Dictatură Dulce Dictatură

Îmi stă pe creier: 17 %. Este procentul alegătorilor care s-au prezentat duminică la urne în colegiul 19 Bucureşti unde Teo Trandafir din partea PD-L a câştigat cu 54 la sută din voturi.
Multe n-ar fi de spus. Toată campania Teo aproape că s-a dezis de PD-L şi a jucat rolul unui independent şi victoria sa se datorează exclusiv pe notorietatea pe care o are şi are prea puţină relevanţă politică. Cu toate acestea, este o victorie mare. După înfrângerea fără echivoc al tânărului Prigoană în sectorul 1, PD-L câştigă un vot important în Parlament, pe de altă parte rupe supremaţia PSD-PC din colegiul 19 unde deţineau tripleta deputat, senator, primar.
Artizanul triumfului este nimeni altul decât Cristian Preda, aşa zisul „rebel” din sânul partidului prezidenţial.
Dar nu despre alegeri sau victoria PD-L vreau să vorbim.
„Trag un semnal de alarmă” a devenit aşa un clişeu verbal şi mediatic de-mi vine să trag un pârţ.
Cu toate acestea, ceea ce se petrece în ultimii 2-3 ani mă nelinişteşte tot mai intens.
N-am nimic cu cei ce „nu vor să-şi anihilez fărâma de optimism” (via ASTA), însă cred că ne îmbătăm cu apă rece de bună voie şi nesil(u)iţi de nimeni.
Părerea că „era mai bine înainte” nu este nouă însă a prins rădăcini tot mai pronunţate. Şi „înainte” însemnând ’89 şi dictatura ceauşistă de care multă lume nu-şi (pre) mai aminteşte că a fost o dictatură.
Tot mai mulţi sunt de acord cu ideea că dacă Ceauşescu „dădea” mai multe alimente, scăpa 2-3 filme americane cu împuşcături şi Lena închidea ochii la o ţâţă goală, erau şi acum cei mai iubiţi conducători. Şi probabil aşa şi este.
Şi revin la obsesia mea: las’ că merge şi aşa, la sedentarismul nostru incurabil, la ce descurcăreţi suntem şi la nivel individual, de bine – de rău, fiecare se descurcă cumva. Că-şi vinde biblioteca, că adună cartoane şi capace de canal, că inginerul s-a reprofilat în taximetrist sau zidar în Spania, Italia sau Irlanda, că studentele mai fac show-uri pe webcam şi servicii de escortă sau fetele de la ţară sunt păcălite cu promisiuni de slujbe de ospătăriţe şi ajung pe trotuarele din Europa, vremuri grele, asta este!
Ideea „dictaturii luminate” nu pare să deranjeze pe nimeni. Ne doare-n bască…
Şi dictatura vine.
Una de tip sud-american.
Bogaţii vor fi şi mai bogaţi, săracii şi mai săraci. Era când partidul „ne dădea” case, locuri de muncă şi alimente raţionalizate a pălit de mult şi nu se mai întoarce, nu poate fi reînviată şi re-implementată niciodată.

Vise taică, vise!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=w8y0JLPQl94]

9 comments on “Dictatură Dulce Dictatură

  1. o da , acea dictatura nu se mai intoarce, acum o sa fie una mascata :)) de legi, dictoane democrate , spoiala de bunastare dar saracie lucie.

  2. pai probabil aia 17% au fost exact cei care il voiau … cum s-ar zice si-a chemat amicii .. rudele si acolitzii la o bere .. si i-a pus sa dea si un vot … Fa si tu la fel si te votam primar !!

  3. pentru Un Soricel – nu ştiu man… neam de proşti. la prieteni dau o bere şi fără vot, dar de o fi să candidez, doar postul de preşedinte mă interesează. pardon: dictator. 👿

  4. Doar daca te agati de semnalul de alarma la tren ..Asta da …are un efect concret ..In rest …cui ?Si la ce sa mai …cand totul e la vedere dar ochii sunt atat de lipiti incat nici un oculist minune nu mai face minuni ..De asta ma temeam …

    ,,Bogaţii vor fi şi mai bogaţi, săracii şi mai săraci. Era când partidul „ne dădea” case, locuri de muncă şi alimente raţionalizate a pălit de mult şi nu se mai întoarce, nu poate fi reînviată şi re-implementată niciodată.,,

    Si nici melancolii de genul asta nu vreau sa am dar stii cum e …Pe vreme de seceta e buna si ploaia cu gheata..Pe naiba!! Ce e rau e rau si gsata .

  5. e drept, e mai greu sa-ti croiesti un drum intr-o societate democratica, decat intr-una ca cea de mai ‘nainte, cand ti se punea pe tava (putin, prost, dar omul se obisnuieste); se pare ca foamea te face sa uiti de valori precum libertatea, dreptatea, competitivitatea, alte drepturi ale omului… prefer societatea asta, asa cum e ea, schiopatanda…

  6. pentru Papillon – din păcate s-a văzut şi la alegerile din 2009, se simte tot mai mult şi acum: poporul gândeşte altfel….sau nu gândeşte deloc, pune botul la un spectacol tot mai ieftin. şi cred că “primitul pe tavă” şi – apropo – “salutul român”, ne caracterizează absolut perfect…

    ok, iar o să fiu înjurat.

    [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=03b0P-9HAck]

    p.s. oala cu fasole explodează? 😛

  7. teo e ca meteo!
    nu e proastă și a făcut limba arabă, cu Doamna Roman, ca profă…

    să îi dăm credit! muierile astea sunt intempestive, dacă au avut profesori buni!

    ahoe și o zi cu soare printre dinți! 😛

Leave a Reply to brushvox Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *