Gicu – Walk On the Wild Side

Noi bărbaţii – se spune – că suntem nişte copii mari şi – cu siguranţă! – nişte alintaţi.
Omul, genetic şi structural, este egocentric, la acest egocentrism natural se adaugă şi o educaţie care accentuează nu neapărat în mod pozitiv acest egocentrism. Asta este mai ales valabilă la băieţi/bărbaţi unde există mereu o concurenţă/rivalitate de multe ori acerbă între indivizi. Am spus că revin la subiectul acesta, dar nu asta este ideea! Din superficialele mele incursiuni în filozofia Orientală şi Budism, am reţinut o idee – zic, de bun simţ -: omul se raportează nejustificat la ceilalţi în loc să se concentreze asupra propriei sale persoane. Poate treaba asta sună egocentric şi egoist, dar treaba e şi nu prea aşa. Prea des şi prea „firesc” ne pasă mai mult de cei din jur şi la ce cred, ce spun „ceilalţi” în loc să ţinem cont de ce credem, ce simţim, ce ne dorim noi.
Revenind la spiritul de competiţie, mi-am amintit de o fază amuzantă, dar cu atât mai elocventă văzută la televizor înainte de sărbători. Într-o grădiniţă copii erau întrebaţi de ce-şi doresc de la „Moşu’” şi un băieţel foarte dezinvolt a spus că nu contează ce primeşte, numai să primească mai mult decât Costel… ha ha ha! 😛
Nu afirm că spiritul competitiv – să zicem cel sportiv – nu are o latură pozitivă, însă în general, concurenţa se manifestă prin dorinţa de a avea note mai bune decât Costel – ci nu pentru a avea cunoştinţe mai vaste sau profunde -, prin a avea o bicicletă mai „bengoasă” decât are Costel şi mai târziu un job mai tare decât job-ul lui Costel, o maşină mai scumpă şi… gagici mai mişto decât cele ale lui Costel. Şi asta – cred eu – este o distorsiune nefirească a lucrurilor, este o raportare falsă şi neconcludentă, o stârnire a egoului într-un mod nefiresc, dacă nu chiar nociv.
Bine, cine dă doi bani pe părerile mele? Ha ha ha! 😛

Dar am cam deviat de la ideea de la care plecasem. Uneori chiar plec de la câte o idee. 😀 Egocentrismul masculin se măsoară cel mai des în centimetri. Ştiu, ştiu, se spune că „mărimea nu contează”, dar ştim toţi că asta este în cel mai bun caz o scuză, doar un fel de a spune, o chestie de politeţe. Excelentă şi expresivă este formularea: ne ascundem după degete… Ha ha ha! 😛
Dar nu este cazul să vorbim acum nici despre mărime şi nici despre centimetri.
Egoul masculin „se manifestă”, se confundă sau se rezumă de cele mai multe ori la organul genital, la penis.
Şi revin la fraza, ideea de la care am pornit: bărbaţii sunt copii mari, nişte alintaţi.
Penisul beneficiază de un tratament special, vorbim despre el la persoana a III-a, are un nume, este (auto) alintat. „Ăla micu’”, motan, motănel, Gicu, Gogu, Vasilică, Ştoacă, marcel, baston, salam, carbasan, şarpe, etc. Problema – ce probleme am! Ha ha ha! 😛 – este că „ăla micu’”, simbolul şi întruchiparea masculinităţii, este de fapt o ea (o p*lă, două p*le) iar nume ca Gicu, Gogu sau Vasilică sunt total neadecvate, improprii şi – ce glumă a sorţii – acest simbol suprem masculin, este profund şi complet feminin. 😀
Cum – într-un alt context – spune Lou Reed: „he was a she” (el era o ea) şi de aici şi conexiunea… 🙂

„Holly came from Miami, F.L.A.
Hitch-hiked her way across the USA
Plucked her eyebrows on the way
Shaved her legs and then he was a she
She says, Hey babe
Take a walk on the wild side
Hey honey
Take a walk on the wild side”

”A Walk On the Wild Side” este romanul scriitorului Nelson Algren din 1956 şi adesea este citat pentru fraza: „niciodată să nu te culci cu o femeie care are probleme mai mari decât ale tale”.

”Candy came from out on the Island
In the backroom she was everybody’s darlin’
But she never lost her head
Even when she was giving head
She says, Hey babe
Take a walk on the wild side
I Said, Hey baby
Take a walk on the wild side
And the coloured girls go
Doo do doo do doo do do doo..”

Cartea a stat la baza filmului lui Edward Dmytryk din 1962 „Walk On the Wild Side”.

”Little Joe never once gave it away
Everybody had to pay and pay
A hustle here and a hustle there
New York City’s the place where they say,
Hey babe, take a walk on the wild side
I said, Hey Joe
Take a walk on the wild side”

Şi nu în ultimul rând la inspirat pe Lou Reed pentru piesa genială „Walk On the Wild Side” din 1972, piesă inclusă pe la fel de genialul său album „Transformer” – al 2-lea său disc solo.
Piesa a fost produsă de David Bowie care şi cântă-n piesă cu vocea şi a devenit faimoasă pentru tema de bas cântată de Herbie Flowers. Pe mine m-a fermecat solo-ul de saxofon interpretat de cel care l-a învăţat şi pe Bowie să cânte la saxofon, Ronnie Ross, solo-ul este pe finalul piesei şi este „curmat” de fade-out, dacă eram la butoane, cred că piesa mai dura măcar 5-6 minute… 😛
Textul lui Lou Reed atinge subiecte tabu ca trans-sexualitatea, drogurile, prostituţia masculină şi sexul oral.
Cu toate acestea, a fost un succes major, a urcat până pe poziţia 16 în Top Hot 100 din Billboard şi revista Rolling Stones a inclus-o în lista celor mai importante 500 de piese al tuturor timpurilor.

”Sugar Plum Fairy came and hit the streets
Lookin’ for soul food and a place to eat
Went to the Apollo
You should’ve seen em go go go
They said, Hey shuga Take a walk on the wild side
I Said, Hey babe
Take a walk on the wild side
All right, huh”

”Jackie is just speeding away
Thought she was James Dean for a day
Then I guess she had to crash
Valium would have helped that bash
Said, Hey babe,
Take a walk on the wild side
I said, Hey honey,
Take a walk on the wild side
And the coloured girls say,
Doo do doo do doo do do doo”

Am promis discuri la rotisor şi cafea cu suflet. 🙂 Asta a fost puţin din toate:  şi disc la rotisor, şi cafea cu suflet şi … o plimbare în lumea ascunsă, întunecată, sălbatică şi o poveste de seară. 🙂

20 comments on “Gicu – Walk On the Wild Side

  1. Da, voi barbatii va comportati uneori ca niste copii mari. Si asa va place s-o recunoasteti… Si noua ne place insa uneori sa ne comportam ca niste fetite alintate si razgaiate, sa nu uitati asta. Mi-am imbogatit vocabularul, pot spune… nu stiam ca i se spune in atatea feluri… hahaha… Nu’s cat conteaza marimea, important e sa fie functionala. Oups! Mi-a scapat… (M-am inrosit deja.)

  2. pentru Papillon – ne place să ne comportăm ca nişte copii, nu ştiu dacă şi recunoaştem asta… ha ha ha! 😛
    dacă mai săpam puţin, mai găseam nick-uri… 😀
    despre… oups! …numai de bine! 😀

  3. Cand am spus “Oups! Mi-a scapat” m-am referit la faptul ca e o premiera pentru mine sa vorbesc pe tema asta… (Sunt mai pudica… proasta educatie, de)

  4. pentru Papillon – eu – şi spre ruşinea mea, nu îmi este ruşine – n-am nicio jenă şi vorbesc relativ relaxat despre subiectele tabu. ba, chiar mă distrează… 🙂 mă gândeam odată: cine nu e măcar puţin obsedat (sexual), are o problemă – înseamnă că nu poate… ha ha ha! 😛 glumeam, evident. 🙂
    mda… educaţia noastră suferă din multe puncte de vedere… şi asta – din păcate – se resimte şi – mai grav – se transmite din generaţie în generaţie…
    am glumit şi când am spus “oups! …numai de bine! 😀 “. am abordat subiectul dintr-o perspectivă nostimă, de data aceasta chiar nu despre centimetri şi performanţe povesteam. 🙂
    putem vorbii despre carte, film sau piesa lui Lou Reed, am făcut un pachet compact. 🙂

    P.S. aici putem vorbii orice, nu citeşte nimeni nimic… ha ha ha! 😛 😛 😛

  5. De dragul vorbei si al noului an – Walk on the Wild Side.. e legata (si) de Andy Warhol, (Pop Art) Factory – pe unde aceste caractere sau perindat intr-un numar de filme pe care Andy le-a facut… unele chiar apreciate outside film school

    Poate mai interesant e ca bucata e foarte usor de tinut minte si-ti intra asa usor in suflet …incit foarte putini inteleg cu adevarat sau accepta versurile desi muzica le place… automat… ce mai simplu si curat poti cere unui cintec ‘cu cintec’ decit sa inceapa in Do Major…

    Exact in situatia asta s-au gasit cei de la BBC care nu au inteles la ce se refera ‘giving head’ si au pus cintecul pe platan pina la ‘consacrare’ … si pina au aflat .. .Aceasi poveste circula si despre Perfect Day … care la fel a fost tinut pe platane la BBC pina ‘au aflat’ ca defapt e vorba de o zi in care iei heroina si ti-o petreci pe o banca in parc facind nimic !…. ‘you just keep me hanging on’..

    [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=QYEC4TZsy-Y&hl=en_US&fs=1&]

    legat de masculin si feminin .. pai saxoni au rezolvat-o .. totul e neutru intelegi ce vrei si cum vrei ….. deci e o chestie latina …ca putza e proprietatea ‘femininului’ ..

  6. pentru UnSoricel – he he… când am ascultat prima oară piesa, mi-a sărit şi mie imediat acel “giving head”, habar n-aveam ce înseamnă expresia, dar printr-o vizualizare (instinctivă) mi-a picat fisa… ha ha ha! 😛
    acum la noi mulţi spun că nu ştiu engleză sau că nu-i interesează textele, ce, pentru mine este aproape absurd, însă când la BBC cineva nu înţelege versurile, este jenant… 😀
    Lou Reed Rocks!
    şi în acei ani artiştii mai erau artişti…

    sexul şi sexualitatea, dincolo de aparenţe, rămân tabuuri şi aici şi în Vest… au alt parfum, da’ tot rahatu’ ăla îl mâncăm. toţi. a fuckin’ perfect day in a fuckin’ perfect world. 😀

  7. pentru UnSoricel – am răspunsul… perfect: strigător la cer! ha ha ha! 😛 😛 😛
    s-a dat ieri la televizor, în direct ca… revoluţia. inaugurarea.
    2 chestii m-au distrat. 1. până-n ultima clipă au ţinut secret înălţimea să nu facă careva unul mai înalt. 2. cică sunt 2 sultani rivali, celălalt s-a apucat şi deja se lucrează la o contra-clădire mai înaltă cu 2-300 de metri. şi asta, când cică au probleme finaciare şi s-a prăbuşit piaţa imobiliară… le mai vine ăstora de la noi vreo idee şi se apucă de încă o Casă a Poporului…. ha ha ha! Shit! ce bou sunt, păi s-au apucat: Catedreala Mântuirii Neamului (prost). ha ha ha! 😛 😛 😛

    asta e lumea lor, bă! 😀

  8. pentru Marius S – La Mulţi Ani şi tot ce-ţi doreşti domnule! Plăcerea e de partea mea, sper să fiu o gazdă cât de cât bună tot timpul. 🙂

  9. Hi, hi,hi, am si yo o intrebare , cine il alinta pe ala micu in felurile alea? 😛 Cred ca tuturor ne place sa fim alintati, avem ceva din copilul din noi mereu si nu-i rau. 🙂

  10. pentru lu – toţi bărbaţii se alintă singuri, chiar şi când – măcar teoretic – are cine să-i alinte. 😀
    a fi copil e fain, problema este că mulţi se eschivează astfel de la asumarea responsabilităţilor, dar asta e o altă discuţie. 🙂

  11. si copiii se invata de mici ce e aia responsabilitate , incepand chiar cu recunoasterea greselilor,poznelor. 😉

  12. datorita blogului tau azi am ascultat toata ziua pe mr. reed si velvet underground…..consoarta e mare fana si a cascat ochii la ce ai pus acolo ….azi am fost pop.

  13. daca tot nu ne citeste nimeni, o sa-mi dau si eu cu parerea. pentru cei mai timizi, care nu isi pot pune mari sperante in educatia venita pe cale fireasca, asa cum ar trebui – parinti, cineva apropiat, scoala etc.
    din pacate, nu e suficient sa fie functional… “Gicu”. marimea conteaza si conteaza bine de tot. si aici poate daram un mit – “cu cat mai mare cu atat mai bine”- nu! cu cat mai potrivita ca dimensiuni cu partenera, cu atat mai bine.
    pana si un “Gicu” foarte mic are sansa lui, pe cand unul prea mare poate face mai mult rau decat bine.
    ca o paralela, unii barbati spun despre sani: nu conteaza daca sunt mari sau mici – sa fie veseli! 😆 da, dar macar ei (sanii) nu lasa victime colaterale…

    mi-a povestit un amic foarte bine dotat, ca o profesionista l-a refuzat speriata vazandu-l in toate splendoarea lui. tipa i-a spus: “bine-bine, dar eu din asta imi castig painea, daca ma las pe “mana” lui “Gicu” al tau, ma scoti din circuit, asa ca, nu, multumesc!” 😆

    cat despre colosii de sticla si otel, poate ca si masinile bengoase, eventual schimbate o data pe luna, suplinesc ceva lipsuri in inventarul propriu. si nu ma refer la bani. 🙂

  14. pentru Ruby – corect! asta cu potrivirea este esenţială… în dezavantaj probabil sunt extremele, dar asta este oarecum normal.
    educaţia este la pământ. şi acasă, cum şi la şcoală. dar şi comunicarea dintre oameni… te poţi îngrozii numai dacă dai o raită pe forumuri şi vezi ce discuţii se poartă… am mai citat…

    probabil mulţi îşi prelungesc centimetri lipsă (din creier) cu maşina şi turnuleţele…ha ha ha! 😛
    da’ ce te faci când nici carton să dormi lângă gară n-ai?

  15. He he, ca de obicei, subiectele cu tenta sexuala sunt cele mai comentate 🙂
    Fie ca recunoastem, fie ca nu, subiectul e de interes si ne place sa discutam despre asta. Oricum, sexul nu e un viciu. Ar fi o dovada de ipocrizie din partea mea sa declar asta. Si, chiar daca ar fi viciu, tot ne-ar placea sa discutam despre sex. Caci, la urma urmelor, persoanele fara vicii stim cu totii ca sunt cele mai periculoase.

    Cat despre proportionalitatea dintre dorarea masculina si cea “de ochii lumii” (jeep, vila cu turnulete), ce sa zic. Mi se pare ca sunt cam multe masini de teren prin oras.. Nu vi se pare? :))

  16. pentru Highmage – de citit, sunt mai citite, de comentat: aşa şi aşa… 🙂
    nici n-am încercat o abordare prea serioasă. 🙂

    he he, la ce multe “gipane” sunt, nici nu m-am gândit… ha ha ha! 😛 😛 😛

2 Pings/Trackbacks for "Gicu – Walk On the Wild Side"

Leave a Reply to Papillon Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *