙂
bărbații de obicei gătesc de fantezie, femeile de nevoie… adică bărbații se mai rup în figuri când îi apucă, femeia este nevoită să gătească constant. însă da, n-am văzut nicăieri bucătar șef femeie, dar… o fi misoginism… ha ha ha! 😛
pentru Luka D – sărut-mâna. 🙂
Deci da … am mancat pe fuga, la mine toate sunt pe fuga lol
Asta in timp ce cascam ochii la Lake Mungo, daca merita, mai incolo poate ii bag un review 🙂
Dap … si a inceput si ninsoareaaaaaaa …. ce bine 😀
esti decalat coane … uite aici fete crizta cu blog in regula lepsuind cu baietzii !
http://aiacuparu.wordpress.com/2010/03/03/beti-morti-am-vazut-beti-clampa-beti-turta-da-beti-coca-cola-niciodata/
si femei care gatest .. sincer tot mai rar … nici in ro eu nu cred ca prea exista dar ele zic ca mai sunt ca suna bine la CV cind e vorba de barbat !
haha bafta !
pentru Luka D – să-ți fie de bine, aștept review-ul. 😀
și eu acum balotez salam și icre…. 😛
cam „ninja” afară, m-am învârtit toată ziua prin prea minunatul București… sublim!
Brush-ule, macar de veneai si imi dadeai si mie o ciorba de-aia, de-a ta …. acum incerc sa ma sperii la film …. e un horror …. buhuuuuuuuuuuhuuuuuuuuuuu … pleosc, trosc ….. am altoit fantoma … deja am dat un indiciu … God dam it …
pentru UnSoricel – man, dacă-mi povestesc bețiile de la sfârșitul anilor 80, începutul anilor 90, numai dacă citești te faci… criță. ha ha ha! 😛 😛 😛
generația coca-cola și junk food îmi stârnește milă și regrete…
n-am timp să-mi scriu blogurile, dar să mai citesc altele?
baftă? neh! nu o știi pe „aia” cu norocul ți-l faci singur? păcat (? 😛 😛 😛 ) că pornografia nu mă preocupă suficient, sunt un tip de modă veche, îmi place the real thing, adică prefer femeile… 🙂
și!!! bărbații au baftă de femei, nu baftă la femei…. ha ha ha ha ha! 😛 😛 😛
pentru Luka D – dacă e un horror, poate-l bag și eu, pe vremuri haleam pe bandă rulantă Chuky-uri și Freddie Kruger-uri… ha ha ha! 😛
ciorbă mai am „gârlă” (o oală mare), mâine fac și felul doi… Timișoara este un oraș fain, dar cam departe de mine… 🙂
Foarte interesant… Tocmai am gatit si eu de curand pentru cheful de ziua mea bors de vitel cu cartofi… ca ultimul fel din meniu, pentru dresul de la 7 dimineata… :))
Si mai culmea este ca a reteta mea e cam aceeasi… si tot fara carte de bucate, internet etc. Sau, cum zici, dupa… inima ! 🙂
Cred ca bantuie totusi niste arhetipuri prin subconstientul nostru, al astora din Brasov + Sibiu… nu crezi? 🙂
Ce Timisoara mah? Alooo nenea … ati incurcat reply-urile :)))
Eu-s Luka :p
„ Se spune că vremea din aceste zile relevă starea lăuntrică şi bunătatea sufletească a fiecărei persoane. Astfel, dacă vremea este frumoasă şi soarele străluceşte, omul este voios şi bun la suflet şi îi va merge bine tot anul următor. În schimb, dacă vremea este întunecată, acela nu va fi un om bun la suflet şi va fi supărăcios tot anul. Pe de altă parte, se spune că dacă ninge sau plouă în acea zi este semn de bogăţie”.
Mi-a mai venit sufletul la loc, vezi bine ca ma obsedeaza… :)Oricum imi convine ca ninge si ca nu ploua.
Sa-ti mearga bine, Brush!
pentru Lilith – La Mulți Ani! încă o dată și ce să zic, mă oftic de chef și borș de vițel ratat…. poate la anul! 😀
păi clar, avem sânge Ardelenesc, tata când încă nu aveam nici un an, mi-a îndesat slănină pe gât să vadă dacă-s sănătos…. ha ha ha ha! 😛
pentru Luka D – DECI! din ce țin „io” minte, pe Netlog scria „fată”și oraș scria Timișoara, nu mai intru acum pe Netlog și îmi e lene și să-ți verific IP-ul, dar dacă-mi spui că ești băiat și din București, mă apuc de băut…. ha ha ha! 😛 😛 😛
pentru Minelus – păi să-ți ningă și să-ți meargă bine și la suflet. 🙂
Apuca-te de baut …
Tu iei Jack-ul eu D-ul … bweyyyy si avem atatea cunostinte comune, habar nu ai cu cine vorbesti, eu, euuuuuu, o personalitate Netlogista :))) Ete si review-ul … http://ukavra.com/?p=132 …
Indiciu … B …
pentru Luka D – acum o spun pe aia dreaptă: habar n-am cine sunt eu, dar să știu cine ești tu?! 😛 😛 😛
iar vremurile în care Netlogul mă interesa cât de cât, au apus acum 2 ani… ha ha ha! 😛
nu beau whiskey acum, mai am o sticlă de KAGOR (Vin licoros Bisericesc)…. 😛
Adica atunci cand a aparut ca pana atunci era Facebox …
Sunt femeie si din B …. ma mai bag la un film horrorstitician ….
ho ho hoooooooooooo ….
Merry X-mas …
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=eljCFAcqczI]
…. maine fac blog de ajun de Craciun sau poate azi :))))
pentru Luka D – mi-a mai venit inima la loc, la câte „sărut-mâna”-uri ți-am spus, măcar ești femeie… ha ha ha! 😛 😛 😛
horror…. hm. parcă-parcă mi-ai făcut poftă, am și eu unul, Drag Me to Hell parcă-i titlul și nu l-am văzut. încă….. 😀
aveam contul înainte să se re-denumească Netlog…. 😛
nu-mi mai place iarna deloc….. brrrrrrrrrrrr!
Hai mah ca-ti fac cadou … gasesc eu ce :)))
Filmul ala e o mizerie, l-am vazut acum cateva luni bune … de aia nu mai lucrez in banca :))
Multumesc mult! Da! La mine daca nu e dragoste si liniste in suflet, nimic nu mai e! Ploaia o asociez cu lacrimile, asa ca-mi plac mai mult fulgusorii… Oricum, NINGE FRUMOS!!!!
Sunt curioasa sa vad ce gatesti tu maine…. 🙂 🙂
pentru Luka D – nu l-am văzut, am spus poate mă uit… ha ha ha!
ce-i drept, de vreo 2 ani încerc să văd și „Ceața” până la capăt și am ajuns doar până pe la jumătate…. și eu sunt fan Stephen King…. 😛 😛 😛
pentru Minelus – mâine fac și felul doi, evident. 😛 (am cumpărat azi cele necesare… 😀 )
mie îmi place și ploaia, nu când este și vânt… dar uneori îmi place. 🙂 în Turcia anul trecut am prins și o ploaie, a fost așa caldă, faină…. incredibil!
Huhh … nu stii cine’s dar stii ce-mi place? Ma bagi la idei lol
Da, si mie, ploaia de vara! Cand ploua cu soare, ploaie calda, si se opreste dintr-o data, la fel cum s-a pornit…
Azi am vorbit mult, am fost foarte agitata…. si la serviciu… si cu baba asta a mea…. hihihi!
Te pupa Minelus!
pentru Luka D – ce idei? 🙂
cum ninge puțin pică Dolce-le, noroc că măcar mai merge ClickNet-ul… 😀
parcă nu-mi vine să mă cutremur la un horror, poate mă delectez cu un… Andrew Blake. 😀 bărbații „ăștia” și serile de vineri…. ha ha ha! 😛
pentru Minelus – eu sunt agitat 24 din 24, 8 zile pe săptămână…. 😛
week-end frumos! 🙂
Eu maine muncesc si poimane …
pentru Luka D – şi eu. mâine gătesc felu’ doi, apoi teoretic fac şi treburi mai spirituale: cică joi am expoziţie. 😀
Ce expui? 🙂
pentru Luka D – teoretic 2-3 tablouri, nişte fotografii, eventual fac câteva colaje…. cum spuneam, îmi bat capul în week-end. 😀
p.s. ce spui, ar merge şi oala de (cu) ciorbă? 😛 😛 😛
Eu abia Luni scap de sala Dalles … nu-mi mai trebuie din astea, vreau sa fiu secretara :))
pentru Luka D – este o invitație, venim la Dalles?
bună dimineața! 🙂
neaţa bună! mai ai din ciorba asta faină?
deja am orgasm multiplu-gourmetian 😛
să tot trăieşti în Virtualia! 🙂
….şi, dafin de la *foi de dafini* are un *i* lipsă la apelul oficial al limbii scrise! e ca la tarhon! 😀
pentru Luka D, via BrushVox!
Luka!!! ultima strigare… aşe, ca între prieteni! altfel, nu.
că e full!
ceteşti ceva joi? musai trebe pentru afiş! şi pe ce nume te trec? Luka D? ukavra?
neaţa bună şi un frecuş cu zăpada mieilor 🙂
pentru liloo – aham. am înțeles: eu și Luka D avem probleme cu „i”-ul. despre altcineva nu-mi permit să afirm absolut nimic, la mine explic lucrurile foarte simplu: 1. habar n-am gramatică. 2. „I” pentru mine are sens doar în engleză: me, myself and I. 😀
pe Luka D o găsești pe blog-ul ei: http://ukavra.com/ 🙂
ciorba. mă gândeam – dacă rămâne ceva din ea până joi – să o expun. 😛
Buna dimineata, Brush si accesatorii lu’ Brush 🙂
Mah vii, veniti, ma recunosti dupa inima si fata, azi sunt morcovita … daca e sa vii adu si ciorba …
ştiu unde o găsesc pe luka! am şi comentat acolo!
pe luka nu o mai accesez astăzi!
iar mîine este prea tîrziu pentru afiş.
gata! s-a închis taraba!
va fi şi o dată viitoare!
p.s. în principiu şi de facto, sunt o profesionistă.
pentru Luka D – cu tot respectul, azi nici după țigări nu cobor. dar dacă ești și mâine acolo, pare o plimbare interesantă.
în ceea ce privește ciorba, este ca exemplul lui Mahomed și muntele: tre’ să faci tu deplasarea la oala cu pricina. și să știi, acum prepar felul doi, ceva și mai intrigant/interesant. 😀
pentru liloo – în principiu sunt… împrăștiat. pe de altă parte admir prostituatele: banii înainte și treaba e clară! 😛 😛 😛
nu cred în sintagma: artă cu burta goală……
ce e sintagma?
io nu cred în tagme.. doar în semne!
prostituţia mea virtual-vizuală o să facă ceva treabă bună în muyeografia coolturalnikă de prin bukaleu meu cel iubit!
îmi vînd imaginea ca să obţin fonduri pentru muzeu!
pentru liloo – eu cred în natură și în energia din ea și din mine. sau…. draq știe, nu mă exprim prea concis acum… sunt cu ochii în cuptor, vine felul doi. 😀
nu la tine mă refeream ci la principiu. ce faci tu este nobil, dar cred că tocmai din această perspectivă sortită dezinteresului general. lumea s-a dus cu fundul în sus.
dar apropo de ce am spus legat de noblețe, și fetele de la colțul străzii își au noblețea lor. 🙂 știu, eu sunt un ciudat cu percepții ciudate…. 😛
Ce curat esti pt un burlac… 🙂 La mine e full de pete de ulei si cafea aragazul.Si nu cred ca se mai pot curata,unele pete is vechi de vreo 3ani de zile 🙂 La tine e curat ca lacrima,ai si fata de masa..:) Arata bine ciorba aia,mi s-a facut deja foame,asa ca ma bag la niste salam cu paine,intrucat n-am cum sa gatesc,n-am nici oale,nici nimic.. 🙂 Am o tigaie unde mai frig cate o fleica de carne,atat.
pentru dave – he he… am fixuri. 🙂 nu-s obsedat de curățenie, dar cum bine observai și tu, dacă se adună, dacă nu cureți la timp (când este proaspăt) lucrurile se impregnează și de unele (pete) nu mai scapi.
bun și salamul cu pâine. 🙂 mâncam și pâine prăjită-n ulei, sau pâine în ou bătut… nu tot timpul stau în bucătărie, dar când eram și înainte singur, măcar o dată pe săptămână găteam ceva și într-o perioadă, la Brașov,veneau prietenii în fiecare joi și găteam câte ceva pentru ei (noi). 🙂
stai pe aproape, e în cuptor și felul doi. 😀
dap! în cooltură, ca şi în muyeografia cu tentă de expertiză numismatică (fie vb. ăntre noi, la nivel high life!) mă simt, uneori, precum Gelsomina din La Strada…
p.s. liloo, în particular, e chiar fată bună.. şi are şi ea două mînuşiţe numai bune de sărut-mînat niţel 😛
p.p.s. cum a ieşit felul doi?
io sunt la proiectul complet pt. ministerul coolturalnic. aproporno, ai pile la ungurul din frunce?
pentru liloo – cred că a ieșit bine felul doi, eu nu gust în timp ce „muncesc”, am făcut doar fotografii, vine și blogușorul acușica.
a zis cineva că nu ești fată bună?
