Sictir

Am ascultat încă vreo 6-7 discuri pe sărite, dar mare lucru n-am auzit aşa că bat câmpii cu altceva.
Lucrurile merg din prost în mai prost, cu toate acestea lumea pare impasibilă. Sau cum ar spune cei cu ceva spirit patriotic contorsionat, românul se descurcă.
Cei mai bătrâni – măcar aşa ca mine – care am prins decembrie ’89 cât de cât maturi, poate ne mai amintim că murise chiar şi speranţa, sincer nu credea nimeni că lumea o să iasă în stradă, atunci frica ne ţintuia în case, în frig, în beznă şi la o viaţă gri. Frica a dispărut ca prin farmec şi odată cu zorii democraţiei frica nu mai ţine nici de scuză. Lucrurile merg prost, ştim, simţim asta pe pielea noastră, totuşi nu se întâmplă nimic. Fac totuşi o paranteză, dacă întrebi oamenii acum o să-ţi spună că aşa rău nu era nici pe vremea lu’ împuşcatu’, românul se descurca şi de foame n-a murit nimeni… OK.
Frica nu mai e, a fost substituită de lehamite. De… „dă-i în mă-sa!” Pe undeva înţeleg şi asta: pleacă „ăştia”, vin „ăia”, cam tot aia… şi da, dă-i în mă-sa. Pe toţi.
Totuşi nu-i o scuză. Nici pentru lipsa de responsabilitate, nici pentru lehamitea generală. Pare neaoş românesc ca acum 6-7 luni să ne fi bucurat că nu mai vine iliescu cu minerii la guvernare şi acum să-l înjurăm pe băse şi boc. Şi vorba aia, era de-al nostru, era pitoresc, gagici, şpriţane, mai cârpea un mucos sau dă-dea un cap în gură la un arab, înjura ţiganii, ţinea cu poporul domne, era… un „roacăr” manelist!
Adică… acum ne pare rău că atunci ne-a părut bine?
Dincolo de nuanţele schizofrenice noi nu înţelegem, refuzăm să învăţăm şi din ce ni s-a întâmplat ieri. N-a fost să nu fie cumva şi… ne-om descurca. Eventual să-i dea jos pe ăştia „cineva” şi să vină „alţii”. Mama lor.

Şi vorba unui prieten, suntem cobai într-un experiment şi banii pe care îi luăm sunt doar o compensaţie prea mică. Tragic-comic e că majoritatea habar n-au că joacă în acest film prost.
Alt prieten m-a întrebat „da’ ce ai tu cu corporatiştii bă?!”. Am. Corporatistu’ este nu neapărat individul încorporat la o mare corporaţie unde este o rotiţă gri dintr-un mecanism greoi, ci în general omuleţul gri, inodor-incolor pierdut în mulţime. Că vorbim de unii mai „elevaţi” care ascultă Radiohead şi poartă sacou, vorbim de manelistu’ în maiou taximetrist sau vânzător de cartofi sau ananas în piaţă, tot corporatist e. La o altă corporaţie. 😀 Treaba asta se leagă de cealaltă tâmpenie: globalizarea şi aici ajungem înapoi la experiment.
„Omul nou” – corporatistu’ – este consumatorul tâmp şi docil. Ăia mai bătrâni s-au împotmolit la Blues, cei mai din generaţia mea – în mare majoritate dacă au fost „roacări” răi, la Metallica & Co. Ăştia mai cu moţ, cum spuneam „bagă” Radiohead şi chestii etichetate mai nou în tot felu’ gen „Future Pop”. Sau ăştia micii cu Emo-ul lor şi – mai nou – Pop Punk-ul. Nu scapă nimeni, toată lumea primeşte „marfa preferată”, ambalată adecvat. Ştim că AC/DC e Rock şi Michael Jackson Pop. Cocaina o tragi pe nas, heroina o bagi în venă. iris sunt meseriaşi. Dacă dăm de ceva ce iese din tipare, e… câh. Dar dacă mâine acel “câh” o să fie pe scară largă promovat şi oferit ca “marfă nouă” publicului, în cor toţi o să strige, da! Da! Da! Ne place!
Globalizare, globalizare, dar lumea se împarte în bine şi rău, în muzică bună – aia pe care o ascult „io” – şi muzică proastă, în dreapta şi stânga, în creştinism – preferabil ortodox şi cu cruci bătute-n tramvai – şi islam, în „lumea civilizată” – a se citi Occident – şi în „lumea necivilizată” – a se citi Orient, Islam, terorism, etc. Caca pe băţ. Suntem la fel de dobitoci, dar împărţiţi (măcar) în două cete. (Nebuni şi mişei… 😆 ).
Tu de partea cui eşti băh? Păi… frate, nu aşa se pune problema. Dobitocule. Care eşti. Dacă e să fi de-o parte, fi de partea ta fiindcă vrei, nu vrei, la final toţi o sugem, dar ca-n bancul acela prost, contează de care parte a pulii eşti.
Rămâne cum am stabilit.


Fuck the left and fuck the right,
Fuck the black and fuck the white,
Fuck the East and fuck the West,
Fuck the middle, fuck the rest.
Fuck the beauty and the beast
Fuck suicidal emo kids,
Fuck aliens, fuck the reds,
Fuck the things I just said.

2 comments on “Sictir

Leave a Reply to brushvox Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *