3 Doors Down – Time Of My Life (2011)

In store on July 19, the fifth studio album by 3 Doors Down, reserves no surprises. Designed for the Billboard, it probably will reach the Top Ten as all their four previous albums did. Up to date the band sold over 16 million albums worldwide.
Their debut album, “The Better Life”, in 2000 was the 11th-best-selling album of the year and was certified 6x platinum in the United States. Their second album, “Away from the Sun”, in 2002 continued the band’s success; it debuted at #8 on the Billboard 200 chart and went multi-platinum in the United States like its predecessor. The band followed it up by extensive touring for two years before releasing their third album, “Seventeen Days”, in 2005. The album debuted at #1 on the Billboard 200 chart and was certified platinum within its first month of release. Their fourth, self-titled album, “3 Doors Down”, also debuted at #1 on the Billboard 200 chart. Some may say their selling is in decline lately, but we have to consider that the whole world economy is in a huge recessions.
On the other hand, all this so called post-grunge generation delivering mainly the same kind of cliches and pretty boring music record after record, but still they sell enough to staying on the top, so, I really don’t get it: what is wrong with this picture? Read more 3 Doors Down – Time Of My Life (2011)

Allcoy – Loud Music For Quiet People (2011)

Promised to be the new grunge revelation, Allcoy have delayed only one decade and so.You can get a taste of what they call “Allcore” at their  Bandcamp page and buy their debut album if you like it. And these four guys from Detroit, Josh Augustine, Bryan Aldrich, Anthony Palsgrove and Drew Easton, delivering a pretty tasty alternative rock material with catchy grunge after-taste. It might be kind of out-dated and retro, but still, they write some good riffs, catchy themes and put together a couple of groovy rock songs. When most of the trendy bands are completely predictable, something “out of the beat”, even if it’s quite familiar, are sometimes a bless. And Allcoy brings back something from the rawness of the early Nirvana, the heaviness of Godsmack and the attitude of Stone Temple Pilots and blended all of this elements in their own high-energy rock.  Read more Allcoy – Loud Music For Quiet People (2011)

Seether – Holding On To Strings Better Left To Fray (2011)

“Fur Cue” kick off exploding with raw riffs, pumping energy like a furious Godsmack track and it sounds like any promising nu metal anthem. But in the very neck song, “No Resolution”, Seether settle down to some Stone Temple Pilots after-taste-like area and the rest of the album balancing between this (post) Pearl Jam and Stained marked genre of indie/alternative rock. “Tonight” sounds quite pop while “Country Song” brings some Southern tastes. Read more Seether – Holding On To Strings Better Left To Fray (2011)

Incoming search terms:

SEETHER

Eddie Vedder – Ukulele Songs (2011)

Fans of Pearl Jam/Eddie Vedder probably salivating in anticipation of Vedder’s second solo album. I admit, I lost my appetite for Pearl Jam and Mr. Vedder gradually, last time I found something valuable to notice on “Vitalogy” and well, it was long-long time ago, back in 1994. On the other hand, “Into the Wild” released in 2007 it wasn’t that bad, but still, “Backspacer” erased definitively any expectations from this guys forever. There will be no more “Ten”, and nothing like Temple of the Dog for example. Featuring a number of original and cover songs that Vedder penned and first played live, but never released on record, “Ukulele Songs” includes a uke version of Pearl Jam’s 2002 track “Can’t Keep”, guest appearance by vocalists Glen Hansard on the Everly Brothers cover “Sleepless Nights” and Cat Power on “Tonight You Belong To Me.” Actually, I think when Mr. Vedder take a look in the mirror he probably see Neil Yong. It’s cool, what can I say, but well, untrue. Read more Eddie Vedder – Ukulele Songs (2011)

Saliva – Under Your Skin (2011)

“Badass”  reminds me instantly of “American Badass” by Kid Rock, well, one of his better moments in deed, but somehow it sounds pretty strange from Saliva this hardcore/hip hop approach, on the other hand, “Badass” is much better than they radio friendly ballad like tunes such as “Never Should’ve Let You Go”  for instance. And “Under Your Skin”, the band’s seventh studio album it’s pretty colorful, if not quiet eclectic, there’s something for everybody, maybe they try a little bit to hard to satisfy a too large audience. Or the media. But – really – Billboard it’s not everything.
Still, Josey Scott and his band mates managed to write a few good new themes and songs. “Burn It Up” it’s another piece with hardcore roots and rapping leads shifted with clean choruses, it have  burning grooves and heavy guitars. Read more Saliva – Under Your Skin (2011)

Absolace – resolve[d] (2010)

Absolace – Pagină MySpace

Săpând după ceva interesant am găsit acest „resolve[d]” semnat Absolace. Cu toate că-mi amintesc de o grămadă de „chestii”, nu seamănă concret cu nimic, totuşi dacă ar fi să pomenesc nume aş spune Tool/A Perfect Circle şi Alice In Chains iar ce fac cei patru se încadrează în zona Progresiv/Experimentală a muzicii Rock/Metal.
Anul acesta i-am descoperit pe Orphaned Land trupă din Izrael care ne-a şi vizitat şi au cântat în cadrul festivalului Sonisphere, am avut o formaţie din Cairo – Destiny In Chains – , din Chile au „aterizat” Industrial Company Inc. , D’espairsRay ne-au introdus în lumea samurailor Rock şi am avut o mică revelaţie cu Apollo 18 din Republica Coreea.
Absolace sunt o gaşcă din Dubai, Emiratele Arabe. 🙂
Acest detaliu exotic evident mi-a sporit curiozitatea, dar dincolo de acest aspect ce fac Absolace şi acest „resolve[d]”, albumul lor de debut, merită toată atenţia.
Trupa îi are în centru pe bateristul Greg Cargopoulos şi chitaristul Jack Skinner. Greg a cântat la chitară, bas şi la tobe în diferite trupe din Dubai, concerte la care ca spectator a participat şi Jack. În 2006 Greg pleacă în Australia pentru a se alătura formaţiei Percuto şi la revenirea în Dubai în 2007 începe colaborarea cu Jack şi astfel pun bazele formaţiei Absolace. Experienţa bogată acumulată de Greg în cântările live este complementată de interesul lui Jack în muzica Jazz şi ce-i uneşte pe cei doi este pasiunea pentru acelaşi gen de Rock/Metal progresiv, experimental. Lor li se alătură un amic din copilărie al lui Greg, Kyle Roberts, un producător muzical cu experienţă şi tot odată clăpar şi dezvoltator de plug-in-uri audio, sound-designer şi samplerist. Componenţa trupei este completă cu cooptarea vocalului Nadim Jamal, „importat” din Beirut, Liban.
Lucrul la album începe în septembrie 2008 cu imprimarea tobelor şi adăugarea la acestea a clapelor şi samplerelor de către Roberts care are o experienţă vastă şi-n post-procesare, producţie şi compunerea de coloane sonore. În paralel Nadim scrie versurile şi îşi construieşte partiturile vocale, abordarea s-a fiind influenţată primordial de artiştii din zona Seattle şi în primul rând de Alice In Chains iar textele sale dezbat subiecte predominant legate de relaţii dificile, conflicte interumane, subiecte bazate pe experienţa personală.
Imprimările finalizate în 2009 iau calea Suediei unde-n celebrul Fascination Street Studio din Orebro, cunoscutul producător Jens Bogren (între multe alte materiale el este cel care a mixat şi ultimul material semnat Soilwork „The Panic Broadcast”) pentru a da „faţa” finală a materialului.
În 2010 formaţiei s-a alăturat şi Read more Absolace – resolve[d] (2010)

The Melvins – The Bride Screamed Murder (2010)

The Melvins Rocks! Şi Buzz Osbourne este o legendă iar trupa sa, The Melvins, sunt una din găştile etichetate Cult. Cu toate acestea cred că dacă ar venii la Bucureşti pentru un concert n-ar aduna nici 1000 de oameni. Eu unul n-am văzut nici un rocker cu tricou Melvins sau n-am auzit vre-un rocker pomenind de ei şi în ultimii 20 şi de ani am fost la ceva concerte şi m-am perindat ceva nopţi prin cluburi cu specific.
Mai ales peste balta mare lucrurile stau diferit. Trupa înfiinţată de Buzz (chitară şi voce) alături de Matt Lukin (bas) şi Mike Dillard (tobe) la începutul lui 1980 au pornit pe linia HC (Hardcore) Punk desenată de Black Flag introducând note experimentale, tempo-uri lente şi apelând nu o dată la un umor bizar ce aminteşte de Zappa sau Captain Beafheart.
Unii critici i-au desemnat ca fiind adevăraţii naşi ai Grunge-ului şi ascultând materialele Mother Love Bone, dar şi Soundgarden afirmaţiile au susţinere, dar sunt responsabili de formarea în mare măsură al sub-genului Sludge Metal. Pot fi înrudiţi într-o oarecare măsură cu Trouble şi mai ales cu Corrosion Of Conformity.

„The Bride Screamed Murder” lansat pe 1 iunie Read more The Melvins – The Bride Screamed Murder (2010)