Ozzy Osbourne – Scream (2010)

La 62 de ani, John Michael Osbourne aka. “Ozzy” este un om împlinit. Este o icoană Rock – mai mult decât un star -, s-a remarcat făcând parte din legenda Heavy Metal, trupa britanică definitorie pentru sonoritățile sumbre și Heavy: Black Sabbath și a confirmat și printr-o carieră solo strălucită de care sincer, prin 1976 nu multă lume-l vedea în stare. Și foarte probabil dacă n-ar fi avut alături o Doamnă de Fier și un manager dibace în persoana soției Sharon Arden (Osbourne) s-ar fi ratat (înecat) în oceanul drogurilor și al alcoolului.
Pentru mine (și generațiele mai bătrâne) rămân de referință albumele Black Sabbath (1970), Paranoid (1970), Master of Reality (1971), Black Sabbath Vol. 4 (1972) și Sabbath Bloody Sabbath (1973), dar și discurile solo ca Blizzard of Ozz (1980), Diary of a Madman (1981) sau No More Tears (1991).
Este un om împlinit, soție, familie numeroasă. Kelly! Fii fată bună și nu te mai apropria de microfon! 😆
Ozzy (sau Sharon?) este responsabil pentru festivalul ambulat Ozzfest pornit în 1996 și prin intermediul căruia sute de formații Heavy au avut oportunitatea de a se prezenta în fața unui public numeros în condiții decente, astfel contribuind la popularizarea genului și al multor formații, de amintit măcar nume ca Pantera, Rob Zombie, Marilyn Manson, Mudvayne, Korn, System of a Down, Drowning Pool, Limp Bizkit, Disturbed, HIM, Linkin Park, Atreyu, Papa Roach, Static X, P.O.D., Velvet Revolver, Godsmack, Seether, Avenged Sevenfold, Otep și Slipknot, dar și Metallica, Danzig, Sepultura, Iron Maiden, Judas Priest, Slayer și Megadeth. Încasările festivalului au depășit suma de 100 milioane $.
Și tot de numele lui Ozzy se leagă și reality show-ul difuzat de MTV (4 sezoane, 52 de episoade): The Osbournes… o “chestie” cel puțin dubioasă, dar asta evident ține de gustul fiecăruia.

Ozzy este un om împlinit și se pune întrebarea ce-și mai poate dori la vârsta sa, ce-l mai poate motiva, ce ar mai avea de spus, transmis?
Ozzy (sau Sharon?) au avut mereu un fler fabulos de a aduna în jurul solistului trupa cea mai potrivită. La debutul carieri solo (1980-1981) l-a avut pe chitaristul Randy Rhoads (ex Quiet Riot), a urmat Jake E. Lee (ex Ratt, Rough Cutt, Dio, etc) în perioada 1983-1986, apoi din 1991 până-n 2009 Zakk Wylde (ex Pride & Glory, Black Label Society). Despărțirea de Zakk a fost motivată de faptul că piesele, riff-urile propuse de acesta sunau tot mai identic cu ce făcea și pentru Black Label Society și asta evident îl deranja pe Ozzy.
Noul chitarist este grecul Kostas Karamitroudis aka. Gus G, cu antecedente în formațiile Mystic Prophecy, Nightrage, Arch Enemy, Dream Evil și activ în Firewind, trupă cu care intenționează să lanseze al șaselea album – Days of Defiance – în toamna acestui an.
La bas au trecut nume grele ca Bob Daisley, Phil Soussan, Geezer Butler și Robert Trujillo (Suicidal Tendencies, Infectious Grooves, Black Label Society, Jerry Cantrell, Glenn Tipton și Metallica). Trujillo în 2003 s-a alăturat formației Metallica și pentru o scurtă perioadă s-a realizat rocada, Jason Newsted s-a alăturat lui Ozzy, Ozzy afirmând că a făcut cea mai bună afacere a vieții, dar în final a fost ales Rob Nicholson (ex Cryptic Slaughter, Drown, Prong, Danzig și Rob Zombie).
Nume grele și în spatele tobelor: Lee Kerslake,Tommy Aldridge, Randy Castillo, Deen Castronovo și Mike Bordin care l-a părăsit pentru a se întoarce în Faith No More. În locul lui a fost adus Tommy Clufetos (ex Ted Nugent, Alice Cooper și Rob Zombie).

Precedentul album (Black Rain – 2007) sincer nu m-a “demolat”, era – în opinia mea – mult superior albumului Ozzmosis (1995), însă veriga slabă părea chiar maesterul Ozzy, parcă fără suficientă vlagă, cam șters și – dați drumul înjurăturilor, suport – mă gândeam ce disc bestial putea fi cu un vocal energic, înfipt.
Single-ul “Let Me Hear You Scream” care a precedat și promovat noul disc nu promitea nici el cine știe ce așa că sincer, nu mă (mai) așteptam la (mai) nimic de la Ozzy și acest “Scream” ce oficial urmează să fie lansat pe 22 iunie, dar câteva piese pot fi ascultate/cumpărate de pe pagina MySpace.
M-am înșelat și nu pot decât să mă bucur – în primul rând pentru mine, dar și pentru bătrânul Ozzy.
Sângele proaspăt adus în trupă, chitaristul nou, au făcut minuni. Poate că nu este un No More Tears (1991), dar este cel puțin pe aproape ca intensitate, prospețime, culoare și vână. Și No More Tears rămâne discul meu preferat din era solo a maestrului, un etalon greu de egalat. Poate că noua provocare este Gus G. 🙂 O surpriză extrem de plăcută, un chitarist foarte talentat.
Ascultând și reascultânt toate cele 12 piese am tras concluzia că-mi plac toate, este un disc rotund, legat și fluent, caracteristic/tipic Ozzy, dar și diferit, proaspăt, cu viață. 🙂 Nu mă omor după semi-balada “Time” de exemplu, dar nu este deloc grețoasă, în schimb sunt piese grave ca “Latimer’s Mercy”, “Diggin’ Me Down”, “Fearless” sau “Let It Die”, și între aceste extreme piese ca “Crucify”, “Soul Sucker” sau “Let Me Hear You Scream”  – despre care mi-am schimbat părerea – sunt ca un liant. O pată plăcută, reconfortantă este și “Life Won’t Wait”, e ca o rază de soare, aproape un “Mama, I’m Coming Home”. 🙂

Tot respectul maestre și sunt convins că o să fie la înălțimea așteptărilor și pe 2 octombrie, la Zone Arena din Bucuresti.

4 comments on “Ozzy Osbourne – Scream (2010)

  1. wow,eu abia am apucat sa ascult toate piesele integral.Mai am de ascultat din album pana ce sa-mi dau si eu cu parerea.Dar,la ce ati scris aici,ma face sa cred ca ati stat toata noaptea sa-l ascultati 🙂

  2. Eu vreau sa ma duc in octombrie…in cazul cand mi-or mai ramane bani dupa Guns’n’Roses…:)))…daca oi reusi sa ma duc si la astia…cine stie ce-o mai fi pana atunci…
    Apropo de Ozzy, nu stiu daca pe asta o stii ..:
    click !
    :D….
    >:D<…

    • Ozzy speria vizitatorii la muzeul figurilor de ceară…. a fost și la știri. 😀
      Guns… 🙂 nici nu știu dacă mai vreau să-i văd acum sau nu…. Axl azi nu mai e cel de acum 20 de ani, nu mai e nici trupa (fără Slash piesele vechi nu știu cum sună)… mă mai gândesc. de Tuborg n-am bani, îmi doream să văd Slayer, Anthrax, Alice In Chains și Rammstein.
      la cum sună noul Ozzy parcă-parcă aș vrea să-i văd. 🙂

2 Pings/Trackbacks for "Ozzy Osbourne – Scream (2010)"

Leave a Reply to brushvox Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *