[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=m_-858AdxFE]
lucrurile se învață, viața se trăiește.
lucrurile sunt mereu în schimbare, viața de cele mai multe ori este o simplă adaptare la aceste schimbări.
să fii „gigi contra”, rebel fără cauză, nu prea ajută la nimic. în general.
ora pământului. bullshit.
roblogfest. bullshit.
părerile mele. bullshit.
am gătit ceva bun. 🙂
ora pământului.
mult entuziasm pentru nimic. pe de o parte cred că este un act pur formal, pe de altă parte cred că tot activismul este o formă de ocupare pentru cei cu prea mult timp liber și creier (mult prea) odihnit.
unii halesc conspirații și vânează masonerii, alții salvează ratoni și ciocănitoare cu ciocul roșu, iarăși alții pădurile tropicale și tot așa.
dacă te lași puțin pe spate și privești lucrurile relaxat și în ansamblu, realizezi că unele lucruri – de obicei cele nasoale – nu se schimbă niciodată în profunzime ci eventual sunt doar re-ambalate, re-așezate, servite altfel.
țin minte dintr-o carte citită demult că merită să te agiți doar pentru lucrurile care pot fi schimbate.
dacă tot vreți să schimbați ceva, începeți cu voi.
ecologism extrem: fă un bine planetei, sinucide-te ACUM!
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=eRmXh_OIwHU]
ieri seară m-am uitat și eu în sfârșit la filmul lui Lars von Trier „Antichrist” și mi s-a confirmat un lucru pe care-l știam de mult: dacă există un rău, acela se află exclusiv în noi indiferent ce nume i-am da. și rău și bine, și Diavol, și Dumnezeu. și n-am vedea nici binele, nici răul – dincolo de lascivitatea definiției – dacă ele n-ar exista (și) în noi.
punct.
fuck filozofia de doi bani!
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Sbzu4YNlsZU]
eu și toanele mele…
nu v-ați obișnuit încă?
sunt încă prea împrăștiat, fapt și mai enervant pentru natura mea de Fecioară decât poate ar fi în mod curent pentru altcineva, însă lucrez pe mai multe „fronturi”, „sap” intens și sper ca într-un final să se și concretizeze câte ceva din toate proiectele acestea. ce și când, nu mă întrebați. nu acum. 🙂 sincer și altfel spus, sunt la litera „L”: lucrez și lenevesc.
s-a gătat și RoBlogFâs-ul 2010.
jur dacă înțeleg de ce „țin” unii blog și de ce unii citesc anumite… „chestii”. plictiseală la birou și/sau lipsă de viață (reală), altfel chiar nu găsesc nici o explicație.
la secțiunea de „cel mai popular” au câștigat Daily Cotcodac – din punctul meu de vedere jenant de subțire acest blog colectiv (categorie la care tot ei au câștigat). e aproape ca-n bancurile cu polițiștii de ce merg în patrulă… În fine!
pe bune! la ce-ți folosesc 15 minute de faimă (fame) când știi că ar trebui să-ți fie rușine (shame)?
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=6EefPcht54c&feature=fvst]
(Norm life baby:
I’m just a sample of a soul
Made to look just like a human being.
Norm life baby:
We’re rehabbed and we’re ready
For our 15 minutes of shame.)
adică dacă cineva mai are vre-un dubiu, mie îmi este clar că totul se rezumă la cum și cât de eficient spa-muiști, cum îți mobilizezi prietenii, vecinii și prietenii vecinilor tăi să te voteze. 430 de voturi nu-i așa mare șmecherie. 😀 dacă vecinii nu pot, poți să-ți faci 500 de conturi de mail și te descurci și singur.
cum văd eu treaba niște oarecare (mai răsăriți o țâră) le spun altora de ce să bea Pepsi în loc de Cola (sau vice versa, după gust) și de ce e mai bun Cheeseburger-ul decât Hamburger-ul (tot după gust). cam totul e de nivelul publicației Bravo și cu iz corporatist și când se declară din start anti. generația pro vasăzică. tare m-au mâncat degețelele să tastez azi cuvântul „idioți”, dar m-am auto-cenzurat. nu-mi plac generalizările.
Cu 7 voturi, în turul anterior m-am „scos” și eu pe locul 64, mă întreb cine-s ăia 7? 😛 😛 😛
La secțiunea „muzică” (cu 134 de voturi… 😛 ) au câștigat Black Sheep Sound un site – și părerea mea nu blog – axat pe muzică neagră (rap, hip hop and stuff), ok, cred, de breșă, dar pe semne trendy. După acest criteriu, un blog cu manele rupea gura netului.
