[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=rYCXTj67AqU&feature=related]
(Ai-ia-ia-ia-ia-ai-ia-ia-ia
Uu-aa, uu-aa…) 😛
…Să nu (a)dormi la volan ([a]sleep at the wheel). De bună voie (will) – conştient.
Nu ştiu, de 20 de ani maşina asta-n care ne dăm noi toţi – România – merge tot mai prost şi dacă nu neapărat în direcţia greşită, dar cu siguranţă într-o direcţie incertă.
Nu sunt nici prea deştept, n-am diplomă nici în economie – şi nici în altceva, nici măcar carnet de conducere n-am, dar parcă mi-e tot mai frică să deschid ochii.
Băieţii ăştia – deştepţi – care s-au tot învârtit prin rotaţie la… ghidonul – conducere-i mult spus – acestui prezumtiv vehicul, rând pe rând au furat tot ce se putea mişca de pe biata maşină (second-hand) de la oglinzile retrovizoare până la plăcuţele de frână. Asta oarecum în cârdăşie directă – prin vot – cu noi, pasagerii turmentaţi sau pur şi simplu dezinteresaţi.
De mai bine de un an a devenit evident că maşina se îndreaptă direct în primul pom şi prin ricoşeu o să ajungă pe fundul râpei. Pentru a vedea asta nu trebuie să fi nici implicat politic, nici iluminat în ale economiei.
Anul trecut ştiam că iraţional – dar din raţiuni politice – guvernu’ nu o să ia măsuri nepopulare, nu o să rişte măsuri radicale menite să schimbe ceva în mersul lucrurilor, mers sub egida impasibilului „las’ că merge şi aşa”. Au trecut alegerile, avem guvern nou, aceeaşi criză, aceleaşi probleme.
Ştiam că acest guvern este complet incompetent şi n-am nicio garanţie că alt guvern ar fi făcut treabă mai bună.
Programul guvernului nu conţine nicio măsură anti-criză iar bugetul este din nou o împărţire a banilor pe ministere – interese, se cheltuiesc banii iar total aiurea.
Nu vreau să discut despre ideea unora de a taxa pornografia, brichetele, ciocolata, hot-dog-ul şi chebabul, sucurile, dreptul de autor, pământul de sub unghii şi aerul inspirat/expirat fiindcă dăm într-un penibil grotesc.
Eu revin – obsesiv – la povestea mea despre Kemer, Turcia de anul trecut. O să fiu scurt, Guvernul Turc la începutul anilor ’80 a făcut un împrumut masiv şi a investit toţi banii în zona Antalia-Kemer, a construit autostradă şi a încurajat investiţiile în turism, s-a dezvoltat turismul şi conceptul „all inclusive” care pe de o parte serveşte impecabil orice cerinţă a clientului, pe de altă parte pe lângă industria hotelieră a dezvoltat şi agricultura şi alte servicii colaterale care servesc şi deservesc această industrie.
Ce vreau să spun este că dacă tot ne împrumutăm masiv, banii ar trebuii folosiţi cu cap. Investiţi în agricultură, în infrastructură, în turism sau economie. Nu ştiu, ce ştiu este că guvernul ar fi trebuit să desemneze 2-3 proiecte primordiale şi să dirijeze banii în acelea. Nu se întâmplă aşa, banii sunt risipiţi, se vor duce în continuare în salarii şi pensii, în proiecte aiuristice şi spre contracte tradiţional păguboase statului şi pentru satisfacerea celor de la putere şi a clientelei politice.
Nu sunt bani pentru educaţie, pentru agricultură, sunt pentru servicii (secrete) şi… terenuri de golf şi evident, bani de biserici şi cel mai scump metru pătrat de asfalt din lume.
Pare absurd, dar cred că conducătorii noştri nu doar că dorm, dar par direct drogaţi sau… sinucigaşi (ca să revin şi la piesa de la început). Dacă ne dăm cu capul de parbriz la impact, ne dăm toţi, nu doar noi, fraierii de pe bancheta din spate.
M-a dezamăgit şi opoziţia. Şi PNL-ul şi PSD-ul în egală măsură. Nu ştiu câte mii de amendamente la actualul buget doar încearcă să mute banii dintr-o parte-n alta, însă un program viabil, o viziune clară şi de perspectivă nu a venit nici din zona politicului, dar nici din partea specialiştilor mai mult sau mai puţin independenţi. Nici în ce spun reprezentanţii guvernului şi al partidelor aflate la putere, nici în ce spune opoziţia nu văd nici o perspectivă, dincolo de vorbe nu se întrevede nici un proiect.
Pe mine mă afectează criza din România, dar mă îngrijorează la modul cel mai serios criza globală. Adică indiferent cât de deştepţi sau şmecheri au fost unii şi au mormanele de cash în bancă, banii – hârtiile acelea cu valoare numerică – nu sunt organici, din câte ştiu eu nu sunt comestibili, deci nu prea ţin de foame…
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=BGvd-C7bw8g&feature=related]
Intrebarea poate e cum s-ar putea schimba ceva … de exemplu… legat de acele fonduri pe care Udrea le are in gestionare … in loc sa faca ce vrea ‘imparateasa’ cu ele … sa fie obligata sa faca ce e ‘de bun simtz’ care probabil se cam stie … dar evident aici intervin acele afaceri … si aici intervine intrebarea cum poate fi ‘convinsa’ sa faca altceva concret… Daca asta ar fi batalie navala .. vestul a tras deja prima daca nu a doua salva de warning… marinaru ar trebui sa se seziseze ca astia controleaza robinetu si ramine fara apa pe care sa-si navigheze barca politica!
deci intrebarea poate e cum s-ar putea pune presiune pe acesti politicieni si ce fel de presiune trebuie …cum schimbarea e clar ca nu o sa vina de sus (decit daca li se baga pe git la Buxelle) ci ar trebui ca in orice democratie sa vina de jos… intrebarea logica este daca nu mai exista si alti politicieni mai de jos care vorbesc altfel (nu ca neaparat nu sunt si ei in aceasi oala) in idea ca poate astia sa puna alt tren in miscare pt interesul lor politic si al poporului cum zici tu… Daca Ro regreseaza la stadiul de cartutza probabil o sa vorbim de ce rotzi are … din alea de cauciuc sau din alea de lemn cu fier…
Chestia cu terenu de golf m-a distrat pt ca nici macar nu stie sa spuna ce teren de golf vrea sa faca !… Probabil ea spera sa dea pe un teren de mini golf cit ar da pe un circuit international .. Am auzit de la expertzi ca fara macar 9 gauri si o suprafatza standardizata ca marime n-ai sansa sa vina oamenii cu bani la asa ceva ! Deci e vorba de folosit teren bun si etc daca chair vrei golf la modul ‘international’ ..
pentru UnSoricel – hai măi, tu chiar crezi că s-a gândit udrea serios la un teren de golf? ha ha ha! 😛 vorba ta, face unul de mini-golf care pe acte să coste cât 10 de golf profesionist… 😀
probabil s-a gândit la terenul de golf fiindcă are găuri şi e pe unde să dispară banii… elegant… ha ha ha! 😛
şi un teren de golf fără infrastructura aderentă: aeroport, autostradă, hoteluri, servicii, etc… nu valorează absolut nimic şi de se face.
Buxelles-ul de ce să ne forţeze mâna? lor le convine de minune să NU ne dea banii, cu cât suntem mai idioţi şi inconştienţi, cu atât mai bine… de luni de zile spun că şi banii care au intrat de la FMI şi UE anul trecut în ceea mai mare parte s-au întors în Vest prin bănci şi corporaţii, dar parcă nimeni nu pare alarmată de realitate…
chiar nu ştiu dacă avem politicieni sau specialişti capabili sau dacă aceştia nu sunt lăsaţi să iasă la suprafaţă…
căruţă…..? 😀 da’ mersul pe jos ce are? întrebarea însă rămâne: mergem, mergem, dar unde?
De ani buni se urla “nu avem infrastructura si de acolo toate belelele curg”!!! Geaba. Nici dracu’ nu face ceva. Terenuri de golf, parcuri de distractii, structuri de otel si sticla, tampenii, utopii, jocuri lego, asta stim noi sa construim… Hai sa le mai dau cateva idei aberante atuncii: teren de tenis pe Intercontinental (ca pe Burj al Arab), cel mai inalt turn din lume (Dubaiul de ce da, si Bucurestiul nu?), vaporase pe Dambovita (cu manele in loc de sansonete), un TGV pe sub Delta (ca altii au pe sub Marea Manecii) si tot asa… Ne vor intoarce toti spatele in curand. Si asa cred ca-si dau cu pumnii in cap aia de la Bruxelles. Iar rabla, cicaracul, cotineatza cu care mergem noi nu va avea combustibil si vom ajunge cu totii, inclusiv cei de ne conduc, la “ia-ma, nene” pe autostrada Europei (ca noi n-avem)…
pentru Papillon – cum nu avem infrastructură, autostrăzi? hi hi hi… sunt scurte (şi lipsesc cu desăvârşire… ha ha ha 😛 ), dar costă cât toate autostrăzile din Europa la un loc… ha ha ha! 😛
da, cei de la Bruxelles sunt ferm convins că se cam oftică că ne-au luat la grămadă-n Europa – e drept, în alte circumstanţe – din tot felul de considerente, mai puţin cele economice, sociale… reale. şi da, se bucură că nu suntem capabili să accesăm fondurile şi se bucură când le dăm motive să nu ne dea fonduri.
pe ce să risipească banii, cum să deturneze din ei, au suficiente idei… mă uitam acum şi ministrul finanţelor îşi freacă mâinile că vor plătii cu aproape 3% mai puţine pensii fiindcă – citez – “oamenii ies din sistem”. tradus: mor.
ce să mai spui? tare mă tem că într-un fel sau altul, ieşim toţi din sistem…
şi autostrada Europei este la fel de periculoasă şi tot pe un trend descendent. am tot spus: capitalismul e mort şi nu s-a pus, nu s-a găsit nimic de pus în loc. Europa se clatină, America la fel, şocul se extinde încet şi-n lumea Arabă (vezi Dubai) şi nu prea văd soluţii nici la ei… prosperă China, dar asta e cu totul altă poveste. Îţi place orezul? 😀
Da, si stiu sa folosesc si betisoare. Rad-rad eu, dar s-ar putea sa mi se implineasca un vis al adolescentei, cand ma apucasem sa invat chineza si ma visam traind la Beijing… O sa se schimbe roata si mi-e ca o sa ajungem noi forta de munca ieftina pentru chinezi… Sau te pomenesti ca toata lumea se prabuseste si noi nici n-o sa simtim, ca oricum suntem la fund… mei guan xi… (nu face nimic, no problem adica)… hahaha…
pentru Papillon – şi mie îmi place orezul, doar am venit pe cal din Asia… ha ha ha! Mă duc acasăăăă!!! Ha ha ha! 😛 😛 😛
râdem, râdem, dar nu, nu este râsul nostru…
mă tem că se prăbuşeşte toată lumea, inclusiv China… o fi ceva-ceva cu 2012? Ha ha ha! 😛
mi-e mi-e dor de compoturile de mandarină… erau super! cam asta ţin minte. 🙂 cu beţişoarele nu mă descurc, nu ştiu nici limba, da’ gesticulez frumos. 😀
la noi se investeste haotic in toate si nimic de fapt, nu exista o prioritate ,cum zici tu de turism sau agricultura, pt ca pur si simplu s-a distrus toata baza care era peste tot si atunci peste tot se considera ca-s prioritati. Oare nu singuri ne-am produs acest haos ?
pentru lu – ne bănuieşti guvernanţii de inteligenţă, diabolism premeditat şi potenţă conspirativă?
eu tare mă tem că este doar fudulie şi prostie…
nooo, tot la prostie ma gandeam si eu , hi,hi,hi.
pentru lu – râdem pe banii noştrii, dar şi pe…pielea noastră. 😀
“Iezâst-o esplicaţie!” (numai că nu e aia în care ne-nvârtim toţi, ca într-un cerc vicios): NU ŞTIM CE VREM! Comunismul nu ne-a învăţat să ştim ce vrem, ci doar ceea ce nu mai vrem… din păcate.
Prin urmare, ce e diferit la noi, faţă de exemplul cu Turcia?
Pe vremea lui Ceaşcă, ne plângeam de concurenţă la admitere. Acum ne plângem că suntem ţara cu cei mai mulţi “şomeri cu diplomă”.
În anii 90, am spus “Nu ne vindem ţara.”, “Sărac, dar cinstit… etc.” Când s-au făcut privatizările (târziu şi pe nimic), nici atunci nu ne-a plăcut… că nu mai ţinea chestia cu “Ziua trece, leafa merge.”
Ne plângem că neocomuniştii nu au făcut nimic, fiindcă nu au luat măsuri nepopulare. Dar când alţii iau măsuri (vezi, “selecţia naturală” dură impusă de criză), facem grevă că… nu mai sunt bani pentru… pentru… etc.
Nu am votat niciodată pe cine AM VRUT, ci doar împotriva cuiva pe care NU L-AM MAI VRUT.
Ce facem în schimb? Ne batem gura de pomană… de la TV până la… masa de sărbători în familie. Adică facem exact ceea ce aşteaptă de la noi cei de la putere (şi asta e valabil la nivel mondial): ne omorâm timpul şi neuronii vorbind despre criză, polemizând între noi pe criterii care n-au nimic de-a face cu noi, ca oameni, şi combătând inutil, la nesfârşit… la un nivel care nu intră în zona noastră de influenţă.
Pe scurt, facem exact ceea ce trebuie pentru “A NU SCHIMBA NIMIC, decât pe ici, pe colo, în punctele esenţiale”… :)… exact ca ei, parlamentarii noştri:
Justificăm astfel un timp pierdut, în care AM PUTEA FACE CEVA, în cercul de influenţă al fiecăruia dintre noi, la nivel individual.
Exemplu:
Domeniul meu profesional a fost printre primele tăiate de pe listă din bugetul de criză al companiilor. Aşa că m-am întors în învăţământ, după zece ani de “luptă” în ONG-uri şi mediul privat.
Şi… ce constat?! Un sfert din colectiv sunt pensionari+salariaţi, deci eu nu am acces la ore suplimetare. Mai mult de jumătate din profesori s-au titularizat pe post prin concurs, cu o notă puţin peste 5, în timp ce eu nu sunt titulară, deşi mi-am luat licenţa cu 9.50 si concursul cu 8 (fără pile). Un profesor de germană calificat MECT este “mai calificat” decât mine să predea ore suplimentare de limba engleză, fără nici o diplomă, fiindcă diploma mea de traducător de la Ministerul Culturii nu este recunoscută de Ministerul Educaţiei… al aceleiaşi ţări!
Aş putea să mă revolt, nu? La ce bun?! Voi schimba ceva? Nu!
Ceea ce pot să schimb este atitudinea mea: dacă împart salariul meu de profesor suplinitor la numărul de 18 ore / săptămână (cât e norma didactică) rezultă că sunt plătită mai bine decât o prietenă de la o multinaţională din Bucureşti, care face orele astea în două zile! De vineri, ora 14 şi până marţi, ora 11, nu am ore, aşa că pot să fac traduceri sau meditaţii sau o mică afacere proprie. Am 3 luni de vacanţă… pot să caut un job de vară în străinătate. Dacă aş avea familie, n-ar fi nevoie să plătesc un baby-sitter, fiindcă lucrez între 2 şi 6 ore pe zi. Elevii din ziua de azi… patronii sunt oare mai buni?!
Să mă scuze cei din breaslă… dar faţă de ce lucram înainte, învăţământul e un fel de hobby… Eu am zis încă dinainte de “reformă”: vreau ore mai multe ca să câştig mai mult… nu pomeni! Iar cui nu-i place, n-are decât să lase pâinea acelora care lucrează cu plăcere şi care chiar vor să facă ceva, în loc SĂ NE PLÂNGEM DE MILĂ… ŞI DE PAIUL DIN OCHIUL ALTORA. Şi asta e valabil pentru aproape orice domeniu din România… inclusiv în politică.
Schimbarea începe cu propria atitudine! Până atunci… ăştia suntem, cu ăştia defilăm!
pentru Lilith – am vorbit de 1000 de ori despre faptul că schimbarea ar trebuii să o facă fiecare dintre noi, că minunaţii noştrii conducători nu vin de pe Marte şi dintre noi şi suntem la fel, am vorbit despre învăţământ şi despre reformă, despre sistem şi oamenii din sistem, despre alegerile emoţionale ci nu raţionale, despre soluţii şi…iluzii, despre politică, economie şi despre “n” lucruri şi… tot vorbim, vorba ta – şi a mea – nimeni nu vrea să se murdărească efectiv pe mâini, nimeni nu vrea să se schimbe, vrea ca alţii să o facă, lucrurile să se schimbe, dacă e posibil, de la sine…şi da, ne place să ne văităm şi să-i înjurăm pe ceilalţi. şi boc acum ne spune că scapă Vestu’ de criză şi implicit trece şi la noi… prostie mai mare n-am auzit şi Vestul nu scapă de criză, doar iese temporal din punctul mort, n-au nici ei soluţii reale, pe termen lung… dar eu m-am săturat să vorbesc, m-am sictirit să fiu înjurat, încerc să mă împac măcar cu mine…
Eu am reusit… sa ma impac cu mine insami!
P.S. Apropos de asiatici… Budhismul spune asa: “Daca problema nu te priveste, nu ai de ce sa-ti faci griji. Daca problema te priveste, nu o vei rezolva facandu-ti griji.” Zi buna in continuare! Eu am de corectat niste lucrari de control… ale unor omuletzi, pe care vreau sa-i invat sa gandeasca si nu sa toceasca… ca ei vor vota pentru noi peste 5 ani! 🙂
pentru Lilith – eu am ţinut minte o altă fază: nu merită să te consumi pentru lucrurile care NU pot fi schimbate… trist, dar adevărat.
spor şi… baftă!