Mi se pare mie sau mi.ai făcut o invitaţie la tine acasă? :)) Vii cu oala mâine.
pentru Ukavra – te-am invitat pe tine, ții neapărat să vi cu oală cu tot? ha ha ha! 😛
(este gata și felul doi… vine și blogul imediat. 😀 )
Off. Fii puţin original. Normal că oala aia ar impresiona orice femeie. Acum mâine poţi venii şi cu felul doi :))
pentru Ukavra – nu m-am gândit niciodată că nu aș fi suficient de original. 😀
mâine poate fac și desertul… ha ha ha! 😛
Mey … vii cu oala maine sau nu? O sa am nevoie de nitica ciorba 😀
Da, Ticke! Pot sa-ti zic asa? Ca sa-ti amintesc de unde-ai plecat… Hi! Hi! Buna ciorba de cartofi ardeleneasca! Daca-ti mai poarta si amprenta… trebuie sa fie si mai delicioasa! O sa pastrez reteta. Poate, cine stie, intr-o buna zi o s-o fac si eu. Nu stiu sa gatesc, probabil pentru ca… sunt femeie… Hi ! Hi! Dar mi-am gasit barbat, care ma accepta si asa. I-am zis cinstit de la bun inceput: Dragul meu, mi s-a spus de multe ori ca sunt buna la doua din cele trei lucruri, pe care un barbat le cere de la o femeie. (Iar eu i-am crezut…) La gatit nu ma pricep! Daca ma vrei asa…
Foarte bine, zice el, eu ma pricep la facut rezervari… ” Si uite-asa am trait fericiti pana-n prezent!
Admir ambele categorii de barbati: si pe artistii bucatari si pe cei care stiu sa faca rezervari la restaurant. Bravo lor! Jos palaria!
pentru Ukavra – azi. nu știu. adică sunt atâtea lucruri în derulare încât habar n-am ce o să fac peste 5 minute, dar oala nu o car după mine nici dacă ar depinde viața mea de ea… sunt un tip predominant casnic. 😀
pentru anna bee – szia. 🙂 ne știm de atâta timp – nici nu vreau să mă gândesc cât – îmi poți spune cum îți place. 🙂
he he…. mi-a plăcut asta cu 2 din 3, dar nu știu ce să spun: nu mi-ai gătit niciodată… ha ha ha! 😛 😛 😛
paradoxal, artiștii bucătari mai devreme sau mai târziu mor de foame, cât timp dacă plasticul din buzunar are suficientă acoperire, rezervări poți face și la 90 de ani… 😀
profeții New Age, budiștii, creștinii și uneori artiștii, fac o mare greșeală: desconsideră banii. banii sunt buni. 🙂 eu zic cu cât mai mulți, cu atât mai bine. totul e să nu fie banii scop ci să rămână mijloc. 🙂
ciorba… mda. e bună. dacă fac ceva, fac bine. 🙂 poate e timpul să mă apuc (și) de făcut bani… ha ha ha! 😛
ai grijă de tine. 🙂
Fie-ti mila de un om care lucreaza Duminica … (am scris bine fie-ti? Ca la ora asta nu prea stiu) … dar azi e ultima zi dupa sunt pe cont propriu ….
pentru Ukavra – mie mai milă îmi este de cei care nu-și găsesc de lucru… dar da, știu, știu, știu, eu văd lumea într-un mod mai ciudat…
pe cont propriu suntem cam toți într-o oarecare măsură, nu toți suntem și conștienți sau uneori ne mai agățăm unii de alții… greu este să ai un partener de drum adevărat. 🙂
Sa-ti gatesc…. Hmmmm! Nu-mi sta capul niciodata la gatit; imi place doar sa mananc! Cand ne vedem, ai putea TU sa gatesti… de restul ma ocup eu! Deal?
pentru anna bee – ești neschimbată! 😛
gătesc eu, ce să fac? soartă de bărbat… ha ha ha! 😛
Coincidenţe?
Istambul ai zis? Habar n-am cine m-a recomandat dar am fost sunată de patronul unui restaurant cu specific turcesc. Am puţin timp de cînd m-am reîntors în Grecia iar sistemul de relaţii pe care l-am avut s-a dus naibii în cîteva luni de lipsă. Să revin…Şase zile lucrez împreună cu un bucătar grec şi unul kurd. Cuvinte puţine… kurdul prea puţin ştie greacă. Mai mult vorbim în engleză şi ne înţelegem foarte bine! Zeci de feluri de baharicale (condimente) sunt absolut necesare într-o bucătărie cu specific turcesc, mai nou am aflat de ”smac”…
Ciorbiţăăăăă… mi-a lăsat gura apă!!!! Să vedem ce ne serveşti felul doi…
Ca desert ar merge ceva uşor… o cremă de zahăr ars, de exemplu… că tot mă bate gîndul la aşa ceva de vreo 2 zile…
pentru Stănescu Monica – ador crema de zahăr ars, dar admit că la desert nu mă prea pricep….