Black Label Society – Order of the Black (2010)

BLS – Site Oficial
BLS – Pagină MySpace
Zakk Wylde – Site Oficial

Pe Zakk Wylde l-am remarcat – probabil ca mulţi alţii – în 1991 cu unul din cele mai bune albume Ozzy „No More Tears”. Ozzy l-a smuls din slujba sa de la o benzinărie din New Jersey şi pentru Zakk au urmat două decenii de faimă şi glorie alături de una din icoanele Rockului şi s-a transformat şi el însuşi într-o icoană, a devenit unul din noii Guitar Heroes.
În perioada 1988-2007 a imprimat cinci albume alături de Ozzy, dar din 1994 în paralel cu această activitate a pornit şi pe propriul său drum. Primul disc, „Pride And Glory” ne-a arătat un amestec de Southern Rock, Blues şi Heavy Metal, dar succesul a fost moderat. „Book of Shadows” a fost lansat în 1996 şi este un material acustic ce a trecut aproape neobservat. În 1998 Zakk şi bateristul Phil Ondich imprimă un nou material care în cele din urmă este lansat un an mai târziu şi devine primul disc semnat Black Label Society: „Sonic Brew”. „Trupa” n-a fost gândită ca o formaţie pe termen lung, ci mai de grabă proiectul solo al lui Zakk, pe primile patru albume acesta imprimând toate instrumentele şi partitura vocală apelând doar pentru tobe la profesionişti. Cu toate acestea de la bun început este cooptat şi chitaristul Nick Catanese, amicul lui Zakk din turneul de promovare al materialului „Book of Shadows”, acesta fiind de altfel şi singurul menbru constant alături de Zakk.
Prin BLS trec nume sonore. La bas s-au perindat şi Mike Inez (Ozzy, Alice In Chains, Slash) , Robert Trujillo (Suicidal Tendencies, Infectious Grooves, Ozzy, Metallica), Steve Gibb şi James LoMenzo iar la tobe Phil Ondich şi Craig Nunenmacher.
În formula actuală pe lângă Zakk şi Nick activează John DeServio – bas şi Will Hunt (Methods of Mayhem, Dark New Day, Skrape, Bloodsimple, Static-X, Evanescence, Crossfade) la tobe.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=VuCtL5SrW94]

Discografie BLS:

1999 – Sonic Brew
2000 – Stronger Than Death
2002 – 1919 Eternal
2003 – The Blessed Hellride
2004 – Hangover Music Vol. VI
2005 – Mafia
2006 – Shot to Hell
2009 – Skullage (compilaţie)
2010 – Order Of The Black

Ultimul album semnat BLS este „Shot to Hell” din 2006 iar pentru Ozzy „Black Rain”-ul din 2007. Bârfoteca din culise spune că Zakk are probleme destul de serioase cu alcoolul, dar în august 2009 din probleme de sănătate Zakk a fost nevoit să întrerupă şi turneul BLS.
Când a început lucrul pentru noul material al lui Ozzy acesta a fost nemulţumit de performsnţa lui Zakk şi noile riff-uri furnizate susţinând că toate au profundă amprentă BLS şi sunt departe de ce-şi doreşte. Aşa a fost adus în scenă grecul Kostas Karamitroudis şi Ozzy a renunţat la serviciile lui Zakk. Materialul lui Ozzy „Scream” chiar dacă de mulţi critici este considerat unul prea tradiţional, eu zic că este cel mai bun disc livrat de acesta de la „No More Tears” în coace şi înlocuirea lui Zakk se justifică din plin.

Cele 13 piese noi ce alcătuiesc acest „Order of the Black” nu aduc nimic nou faţă de precedentele materiale. În ciuda titlului şi al coperţii întunecate, discul conţine aceeaşi combinaţie de Southern Rock şi Heavy Metal, interpretarea vocală al lui Zakk aminteşte cel mai mult de Ozzy, solo-urile sale sunt în continuare incisive, dar au devenit destul de previzibile iar temele, riff-urile cam de duzină şi dacă asta e tot ce a adunat mai bun în ultimii trei ani, Zakk pare şi neinspirat şi obosit.
Pomeneam anul trecut de exemplu de Maylene and the Sons of Disaster o trupă pe acelaşi segment de Southern cu sonorităţi Heavy care au mult-mult mai multă vână şi inspiraţie şi nu sunt singura gaşcă care pe această zonă produce muzică mult mai incitantă.
„Order of the Black” are câteva pasaje, momente mai bune, dar – din păcate – în ansamblu este doar o repetare/reinterpretare a unor clişee prăfuite şi teme de duzină.
Parcă „Southern Dissolution” este cea mai bună piesă, dar este mult prea puţin pentru un disc şi pretenţiile lui şi aşteptările noastre vis a vis de Zakk.