Skunk Anansie – Wonderlustre (2010)

O plăceam pe Deborah Anne Dyer (aka Pea Narni, aka Skin) când era „băiat”. Să nu mă înţelegeţi greşit, ea este lesbi, eu hetero, adică la amândoi ne plac fetele. Îmi plăcea atitudinea ei, îmi plăceau Skunk Anansie când aveau coaie, adevărate imnuri furioase ca „Selling Jesus”, „Intellectualise My Blackness”, „Little Baby Swastikkka” (de pe albumul de debut „Paranoid & Sunburnt din1995), „Yes It’s Fucking Political”, „All I Want”, „Milk Si My Sugar” (de pe „Stoosh” din1996), „Charlie Big Potato”, „On My Hotel TV”, „The Skank Heads”, „And This Is Nothing That I Thought I Had” (de pe albumul „Post Organics Chill” din 1999) şi Skunk Anansie au livrat şi balade intense, deloc siropoase ca „Charity”, „Weak”, „She’s My Heroine”, „Just Because You Feel Good – Hedonism”, „Weep – Brazen”, „Tracy’s Falw” sau „Secretly”. Skunk Anansie găsiseră o reţetă extrem de revigorantă în care elemente Heavy cu rezonanţe Rage Against The Machine se combinau organic cu nuanţele mai alternative cu iz Post Grunge şi infuzii de Blues şi Rock.
M-am bucurat ca pentru banii găsiţi pe jos când anul trecut am citit că după destrămarea trupei din 2001, gaşca se reuneşte, au şi scos în noiembrie 2009 un Best Of „Smashes and Trashes” care a inclus şi 3 piese noi, „Because of You”, „Tear the Place Up” şi „Squander”, urmat de un „Best Of Remixes”. „Tear the Place Up” suna energic, promiţător, celelalte două fiind piese mai lente, mai lirice. Preferam două piese-n forţă şi o singură baladă, dar asta probabil rămâne problema mea. Trei piese nu sunt suficiente să-ţi faci o idee, dar premizele erau bune.
Azi este lansat al patrulea album de studio al celor din Skunk Anansie, acest „Wonderlustre” cu 12 piese proaspete, la 11 ani de la anteriorul „Post Organics Chill”.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=ZgFFlMcA6io]

Am ascultat materialul şi sunt uşor dezamăgit. Discul începe cam palid cu „God Loves Only You” şi singurul moment mai virulent este a doua piesă, „My Ugly Boy”, parcă mai potrivită să fi deschis albumul, dar având în vedere că este cam singura „oaie (mai) meagră”… şi nici piesa aceasta nu este la nivelul anterioarelor explozii Rock în care Skunk Anansie s-au dovedit extrem de pricepuţi pe albumele anterioare.
„Over the Love” sună ca o piesă Blondie, doar Skin este mai „agitată” decât Debbie Harry.
„Talk Too Much” are ceva din tensiunile trecute însă pare doar reîncălzirea formulelor deja testate şi folosite cu succes.
„The Sweetest Thing” are un groove bun, este un moment mai inspirat însă parcă totuşi îi lipseşte ceva, ceva… nerv în plus.
„It Dosn’t Matter” aduce nervul absent de care pomeneam, ritmul este mai alert însă Skunk Anansie parcă nu mai au puterea aceea de convingere de altădată.
„You’re Too Expensive” este ok, dar nu se diferenţiază cu nimic de avalanşa de piese de acest tip, un Post Punk cu aromă caracteristic britanică şi cu tonuri Indie. The Enemy au făcut chestii de genul acesta pe albumul de debut şi le-a reuşit mult mai bine.
„My Love Will Fall” mi-a amintit-o pe Alanis Morisette din era „You Oughta Know”, are aerul acela alternative.
„You Saved Me” sună ca o baladă Country strămutată în tonuri Indie/Alternative, poate o să prindă la americani…
„Feeling the Itch” este încă una din piesele (mai) drăguţe, este foarte bine orchestrată şi construită, dar parcă prea meşteşugită şi cumva Skunk Anansies şi-au pierdut magia, consistenţa.
„I Will Stay But You Should Leave” este încă o piesă ok, are un puls bun, orchestraţie aerisită, dar din păcate este tot o adunătură de clişee…

De data aceasta nu m-au convins Skunk Anansie, dar mi-au trezit amintiri frumoase.

Skunk Anansie – Site Oficial

Skunk Anansie – Pagină MySpace

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=xEp8yJPjedU]