WetPaper și Muzika Magika s-au clasat pe locul 9, respectiv 13 iar Rock Talk pe 5.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=YYjBQKIOb-w]
La masă!
lucrurile mici (mărunțișul) fac viața frumoasă.
mâncăm nu doar de foame ci și din plăcere.
și – părerea mea – contează nu doar ce punem în farfurie, și cum punem.
spun specialiștii că cea mai importantă masă este micul dejun și musai să fie și sățioasă (regească).
bun. am făcut niște tăieței cu lapte mai… consistenți să mă exprim așa.
„rețeta” e simplă și la îndemâna oricui.
am pisat cu furculița o banană (măricică) apoi am amestecat-o cu un plic de ciocolată caldă și am mai adăugat o linguriță de miere de salcâm.
am fiert o mână de tăieței și separat am încălzit jumătate de litru de lapte. am adăugat încet și amestecând laptele la pasta de banană cu ciocolată și miere și în ele am adăugat tăiețeii, muzli (cu fructe) și fulgi de porumb (tot cu ciocolată).
delicios și… te saturi cu siguranță. 😀
pentru felul doi am apelat tot la vasul Yena – evit cât pot prăjelile și momentan n-am un vas Roman.
pulpe de pui cu conopidă și legume.
am pus în vas un strat de legume congelate, amestec de primăvară cu mazăre, morcovi, conopidă și varză (de Bruxelles cred). peste am pus un strat de roșii proaspete, pătrunjel, mărar și ceapă verde mărunțită. au urmat pulpele bine condimentate și încă un strat de conopidă și legume.
le-am ținut la foc foarte mic circa o oră, o oră jumătate la cuptor și cam asta a fost toată „șmecheria”.
nu trebuie să fii vrăjitor pentru nimic din toate acestea.
să aveți o duminică pe cinste!
… din toate, ai ramas cu papa bun. vezi? ai demonstrat ce ai spus mai devreme: fericirea e in mana noastra. nici nu ma asteptam sa vad altceva; e ca la eurovision, mamaia si alte festivaluri romanesti. cand castiga cine se-nvarte, nu cine merita… le-am remarcat de ceva vreme pe surorile marx. au stil si mult umor… intr-o zi am senzatia ca voi papa intr-o carciumioara “La brush”, tre’ sa duca undeva talentul asta culinar…
pentru Papillon – he he…. să știi că m-am gândit și „io” la o cârciumioară cu potol și eu și-n postura de DJ… discuri la rotisor, cafea cu suflet… and stuff. 🙂
din fiecare lucru, eveniment, din fiecare întâlnire și interacțiune cu alți oameni rămânem cu ceva… problema mea cu blogurile și bloggingul este că sunt tot mai multe și în mare parte lipsite de sens și conținut.
apropo eurovision, evident țin cu Turcia (maNga). 😀
sărut-mâna și o seară frumoasă. 🙂
wow, acum se dau si premii la blogeri . oare de ce avem noi tendinta de a pune premiu pe tot ? fara nu se poate ?
in alta ordine de idei, clar esti inventator in gastronomie . 😛
pentru lu – întrebarea care (pe mine) mă amuză este: cum de punem mereu boii – și în acest caz este extrem de la propriu și mai puțin la figurat – în fața căruței? 😛 😛 😛
nu-i rău că se premiază bloguri și bloggeri, mă fascinează cum de au răsărit experții și în acest domeniu (peste noapte) când în scurta mea incursiune în jurnalism profesori și colegi habar n-aveau ce înseamnă „new media” și de fapt ce este un blog. mai direct spus: (aproape) toți avem blog, (aproape) nimeni nu știe ce este și cum și la ce folosește… ha ha ha! 😛
piedestal de pus ego-ul. 😀
despre Fecioare se spune că sunt conservatoare, eu contrazic acest fapt, experimentez și inventez. 🙂
Fecioarele sunt aparent conservatoare. Acceptă mai cu greu orice fel de schimbare… dar acceptă. Ai trecut prin toate zodiile, Brush. Te-ai integrat în altă parte… şi cei ca tine foarte greu îşi pot găsi colaboratori. Ce înseamnă colaborare? un schimb CORECT de valori. Toţi avem cîte un plus de ceva şi minus de altceva… hai să le spun… nevoi.
Treci dincolo de aparenţa cuvintelor scrise şi simte…
Am pus în tavă nişte pleurotus. Îmi plac ciupercile… comestibile. Muzica ta şi cea pe care o compui o ascult din cînd în cînd cu altfel de urechi. Este ceea ce transmite Pămîntul în spaţiu.
:)… ciupercile sunt ”di vinî”…
M-am uitat puţin la linkurile date de tine, includung “winner’s stage show”. Ştii? Ai citit pamfletul cu care m-am legat la cap acuma vreo 4 ani?
Literatura şi ochelarii de cal?
Citind ce ai scris tu aici, apoi ce argumente ai adus, mi-a venit să @#!!=!@#$^&aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaahhhh!##@!$%^&*hrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr@#!$%^&*#@$. Bun. [Rău]. Să zicem că m-am uşurat. Primul impuls, a fost să dau fuga pe weblog şi să scriu ce îmi venea în minte. Apoi, mi-am amintit brusc de “Literatura şi ochelarii de cal”. A fost vreo 2 ani jumate, cel mai citit text al meu. Da’ mi-am dat seama că tocmai s-a terminat roblogfiest.a. Pardon: Aaaaaaa! Aşa că, ce să mai scriu. Şi pe urmă, risc să fiu iar citit doi ani jumate, cu un text ca ăla.
Am zis că e mai bine să mă mai gândesc. Ca la şcoală… Când eram în examen, profesorii îi trimeteau pe unii colegi în bancă: “Du-te în bancă şi mai gândeşte-te!” De ce oare făceau asta, ei ştiau. Săracu’ colegu’ meu (colega…), producea un singur rezultat în bancă, în ora (orele) de graţie acordate: transpiraţie abundentă. Şi mă tot cuget io… Poate că ar fi bine să treacă în bancă roblogfiest(a)?
Într-o vreme, am vrut să te votez. Erai pe locul 3-4. Mă întreb aşa, în… nedumerirea mea, cum poate ajunge cineva de pe locul 3, pe 68?
Apoi, mi-am amintit de un fenomen muzical pe care l-am urmărit îndeaproape: AnimalX fandom.
O trupă foarte interesantă. Valoare muzicală? 0,1. Poate ceva mai mult. Să zicem, 0,11. Valoare fandom?
Verificaţi locurile ocupate în topuri… Aşa că, am priceput repede de tot: FANDOM.Clar. Dreptul la opinie. Evident.
Ce dacă opiniile sunt cenzurate? Şi dreptul la cenzură, e tot un drept care ţine de dreptul la opinie. Adică, vreau să zic fin’că că şi ăia care cenzurează are dreptu’ la opinia lor, care e că ei vrea să cenzureze. Că cam aşa e corect în democraţie.
pentru Stănescu Monica – uneori şi cu mine colaborez anevoios, mă suport greu, comunic cu intermitențe… 😛 😛 😛
am proiectele mele cu care încerc să mai fac paşi înainte, viaţa tumultoasă şi incertitudinile pe care încerc să le manipulez prin alăturarea lor la certitudini… echilibristică, balanţ fragil. 🙂
am în cap muzică nouă, dar se materializează mai greu decât deobicei… 🙂
poate o ciupercă m-ar… inspira. 😛
pentru Şerban Stănescu – eu tot nu văd sensul să tragi de cunoștințe să te voteze sau să te votezi singur… zău. 🙂 dar îmi place că există (și) juriu și peste noapte au apărut și specialiștii, experții în blog și blogging.
nu cred că am fost niciodată pe primele locuri, din ce am citit pe site, în timpul votului concurenții apăreau în ordine aleatorie pentru o mai mare egalitate de șanse. 🙂
ce totuși nu înțeleg este cum unii din competitori nu au nici măcar un vot??! adică dacă altceva nu, asta pute rău.
am citit (acum) „Literatura şi ochelarii de cal” și am avut o revelație: cortina de fier n-a căzut pur și simplu ci ne-a căzut direct în cap…ha ha ha! 😛
și apropo de cel mai citit blog, în ultima lună sau chiar 2 luni, cel mai citit blog al meu a fost cel despre Lady Gaga , mi-a adus 830 de cititori…ha ha ha! 😛 😛 😛
wow! un blog fain de tot!
iar la ideea de cîrciumioară subscriu cu ambele mînuțe!
mă ofer să spăl vasele 3 seri pe săptămînă 😛
pentru liloo – mai am și eu scăpări. 😀
până la cârciumioară mai e… 🙂