Fraudarea – anularea – reluarea alegerilor şi un scurt curs de economie

Dacă duminică noaptea în loc să savurăm un vin fiert, un măr copt, o acadea, o bomboană, o atenţie, căutam buimaci pe internet răspunsul la cine-i preşedinte,  şi dacă teoretic în final lucrurile au rămas cum am stabilit, acum ne-am procopsit cu o nouă dilemă: PSD astăzi depune o contestaţie prin care cere anularea şi reluarea alegerilor.

Vorbind ieri cu un prieten am avut o revelaţie cinică: 1. din 1946 toate alegerile din România au fost manipulate şi fraudate, 2. mereu în spatele manipulării şi fraudării au stat serviciile secrete.
Mai vreţi ceva? Ţaca-paca!

Dar să revenim la turul (tunul) doi al alegerilor prezidenţiale.
Sigur că au fost fraudate. Au fraudat şi unii şi alţii. Însă cei din PSD din postura de partid de opoziţie şi oarecum relaxaţi de certitudinea (inexplicabilă) că alegerile sunt ca şi câştigate au furat mai puţin şi s-au relaxat prea devreme. PDL-ul a fraudat având la îndemână toate butoanele aparatului de stat, dar şi bugetul şi toate resursele financiare şi pârghiile administrative  şi cu determinarea să-l menţină pe băse cu orice preţ în fruntea Statului.
Acum eu am o problemă. Am căutat ore în şir pe internet, dar n-am găsit nici un caz în care un partid de opoziţie să fraudeze alegerile. Nici logică n-are, nici practic nu prea este posibil.
Acum PSD-ul este prins în cuşca legislativă pe care şi-a construit-o singur în anii ’90 fix ca să-şi acopere fraudele şi să facă imposibilă contestarea alegerilor.
Ca o glumă cinică aş spune că există o cale să dovedească frauda: prin auto-denunţ. Dar e doar o glumă răutăcioasă, în practică nu ţine. Legea prevede şi o precizare: anularea alegerilor este posibilă doar dacă cei care fac sesizarea nu au fost implicaţi în fraudare. So!
Însă revin la ce spuneam înainte, conform legislaţiei nu este suficient să dovedeşti fraudarea – fie ea şi masivă – conform legislaţiei trebuie să dovedeşti că ele au fost fraudate într-un anume sens, au schimbat rezultatul final al votului.
Practic este imposibil. Chiar dacă PSD reuşeşte să aducă dovezile unor fraude cum ar fi votul multiplu, votul în ţară a unor cetăţeni dovediţi a fi plecaţi din ţară sau votul persoanelor decedate, este imposibil de dovedit în favoarea cui au votat aceştia fiindcă votul este secret.
Pe de altă parte, toate acestea sunt infracţiuni penale şi se pedepsesc individual, dar nu conduc implicit la anularea scrutinului.
Şi revin la cinismul de la început şi spun că PSD culege roadele „democraţiei originale” plantate şi cultivate cu sârg de iliescu şi compania.
Celălalt aspect iese din sfera legislativă: CC-ul niciodată n-a luat o hotărâre importantă în defavoarea puterii. Asta spune mult despre trâmbiţata, dar ne-efectuata reformă instituţională, despre cât de independente sunt puterile în Stat.

băsescu rămâne indubitabil preşedinte şi nu doar al celor 5 milioane de prostiţi şi pupincurişti care l-au votat, ci al tuturor românilor.
Aici apar şi primele probleme: scorul strâns, ideea implementată că băse a ieşit preşedintele diasporei, dar practic a pierdut alegerile în ţară, fac noul mandat cel puţin şubred. Dacă România era o ţară normală în condiţii social-economic normale, nu era nicio problemă. Dar când ai doar 5 milioane de voturi din circa 12-13 milioane de cetăţeni cu drept de vot şi la o populaţie de 22 de milioane şi câştigi cu un avans de circa 70.000 de voturi, greu poţi să ceri “poporului” să mai strângă cureaua… dacă mai există şi suspiciunea unei fraude masive, treaba devine nasoală. dacă la asta adăugăm şi ideea că preşedintele a câştigat cu votul celor aflaţi în afara ţării… cine să strângă cureaua?

Însă economic şi social avem mari-mari probleme.
Din trimestrul IV al anului 2008, economia a intrat în picaj şi de la creştere economică de +8% finele anului 2009 ne arată o scădere la -8%. Ar trebuii să vorbim şi despre acel +8% mincinos. Creşterea a provenit pe de o parte din banii veniţi de la „căpşunari” (unii susţin că circa 2%), pe de altă parte din credite. Creditele sunt bani virtuali, ne-produşi, inexistenţi, bani care – teoretic – urmează să fie produşi – acoperiţi – prin muncă şi produse din viitor. Aici noi avem o mare-mare problemă: n-am produs şi nu prea producem nimic. De aici au apărut şi problemele populaţiei la restituirea creditelor, prima oară la nivelul mic, al electro-casnicelor, apoi încet-încet urcând la creditele de nevoi personale, la leasing-urile la maşini, creditele pentru case.
Ce s-a întâmplat în 2009? Nu ştiu dacă aţi sesizat, dacă vă amintiţi, dar la primele discuţii cu FMI-ul aceştia au pus condiţia ca împrumutul să fie investit în economie şi infrastructură, în dezvoltare ci să nu fie folosit la acoperirea deficitului bugetar. Nu ştiu ce a promis la aceea vreme guvernul boc (ei! la suprafaţă ştim, dar nu ştim dedesubturile), însă până la urmă, într-o primă fază şi FMI-ul a spus ok şi s-a semnat acordul, au început să curgă banii. Problema este că guvernul nu şi-a respectat nici promisiunile cunoscute, nici cele din spatele uşilor închise şi toţi banii s-au risipit pe de o parte în salariile bugetarilor, în plata asigurărilor sociale şi al pensiilor, pe de altă parte în neant. La capitolul „neant” avem două aspecte distinse: pe de o parte foarte mulţi bani s-au scurs spre clientela politică prin contracte păguboase, pe de altă parte există suspiciunea că mare parte din împrumut s-a întors de unde a venit, adică-n Vest, prin intermediul băncilor şi corporaţiilor rămase decapitalizate. Acest fapt a fost oarecum confirmat la un moment dat de câteva declaraţii a lui Isărescu, dar şi premierul boc a pomenit despre fenomen.
Proasta gestiune a banilor – proastă pentru noi – s-a datorat în primul rând anului electoral. Cum spuneam şi ieri şi altă dată, a fost o campanie excesiv de costisitoare, cea mai scumpă de până acum în condiţiile unui an de criză. Este absurd şi economic inexplicabil.
Datorită nevoii imperative de a controla Internele şi Administraţia, PD-L a provocat cu bună ştiinţă acum două luni criza guvernamentală – ce de altfel a venit la ţanc şi PSD-ului, de ce să nu spunem şi acest lucru? – însă reversul inevitabil a fost îngheţarea (suspendarea) acordului cu FMI şi amânarea (sau pierderea) ultimei tranşe din împrumut. Astfel Statul s-a împrumutat de la băncile particulare cu dobândă mult mai mare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare pentru luna decembrie. Nu deschid din nou subiectul că în condiţiile în care nu sunt bani nici de pensii şi salariile bugetarilor, udrea a continuat nestingherită semnarea contractelor extrem de păguboase pentru stat şi cam asta a făcut şi berceanu, fluture şi videanu, mai rău, blaga care nu este doar demis şi interimar, dar şi suspendat, a continuat să-şi vadă liniştit de „treabă” la minister.
Dar să revenim la aspectele strict economice! Dacă totuşi obţinem în 2010 şi ultima tranşă de 3 miliarde de la FMI, banii ajung cel mult pentru încă două luni. Să zicem trec lunile ianuarie-februarie. Staul se mai poate împrumuta câteva luni din zona băncilor private din România, apoi fiind atins limita maximă admisă, şi mai scump de la băncile din Vest, însă aceste împrumuturi au cel puţin două aspecte păguboase. Pe de o parte dobânda este foarte mare, pe de altă parte astfel Statul face concurenţă neloială firmelor din zona privată şi practic le lasă pe acestea fără finanţare. De aici rezultă două consecinţe directe: 1. o serie de firme vor falimenta şi astfel scad contribuţiile la bugetul de Stat, 2. creşte numărul de şomeri care împovărează acelaşi buget de Stat.
Şi să terminăm cu subiectul împrumutului de la FMI, din 2010 Statul trebuie să înceapă rambursarea acestui împrumut, ce conform calculelor economiştilor, reprezintă undeva între 2 şi 3 % din PIB, Produs Intern Brut sublim, dar inexistent. Din ce ţin eu minte, prin 1996-1997 CDR-ul a avut mari-probleme cu rambursarea unor credite ce reprezentau la aceea vreme doar 1% din PIB şi atunci situaţia economică era ceva mai bună. Cum spuneam, urmează căderea RON-ului, inflaţie şi şomaj estimat la 10%, dar care ştim cu toţii, în termeni reali înseamnă mult mai mult.

Ştiu, pentru unii provoacă dureri de cap astfel de discursuri economice, nu înţeleg o iotă din ce am spus, dar asta este o abordare necesară şi extrem de simplistă, pot spune elementară a situaţiei reale în care ne aflăm. Nici eu nu sunt economist, nici măcar semidoct nu pot pretinde că aş fi, faptul că în anii ’90 citeam cu stricteţe ziarul Capital şi de ani de zile citesc cu interes presa economică, nu mă face cunoscător al acestei zone şi al acestui fenomen.

Ce vreau să spun este că mă îndoiesc că politicul o să soluţioneze problemele economice şi implicit sociale. Indiferent de ce super-guvern cu ce mega susţinere politică ar veni la conducerea ţării, are o sarcină chiar şi teoretic imposibilă.

Mi-e cumva milă de Geoană şi Antonescu. Geoană ieri se agăţa cu disperare de alianţa deja constituită cu PNL, UDMP şi minorităţile ca fiind singura viabilă.
Situaţia ambilor lideri şi ambelor partide este destul de asemănătoare. Există presiuni din vârful partidului care doresc o alianţă cu PD-L-ul şi există presiuni din teritoriu unde mulţi primari suferă din lipsa alocărilor de fonduri de la centru şi cer intrarea la guvernare. Nu trebuie uitat nici faptul că-n partide sunt şi mulţi oameni de afaceri sau cu interese economice, campania a costat mulţi bani, toţi vor să-şi recupereze într-un fel sau altul investiţiile şi asta este posibil doar fiind la… ciolan. Astfel – politic – orice este posibil.

Poziţia fermă a lui Geoană şi Antonescu a fost rapid etichetată ca fiind “rigidă”. Eu cred că este verticală şi aproape unică în peisajul politic românesc. Dacă stăm şi gândim la rece, voturile pentru Geoană au reprezentat în mod clar o poziţie clară împotriva lui băsescu. Eventuala intrare la guvernare al oricărui partid alături de PD-L este cea mai mare greşeală posibilă.

Eu – dar evident nu depinde de mine, nici măcar nu mă ascultă nimeni – zic că acum ar trebuii sprijinit un guvern minoritar PD-L, ăsta Negoiţă care aşteaptă la rând sau care o fi. Să guverneze PD-L-ul şi băse singuri şi să-şi asume însfârşit responsabilitatea. Să arate poporului de ce sunt în stare.

Am tot auzit şi că suntem în Europa, cum s-au exprimat unii: suntem înăuntru. Nu, nu suntem, n-am fost şi – dacă mă întrebaţi pe mine – nici nu o să fim. Am uitat că majoritate vocilor din UE nu au fost de acord cu aderarea României şi au susţinut şi înainte de aderare, dar şi după, că nu suntem pregătiţi. Aderarea noastră s-a datorat în primul – şi ultimul – rând conjuncturii geo-politice, suntem un tampon la graniţa cu Rusia. Atât. Nu suntem nici măcar ruda săracă. Nu suntem în Europa nici ca grad de civilizaţie, nici cultural, nici social, nici economic şi nici politic. Nu suntem nicicum. Pe lângă rolul nostru de tampon suntem doar un fel de groapă de gunoi unde Vestul a aruncat tot ce nu folosea şi suntem o piaţă de desfacere pentru produsele lor. Şi cam atât. Probabil nu vom fi lăsaţi să murim de foame, dar nici nu vom fi ajutaţi să scoatem capul la suprafaţă. Iar noi – încă o dată – nu cred că suntem dispuşi nici să punem osul (şi capul) la treabă, nici să ne murdărim mâinile.

Am susţinut proiectul Antonescu-Geoană fiindcă a fost singurul proiect prezentat înainte şi în timpul campaniei. Nu sunt deloc convins că ar fi funcţionat şi că avea soluţiile de ieşire din actualul impas. Dar cum am spus, a fost singurul proiect prezentat. băsescu a vorbit despre moguli, comunişti, numai bazaconii fără nicio noimă şi fără nicio legătură cu realitatea. bine că măcar după agitaţia din noaptea de duminică, acum se dă “zen”! 😛 😛 😛

Văd că euforia victoriei împotriva comunismului n-a trecut nici acum. Dacă înainte mă mai gândeam că electoratul a fost manipulat, mituit, prostit, pe zi ce trece realizez că din păcate într-adevăr avem de a face cu o masă de proşti. Cel mai trist este că foarte mulţi tineri marşează în continuare pe ideea anti-comunismului. Puşti în tricouri Che Guevara (i-au văzut profilu’ pă Hi5 şi cică e revoluţionar)  care luptă împotriva comunismului. Cool. Dacă încerci să porţi o discuţie despre comunism cu ei, epuizezi subiectul în circa 60 de secunde, unicul lor „argument” este că „PSD-ul este rău”  şi tot ce afli de la ei îţi este folositor ca datele despre intensitatea vântului şi direcţia sa când eşti rătăcit fără busolă la Polul Nord. Dacă în 1989 eram suficent de tânăr (şi prost) să ies în stradă şi să-mi risc pielea, promit solemn că dacă o fi să mai prind în viaţă vre-o bubuială, fug repede la chioşcul de la colţi (că-i deschis de Paşti, Crăciun, Revelion şi… revoluţie) , îmi cumpăr 5-6 bacsuri de bere şi 2 cartuşe de ţigări şi mă instalez comod la televizor. Să mai fie ciuruiţi şi alţii! 😛 😛 😛 Mai promit că pe cei care o să moară n-am să-i mai numesc proşti, ci eroi. (Sunt curios câţi din ăştia cu gura mare au şi coaie să iasă-n stradă când şuieră gloanţele pe lângă ureche – şi viaţa nu-i ca Counter Strike-ul, da’ asta-i o altă poveste! 😛 )

O soluţie totuşi există. E tot de la băsescu. Pardon, singura de la băsescu. Nu de legalizarea drogurilor uşoare este nevoie ci direct de prescrierea lor obligatorie la toată populaţia de la noi născuţi până la pensionarii octogenari. Poate aşa ieşim şi din căcatul acesta sau măcar o să trăim cu iluzia că putem ieşii. Că tot suntem la vânătoare de fantome.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=6EefPcht54c]

21 comments on “Fraudarea – anularea – reluarea alegerilor şi un scurt curs de economie

  1. ai uitat sa amintesti de banii dati pt a vota cu Base 😛 sa stii ca au fost oameni care au recunoscut . deci a avut toate parghiile sa fraudeze , poate ar fi corecta o noua votare dar cu supraveghere om la om, ca altfel nu vad cum n-ar mai frauda inca odata. :))

  2. pentru lu – am tot vorbit de asta, intră la fraudă (morală – cum o numesc mulţi). dar cea mai mare prosteală au făcut-o serviciile secrete cu scoaterea fantomei lu’ iliescu de la naftalină.

  3. sa fim seriosi, comunismul pe care il tot flutura unii ca fantoma nu mai poate exista in contextul actual, numai poate daca marile puteri ar decide asta 😉

  4. pentru lu – este încă un paradox care împarte-n două societatea românească: tinerii care n-au prins comunismul acum îl combat, bătrânii care l-au trăit îl regretă… ha ha ha! 😛
    greşesc ambele părţi. 🙂

  5. in primul rind ar trebui stabilit ce spune legea electorala … ca sa stabilesti ce este frauda legala sau ce este (doar) frauda morala !… In peisajul romanesc multe chestii au alta permisivitate, la niveluri la care e greu sa-ti imaginezi cum ‘judiciarul’ nu se sesizeaza si nu le investigheaza cum asta e jobul lor. Romania nu are procurori cum italienii au avut si au (si spaniolii au de ceva timp) … realitatea fiind ca nimeni nu stie om Ro clar daca un procuror are puterea sa investigheze ce vrea (ca in mjoritatea statelor democratice) sa cheme in instantza pe cine vrea si etc… sau efectiv procurorii NU au aceste puteri si sunt un accesoriu al sistemului !.. Evident vorbesc in context mai larg.. atit timp cit NU se sti care este legea locului .. ce se face este sa o potrivesti dupa urechea morala a fiecaruia …

    Cu parere de rau iti zic si eu .. romanul nu se uita la realitati ci la visele sale… Realitatea este ca s-a ales liber, dupa un circ mediatic ca parca toata mass-media e pe steroizi… Nimeni nu e timpit sau manipulat mai mult decit isi cauta si el o bucata de cer sub care sa fie OK… Iar acei pusti au dreptul lor sa fie cit de ignorantzi vor, virsta le permite asta !

    Altfel spus….
    – nimic de Moldova .. care chiar ieri a picat in rahat mai nasol ca Ro
    – nimic de Iraq … unde potzi sa mori numa ca iesi in oras
    – nimic de Copenhagen, unde se vorbeste de ceva mai valabil ca un set de politicieni care vor disparea prin natura faptului
    – nimic de Grecia unde pustii macar se bat in strada cu politia
    – nimic de Iran … unde iar pustii si oamenii se bat cu ‘securitatea’ care chiar ‘se ocupa’ de ei !
    – nimic de faptul ca nici Romaniei nici Moldovei IMFu nu vrea sa va dea banii pina nu e un guvern clar ! banii care sunt cu adevarat cei mai importantzi in capitalismul de care va bucurati si voi (pt bine sau rau)/
    …. si totul despre vise morale, cind politica etern a fost un lucru realist vorbind ..obscen…

    Solutia nu o sa vina de la politicieni pt tine …. ci solutia o sa vina doar prin tine…. Cred ca te citim zi de zi si probabil tot mai multi … probabil insa nu te citeste cine trebe .. de aia te simti neauzit … Sper sincer sa-ti gasesti cheful si puterea sa-ti gasesti acel job in care sa traiesti din acestea, atunci macar o sa aiba rostul advarat ca solutie…

    Da si eu cred ca este un punct de turnura in sensul ca daca pina mai ieri PSDul cistiga garantat (prin batrini) acuma generatia tinara si prin ‘ignorantza’ si mai ales prin numar le-a spus NU deci acea munca de ai convinge pe tineri ‘ca comunismul’ nu e bun a dar rezultate azi !! iar daca fructul nu e cel ce te astepti.. .. cred ca ar trebui sa fi realist sa vezi ca asa se face politica din pacate peste tot in UE ..

  6. pentru UnSoricel – nu sunt în război cu nimeni. din câte vezi, dacă-i scuturi un pic, fug la discotecă… ha ha ha! şi punctul doi: eu mi-am cam făcut şi terminat treaba. şi cu muzica şi cu tot ce vrei, acum să mai facă şi alţii ce-i taie capul, îmi iau berea, ţigările şi punga de porumb expandat şi stau frumos în canapea şi râd de ei. cinic? nu. practic.
    de lucru am, nu am condiţii (momentan), dar într-un fel sau altul o să rezolv şi asta şi în definitiv David cereşte şi fără mine, că şi “io” am crescut fără tata… there is no you, there is only me.
    grupaj de ştiri externe n-am mai văzut la televizor de săptămâni bune. unde-i (pe hartă) Moldova, Irak, Iran, Grecia sau Copenhaga? cum am spus, noi suntem groapa de gunoi, cui îi pasă cine şi de unde varsă deşeurile? mie de azi, chiar nu.
    să se ducă toată lumea pe pulă din secunda doi, nu-mi pasă.

  7. OK… ma iau de treaba ca poate am loc acum, cum vaz ca toti amicii mei mai putin prezentzi zic ca ei au terminat – asa o fi sentimentul cind ai copii ca altfel nu-mi explic … poate la 80 fac si eu ce tot fac cu succes. si cu loc .. numa sa mai am pe cine invita dintre amicii vechi ..

    sincer mi-am invidiat unii prieteni ca au crescut fara tatzi .. faceau ce voiau din mamele lor si aveau lovele tot timpul nu trageau de 10 lei ceausisti sa-i faca lingou ! nu stiu de ce ai vrea insa ca David sa creasca fara tata… poate merita mai mult fiul tau daca tot esti in preajma lui ? sunt convins ca el e cel mai important dar asta e cind ai copii nu mai misti in front desi la fel se spune ca-ti dau si ei inapoi mult.. Am fost la o onomastica pe stil englezesc – fiecare si-a platit consumatzia – eram singurul cuplu fara copil … toti erau obositzi dar tot ziceau ca le place ce au… fetitza baiat …etc… desi pe barbati se vedea mai ales ca tinjesc dupa ‘mamica’..

  8. pentru UnSoricel – nu este pentru prima oară când spun că eu NU mi-am dorit copil şi nici că din mine nici dracu, nici securitatea şi nici o femeie nu poate să facă ce visează fiindcă-mi iau tenişii şi am plecat. asta nu înseamnă că nu-l iubesc pe fi-meu.
    ce spun este că m-am săturat să decidă alţii pentru viaţa mea în toate sensurile şi la toate nivelurile.
    în ceea ce priveşte copilul, cred că dacă uncuplu se iubesşte “pe bune” şi ambii îşi doresc şi îşi asumă responsabilitatea unui copil şi apoi îşi împart şi îndatoririle, e ok… altfel nu. ai fost însurat, ştii foarte bine că o femeie dacă vrea, îţi fute direcţiile. dacă mai e şi un copil cu care să-ţi dea în cap, e nasol rău.
    momentan eu consider că fiecare zi, fiecare oră şi fiecare minut din viaţa mea este futută şi irosită.

  9. eu cred ca la 40 nu mai potzi zice ‘nu mi-am dorit’ in fine sper sa te aud si altfel ca e nasol sa te cramponezi doar de idea asta vorba lui nenea asta ‘never go west when you should be going south !’ never whisper when you know it’s time to shout…

    [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=d1F7vPLRxe8&color1=0xb1b1b1&color2=0xcfcfcf&hl=en_US&feature=player_embedded&fs=1]

  10. pentru UnSoricel – băi, asta e, eu n-am vrut şi asta am să i-o spun şi lui când o să fie mai mare. repet, asta nu înseamnă că nu-l iubesc.
    eu vreau să cânt, să pictez, să-mi văd de avioanele mele şi niciodată n-am susţinut altceva. poate din acest motiv consider şi mai nasoală situaţia: am fost sincer din capul locului şi acum tot eu o sug.

    la sud nu, la est parcă da. (Moscova! 😛 😛 😛 ) 🙂 da’ acum mi-am amintit de asta… 🙂

    [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=6C25pVKRuVY]

  11. pentru UnSoricel – pardon! ai dreptate! sud rules!

    [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=g7Emtncpypw]

    sau… 😛 😛 😛

    [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=18l41y2Ie2k]

    şi mai era o chestie. (“acuma generatia tinara si prin ‘ignorantza’ si mai ales prin numar le-a spus NU deci acea munca de ai convinge pe tineri ‘ca comunismul’ nu e bun a dar rezultate azi !! iar daca fructul nu e cel ce te astepti.. .. “)
    şi noi şi ei am fost manipulaţi. noi la revoluţie cu “armate e cu noi” şi “fără violenţă” – şi se trăgea în noi, ei acum cu “jos psd”, vine iliescu… şi… de aceleaşi servicii secrete.
    diferenţa e că acum eu cel puţin nu mai pun botul.

    [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=b4uahL_tQWc&feature=related]

    😛 😛 😛

  12. Never tried, so… orice e bun, dar numai daca ma asiguri ca, atunci cand imi voi reveni, vom avea un presedinte, un guvern, un stat normal, in tara asta nu se va mai fura, vom fi mandri de noi, si fericiti, si…

  13. pentru MicheleLaBelle – cred că ai nevoie direct de heroină şi să nu te opreşti niciodată. 😛 😛 😛
    droguri n-am luat niciodată şi nici de dragu’ lu’ băse nu o să iau. 🙂

  14. Brush-ule!
    Mă, fratele meu, mi-era tare dor de tine!
    Aici, în Thesaloniki am accesul limitat la net, dar tare mult am vrut să văd ce mai zici. Am văzut! And you know what?
    Scuză-mi sinceritatea, dar latura politică a articolului, sucks!
    Partea economică şi legislativă, da! Bine documentat, bine zis, chiar dacă eşti cam tare, cam dur în exprimare.
    Da, fraţi români, super-consumatori, acesta este adevărul despre România! 18 milioane de consumatori care se bat pe un buget care se alimenteaza de la 4 milioane de plătitori de taxe şi impozite.
    Atunci când acest raport va fi cel puţin 50% cu 50%, poate vom vedea vreo mişcare în sensul creşterii nivelului de trai.
    Ştiţi cum se vede tot circul ăsta al alegerilor de aici, din Grecia?
    DORMI ROMÂNULE, DORMI ÎN PACE,
    ŢARA BUGETAR TE FACE!
    O stare de somnolenţă din care occidentalii îi vor scoate pe românii din ţară (noi ne-am scos singuri, plecând), luând şi pielea de pe ei, începând din ianuarie 2010. Adică, very, VERY SOON!
    Da. Am plecat din ţară plângând.
    E greu printre străini.
    Aici am însă măcar o consolare. Cei de aici au tot dreptul să măture şoselele cu mine. Cu toate astea, aici trăiesc mai liniştit decât acasă, în ţara pentru care în 1989, eram gata să mor, cum ziceai şi tu, Brush-ule…
    Mă doare să spun dar din respect pentru tine, trebuie să recunosc un adevăr: Soluţia cu blisterele de bere, sticks şi TV, e cea mai înţeleaptă, din cele comune.
    Da… Ar mai fi una… Să se apuce românii de muncă. Dar asta, din câte văd eu, e subiect de roman Science Fiction. Pardon! Cred că PURE, GENUINE FICTION!
    Ştii ce mă nedumereşte totuşi?
    Aici în Grecia, toţi românii veniţi de câţiva ani, au afaceri care merg bine, sunt respectaţi iar româncele, sunt foarte căutate ca neveste. De ce?
    ROMÂNII SUNT SERIOŞI ŞI MUNCITORI!
    E un FAPT DE VIAŢĂ.
    Cum rămâne cu “lenea” asta a românilor? Ea se manifestă doar în România? Şi oare de ce DOAR în România românii sunt leneşi şi indiferenţi?
    Că la Microsoft bunăoară, sunt peste 13.000 de români, În Thesaloniki, a doua limbă vorbită e Româna!
    Şi de asta stau năuc şi mă întreb, confuz şi dezorientat,
    “EU CU VCINE VOTEZ?”

  15. pentru Şerban Stănescu – vă salut. 🙂

    nu aş vrea să discutăm politică. dacă ai citit doar acest post, poate lucrurile n-au sens, însă te asigur, sunt şi suficient de documentat, am şi suficientă detaşare să văd dincolo de aparenţe. în ceea ce priveşte situaţia de la noi, lucrurile sunt simple: s-a dat un război între cei din interiorul serviciilor pe de o parte, pe de altă parte un război între vechea structură moştenită de la pcr şi forma nouă pe care aceaste structuri le-au perfecţionat. pd-ul, actualul pd-l este la fel de moştenitor al pcr-ului ca şi psd-ul. diferenţa o face băsescu, pe de o parte un demagog excelent, pe de altă parte un om cu relaţii vechi cu… serviciile.
    însă toate astea constituie o îmbărligătură teribilă iar rezultatul final este previzibil: cineva păstrează sau cineva preia controlul.
    asta însă nouă, oamenilor de rând nu ne foloseşte la nimic.

    la nivel global lucrurile sunt ceva mai complicate, despre asta poate am să scriu cu altă ocazie. 🙂

    economia este aşa fiindcă grupurile de interes despre care vorbeam doar în atare condiţii au putut profita la maxim.

    noi… ideea cu leneş acasă, harnic “în deplasare” este interesantă. 🙂 nu m-am gândit la asta.
    să ne apucăm de mucă? ce băi, suntem… proşti??! ha ha ha! 😛 😛 😛
    am mai tot vorbit (şi) despre asta, că doar la vorbe suntem buni. 😀

    parcă nu prea mai sunt români la Microsoft, din ce am citit eu au fost debarcaţi masiv şi au venit băieţii deştepţi din India. sunt mai harnici şi… mai ieftini.

    aveţi grijă de voi şi… “staţi la locurile voastre!” ha ha ha! 😛

  16. Asta ca sa-ti treaca supararea.

    5:00 – M-am trezit, surioara mai mica iarasi a venit beata. Stie doar sa bea si sa mearga la concerte, ea nu ma iubeste. Eu cand eram de varsta ei aveam colectie de timbre. Iarasi nu pot sa adorm, va trebui sa-mi rod lacul de pe unghii.
    6:00 – Imi rod lacul de pe unghii.
    7:00 – Aproape ca m-a vazut maica-mea ca imi rod lacul de pe unghii. Mi-a zis sa imi ridic din pat fundul de poponar necajit si sa ma duc la scoala. She makes me cry.
    7:05 – Am inceput sa ma pregatesc de scoala, mi-am imbracat pantalonii, stramti. Mai multe insigne, mai multe, mai multe. Fuck! Mi-am pierdut o insigna! I hate this stupide world. Sa nu imi uit caciula si sa-mi fac ochii cat mai negri.
    7:20 – M-a vazut sor-mea. A inceput sa rada. Punkista dracului!
    7:21 – Mi-a cazut o insigna. Am agatat-o la loc.
    7:28 – Mi-a cazut o insigna. Am agatat-o la loc.
    7:35 – Mi-am pus caciula in cap, ies din casa si observ ca imi lipseste o insigna. Am gasit-o, am agatat-o la loc.
    7:50 – Mi-am pus un ciorap pe cap, nu caciula (ma gandeam de ce ma strange atat de rau caciula asta). Shit happens. M-am intors acasa, mi-am luat caciula, m-am dus la scoala.
    8:20 – Am intarziat la ora, nu m-au lasat sa intru in clasa, stau pe hol. Plang.
    8:41 – S-a terminat ora, am intrat in clasa, mi-am aruncat geanta, am iesit pe sala si stateam trist.
    8:43 – I hate my life. Stau cu emokids in cinci, plangem.
    9:00 – Stau la ora si plang.
    9:10 – M-au dat afara de la ora, stau pe sala, plang.
    9:15 – M-m dus la baie.
    9:16 – Am ajuns la baie sa ma pis. Am inceput sa plang, am uitat sa ma pis.
    9:17 – Iesind de la baie mi-a cazut o insigna. In buda. Am luat-o, am agatat-o la loc.
    9:18 – Ma uit in oglinda, sunt dragut. Ar trebui sa-mi fac o poza.
    9:31 – (pauza) Au venit emokids si au zis ca sunt tru. Trecea sormea pe langa mine si a inceput sa rada. I-am zis ca e rea. Ea mi-a dat un bocanc in fata. She makes me cry.
    9:35 – Emokids i-au zis ca nu are dreptate. A inceput sa ii bata pe toti cu bocancii.
    9:37 – Am vrut sa fug, m-a batut din nou.
    9:44 – Stau la ora , ma dor venele.
    10:10 – Am scris scrisoarea de ramas bun pe banca.
    10:12 – M-a vazut profa, m-a dat afara de la ora. Stau si plang.
    10:21 – Stau la cantina. Am inceput sa plang, am uitat sa mananc. A trecut sormea pe langa mine si mi-a dat un capac. Iesind de la cantina mi-a cazut o insigna in vasul cu resturi. Am luat-o, am agatat-o la loc.
    10:29 – M-au vazut emokids si au zis ca sunt tru.
    10.40 – Stau la ora, imi scriu scrisoarea de ramas bun. Inca fara sange. Da-l in plm de sange, principal e sa fie cat mai trista.
    10:50 – Am terminat de scris, am incercat sa citesc si profa m-a dat afara. Iesind din clasa mi-a cazut o insigna, a cazut dupa calorifer, am ridicat-o si am agatat-o la loc.
    11:11 – (pauza) Emo kids au vazut insigna, au zis ca sunt tru. Le-am dat si lor sa citeasca scrisoarea. Au zis ca sunt si mai tru. Trece frate-meu, a citit si el scrisoarea si mi-a zis ca sunt un idiot, si ca ce fac nu e tru. Eu l-am intrebat ce e tru? El mi-a dat mp3-ul sa ascult la ore. Ramones si Sex Pistols.
    12:30 – Ascultam muzica la ore si m-am speriat, am inceput sa plang! Am fugit din clasa. (eu stiam ca frate’meu asculta cacaturi, dar nu credeam ca atat de oribile). In timp ce fugeam mi-a cazut o insigna. Am ridicat-o, am pus-o la loc. M-a ajuns profu din urma, m-a luat de guler, m-a adus in clasa si mi-a spus ca sunt poponar.
    12:45 – Stau si plang.
    12:50 – (pauza) Le-am dat baietilor sa asculte si ei la mp3. Costica a lesinat, Vasile a inceput sa planga, Vova ne-a marturisit ca a ramas fara oja roz, si a intrat intr-o depresie, Lionia in tipete a fugit, i-a cazut o insigna. Frate-meu a vazut aceasta scena, mi-a luat mp3-ul , mi-a spart fata si a zis ca suntem idioti
    13:00 – Am inceput sa ma dau la Svetlana, mi-a zis ca sunt un poponar infect.
    13:20 – M-a dat afara profu din clasa.
    13:40 – S-au terminat orele. I-am asteptat pe emokids. Pe rand scapand insigne si ridicadu-le ne-am dus spre casa. Ne-am inteles sa ne intalnim pe la 4.
    14:00 – Am ajuns acasa, nu era nimeni, asa ca am pus Tokio Hotel, stau, imi rod lacul de pe unghii.
    14:20 – A venit sormea si mi-a oprit casetofonul, s-a culcat.
    14:40 – Am pornit casetofonul si am trezit-o pe sormea. Mi-a spart fata, am incercat sa ripostez.
    14:50 – AAAA!!! She makes me cry.
    15:00 – Stau legat de calorifer cu un ciorap in gura, cu castile in urechi. Canta ceva oribil! I want to die.
    15:10 – Pe la sor-mea au trecut niste tovarasi, au pus gecile pe mine si au inceput sa ma bata cu piciorele.
    15:20 – A venit mama, a dat cu piciorul in gramada de haine si dupa gemetele scoase de mine si-a dat seama ca e cineva acolo.
    15:30 – Mama m-a dezlegat si m-a trimis dupa paine.
    16:00 – Stau la alimentara la coada, langa mine stau niste baieti cheliosi care se uita ciudat la mine. (cred ca ma invidiaza ca am atatea insigne tari).
    16:10 – M-au batut, mi-au luat banii, am incercat sa ma ridic , mi-a cazut o insigna, am agatat-o la loc.
    16:20 – Am ajuns acasa, mama m-a batut si s-a dus dupa paine. Shit happens.
    16:30 – Am intarziat la intalnirea cu emokids.
    16:35 – Emokids au zis ca nu mai sunt tru.
    16:37 – Mi-a cazut o insigna.
    16:40 – M-am impacat cu emokids. Stam si plangem.
    16:55 – A trecut un punkist pe langa noi. I-am zis ca e un dobitoc si sa se duca in p***** noastre. Si tot grupul nostru (25 de personae) l-am batut! Ce adevarati suntem!
    17:10 – Au venit 10 punkisti si ne-au batut rau de tot. Ce prosti, oricum noi suntem mai tru!
    17:30 – Adunam marunt pentru bere. (upi! Ce tru suntem)
    17:32 – Vanzatoarea nu vroia sa ne dea bere.
    17:35 – Am reusit sa o convingem pe vanzatoare sa ne dea bere, am luat 2 litri. (upi! Suntem mai tru decat toti!).
    17:50 – Vroiam sa deschidem berea, a venit sormea si inca 4 punkisti, ne-au luat berea.
    18:00 – Treceau trei tipe pe strada, am inceput sa ma dau la ele, au venit spre mine si mi-au zis ca sunt un virgin neputincios si sa le las in pace de poponar infect ce sunt. Ce sexy sunt, ele sigur ma vor si ma invidiaza, pentru ca am machiajul mai tru!
    18:15 – Vova ne-a zis ca e virgin si a intrat in depresie.
    18:20 – Am vazut o nunta, Alexandru a zis ca mireasa e imbracata in alb pentru ca e… (am hotarat sa ne imbracam de maine numai in alb).
    18:30 – Am ajuns acasa, am mancat, si m-am dus sa ma uit la desene.
    17:00 – S-au terminat desenele si m-am asezat sa imi scriu ultimul ravas.
    17:20 – Ascult tokio hotel, e o formatie emo.
    19:00 – A venit surioara mea mai mica, m-a batut si a plecat.
    21:00 – Mama mi-a zis sa ma culc. Mama am deja 17 ani, pot sa ma rad pe picioare?
    21:05 – M-a batut mama. Stau in pat si incerc sa adorm.
    21:10 – Nu pot sa adorm, unde-mi sunt unghiile alea vopsite?
    21:15 – Mi-am ros lacul de pe unghii. Am adormit.

  17. pentru Mao – he he he. 🙂
    când eram puşti şi pe mine ar fi vrut să mă bată unii şi alţii ( 😛 ), da’ nu aveam unghiile vopsite şi nici pe picioare nu mă rădeam…. ha ha ha! 😛
    săracii copii… n-au nicio vină. 🙂

    eu? nu, nu-s aşa supărat… aşa sunt eu… ha ha ha! 😛

  18. @Mao
    esti cel mai tare frate. mi-a trebuit 1 ora sa iti citesc comentul. nu stiu de ce dar am ras in continu omule.
    ma doare burta pe bune.
    pune si fati un blog si scrie ce faci tu de zi cu zi. o sa ai multi cititoti. pe mine sigur.

  19. pentru analfabetul – Mao e un prieten bun şi un tip cu mult simţ al umorului… nu ştiu dacă “povestea” aceasta îi aparţine sau nu… am să-l întreb, da’ blog nu văd să-şi facă. poate cu poveşti din Deltă. 🙂

2 Pings/Trackbacks for "Fraudarea – anularea – reluarea alegerilor şi un scurt curs de economie"

Leave a Reply to brushvox Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *