Sex, Droguri şi Rock’N’Roll (partea 4)

(Sex, Droguri şi Rock’N’Roll (partea 1)
Sex, Droguri şi Rock’N’Roll (partea 2)
Sex, Droguri şi Rock’N’Roll (partea 3) )

Rock And Roll-ul a apărut la sfârşitul anilor ’40 în America, rezultantă a amestecului de Blues şi Country.
Bob Robinson’s cânta o piesă “Rock and Rolling” în 1939 şi în acelaşi an Buddy Jones  “Rock and Rolling Mamma”. Combinaţia de Rhythm And Blues şi Country a însemnat nu doar amestecul de genuri şi abordări diferite, dar şi dărâmarea frontierelor dintre rase.
Astfel asimilarea ideii de Rock’N’Roll cu ideea libertăţii – dar şi al rebeliunii, al nonconformismului – a fost făcută chiar de la începuturi.
Rock’N’Roll-ul a fost muzica rebelă, incitantă, de „trezire” şi revoltă.

Există multe discuţii pe marginea temei „cine a fost primul”.
Dacă faimoasa revistă Rolling Stones Magazine în 2004 a dat verdictul în favoarea primului single realizat pentru Sun Records de Elvis Presley, „That’s All Right (Mama)” din 1954, înaintea acestui material sunt mai multe înregistrări ce se întorc în timp până la sfârşitul anilor ’30.
Astfel avem: Big Joe Turner cu „Roll ‘Em Pete” din 1939, Roy Brown cu „Good Rocking Tonight” din 1947, Hank Williams din acelaşi an cu  „Move It On Over”, Fats Domino „The Fat Man” din 1949 şi Les Paul and Mary Ford cu „How High the Moon” în1951.
Nu este atât de semnificativ cine a fost primul, mai important este că noua abordare a prins şi s-a răspândit.

Anii ’50 au adus aşa numitul „Rockabilly” având reprezentanţi de frunte ca Elvis Presley, Carl Perkins şi Jerry Lee Lewis. Dar şi aşa numitul Doo wop, un gen ce împrumuta din Gospel corurile ample, avea în centru voce şi punea accent mai puţin pe chitare.

Tot în anii ’50 s-a lansat şi moda cover version-urilor: majoritatea pieselor Rock’N’Roll au fost la început re-interpretări, re-aranjări al unor piese vechi de Blues şi Rhythm And Blues.
Dacă finalul anilor ’50 a marcat şi declinul Rock’N’Roll-ului de peste ocean, în Europa, mai ales în Marea Britanie, abia începea nebunia. 🙂

Rock’N’Roll-ul semnifică punctul de plecare pentru toate (sub) genurile muzicale din Rock.
Nu există deceniu în care Rock’N’Roll-ul (sau Rock-ul) să nu fie declarat decedat, dar de peste jumătate de secol se încăpăţânează şi persistă. 🙂

La noi a fost mai mult Rock decât Roll, adică vremuri naşpa… 😆
Mereu am fost cu doi-trei paşi în urmă, trupele s-au limitat la copiat şi au fost limitate şi de conducerea de… Partid.
Phoenix au trecut de Beat la Hard Rock, Celelalte Cuvinte de la amestecul extrem de zemos de Folc, Rock şi Heavy Metal… la Thrash Metal. N-am avut nici constanţă, nici un progres firesc, s-au sărit etape, muzica New Wave, Punk aproape că a lipsit cu desăvârşire din spectrul autohton.
Nici nu ştiu ce este mai jalnic: să copiezi cu stângăcie ultimele trenduri sau să freci clişee obosite de acum 20 de ani?

Vroiam să mai pomenesc de texte – fiindcă de fapt de la ideea legată de texte am pornit.
Pe de o parte mi se pare stupid să afirmi: „nu mă interesează textele”. Am întâlnit multe persoane care nu ştiu engleza şi – automat – habar n-au ce ascultă. E ca ciorba fără sare…

Textele trupelor de la noi sunt sau versuri împrumutate de la poeţi consacraţi sau… de cele mai multe ori adunături de clişee şi tembelisme. Există excepţii, dar rare şi… tot mai rare. Sexul – cum spuneam – rămâne tabu, ce despre Rock-ul occidental nu se poate spune.

Realitatea este că interesul pentru Rock este scăzut. Dacă numele mari de import adună lumea pe stadion, totuşi şi 5000-7000 de fani (la Metallica, fiindcă la Limp Bizkit/Queensryche/Saga doar 1000) la o ţară de 22 de milioane este extrem de puţin.

Concluzia este la îndemână: sex şi droguri da, Rock’N’Roll nu. Poate Drum’N’Bass… 😆

26 comments on “Sex, Droguri şi Rock’N’Roll (partea 4)

  1. si in 34 ;50…..ce era in europa? chiar americanii au venit cu rostogolirea bolovanului? eu zik ca vichingii cu siguranta cantau rock n roll ..dar nu stie google-ul…. 🙂

  2. ..eu cand eram mic si ascultam celtic frost, habar nu aveam ce zice tipul …..dar piele era de gaina …..e cu schepsis si cu asta………….

  3. la cate stiluri de zgomot sunt , daca pui …22 mil ….7000 la un concert metal , nu echiar rau pt. starea rumaniei de azi …aia 3 de la mr panksament cu siguranta nu au fost la concertul lui eros ramazoti, banuiesc ca restul de 21 mil si ceva sute de mii fac plinul la ala minune si gutza…..pl mea de lume …..

  4. pentru rifeor – 7000 au fost la Metallica, la Faith No More nici 1000… la fel, cam tot 1000 la Limp Bizkit/Queensryche/Saga… adică de râsul curcii… sau plânsul curului.

    “hai în Mercedes, hai în avion şi la sutien să-ţi bag un milion…” ha ha ha! 😛 Rocku’ e doar la download şi bani băgaţi în tricou Manowar….

    da, plm.

  5. Pai cei care apreciaza rockul sunt mai saracutzi… Sunt bogati numai la spirit si cu asta nu poti plati intrarea…

  6. pentru MicheleLaBelle – unii da, aşa este, dar mulţi dau cu uşurinţă pe o seară-n club cu bere banii pe care pe un bilet la un concert sunt “prea săraci” să-l plătească…

  7. ca sa complic lucrurile .. cica asta a fost primul dupa Hall of Fame

    http://www.songfacts.com/detail.php?id=432
    In 1991, after a great deal of debate, the Rock and Roll Hall of Fame recognized Rocket 88 by Ike Turner as the first Rock and Roll song ever recorded. Turner was in jail at the time for cocaine possession, so his daughter accepted the award.

    Poate mai interesant e si asta… care caracterizeaza mult din faptul ca negrii nu au facut bani din muzica asta pina albii nu au copiat-o si vindut-o pustilor albi !

    In an interview with Rolling Stone magazine (issue 93) in 1971, Ike Turner recalled how despite this being a local hit, he made little from it: “Some dude at the record company beat me, and I only got $40 for writing, producing, and recording it. And the lead singer (Jackie Brenston) took the band from me and went on his own.”

    De cel autohton … pai nu mai e aceasi foame care era in 90 … intrebarea e daca cluburi prin care merge gen Silver Church si Suburbia au mai mult succes cu trupe mici … pentru ca astia sunt baza … Din cite vaz pe rotube… prin cluburi e plin de lume la diverse trupe ce cinta copii dupa uni si alti (multe) altele cinte material original !…

  8. pentru UnSoricel – da, ştiam şi de Ike şi “Rocket 88” – nu că-s eu vre-un bengos! ha ha ha! 😛 – … dar n-am încercat să clarific eu bătălia cu “cine a fost primul”… Ike a făcut multe piese bune. Şi negrii la vremea aceea făceau muzică bună… acum şi la Hip Hop albii şi hispanicii le-o cam trag… o fi lenea proverbială la mijloc? draq ştie! albii s-au dovedit sârguincioşi şi perseverenţi… evreii controlează business-ul… negrii la colţu’ străzii că plantaţiile s-au desfinţat, fabricanţii de maşini dau faliment pe capete… 😆

    avem câteva trupe bune…. mai ales din zona Indie/Alternative: Byron, Kumm, Blazzaj, etc… nu ştiu câtă lume adună, probabil 2-3 sute… subţire, nu?
    cluburile sunt pline: bani pentru distracţie – femei şi băutură – mereu se găsesc cumva, da’ n-am auzit pe nimeni că economiseşte bani să-şi cumpere un CD original…

  9. Persoanal cred ca Phoenix a fost cea mai adevarata trupa romanesca de rock… si Cantafabule este (din pacate inca) cel mai realizat album romanesc de rock. Din pacate calea le-a fost taiata scurt si evident legatura lor unica cu Romania se simte si in faptul ca vestul nu a priit muzici lor la acelasi nivel.

    Desi au pleacat de la beat in final au evoluat dupa unele spuse catre Prog Folk/Progressive Rock insa cu un distinct aer romanesc in sens pozitiv.

    Versurile de pe Cantafabule sunt cu adevarat unice si Phoenix sunt unele dintre putinele trupe care in opinia mea s-au folosti de ‘romanitatea’ lor in muzica pe care o scriau, si nu au avut probleme cu ea, cum au majoritatea trupelor romanesti au !

    Altfel spus sa-ti iei mostenirea data si sa faci ceva cu ea este remarcabil si de durata. Majoritate trupelor romanesti refuza mosternirea muzicala din care provenim in idea ca rockul este vestic. Rockul o fi American … dar urechile sunt romanesti si vrind nevrind daca vrei sa faci muzica trebuie sa pleci si de la ‘mostenirea sonora a locului’ in final asta au facut si negrii si la inceput la albi nu le-a placut. Se pare ca asta au inteles Zdob si Zdup dar au cam intins untul pe piine subtzire si se pare ca nu mai au de unde scoate ceva interesant fara sa se uite peste Dunare la sirbi … si sirbe !

    Poate idea ca rockul a cautat sa fie marginalizat de clasele albe in special, si privit ca o muzica a diavolului, facila, ne-elevata ar trebui sa dea de gindit multora care iubesc azi rockul american si nu pot fara el insa injura alte genuri muzicale fara scrupule.

  10. pentru UnSoricel – Phoenix nu sunt chiar aşa de stric românesc cum vor mulţi să pară: faptul că vin din Timişoara şi-a pus – zic eu pozitiv – amprenta asupra muzicii lor: sunt influenţe sârbeşti, nemţeşti şi magheare… cum este acolo şi un strop de Jethro Tull şi Black Sabbath… roata nu noi am inventat-o, dar Phoenix au reuşit ce majoritatea trupelor româneşti nu: au fost Phoenix.
    e trist că din 30 de ani de Rock ne mândrim tot cu “Cantafabule”…

    diavolul zici?

    păi următorul serial intenţionez să-l fac despre Satanism. 😆

  11. mie imi place rock and roll-ul, e dansant in primul rand, iar mie imi place sa dansez, mah desi n-am mai facut-o demult. 😛
    Si daca ar dansa o tipa rock and roll asa cum e fata din videoclip, la bustuul gol nu ti-ar placea? 😛

  12. ai dreptate … dar poate asta e problema e ca rockul Transilvanean nu e acelasi cu rockul din Regat….poate uitzi sau asta vezi in Buc ca rockul e mult mai iubit in Transilvania de toate partzile societatii. .. e trist ca le vedem segregate in loc sa le punem impreuna cum defapt sunt si muzica le arata !

    In Buc e altceva, traiesc poate cu impresia gresita ca manelele nu sunt chiar o idee Transilvaneana … ci asa mai de la cimpie… si poate asta observi si tu ca lumea si daca sunt concerte nu vine la ele in Buc.. poate ar fi altceva daca o parte din trupe ar concerta si prin ‘provincie’ … Festivalul de la Cluj de anul asta mi s-a parut cel mai bun din cite am prins eu aici pe net !…

  13. pentru UnSoricel – e ceva mai complicat… degeaba trupele mari – aproape toate – provin din provincie sau s-au adunat la Bucureşti din oameni veniţi din toate cătunele ţării, banii şi jocurile se fac aici… e un paradox, dar uite, la Metallica probabil peste jumătate din public a venit din ţară, dar Bucureştenii nu prea se depleasează în… provincie – mai ales fiindcă ştiu că nu sunt bine primiţi… ha ha ha! 😆
    dar cum jocurile se fac în capitală şi majoritatea concertelor se petrec aici… şi la toate vine şi suport din ţară. la Soulfly am stat cu o gaşcă mare din Braşov… la Faith No More la fel… etc.

  14. Si altfel spus nu stiu … mie mi-a placut si-mi place albumul vostru cu NationSlums…. cred ca e mult ‘ahead of its time’ dar se pare ca tu nu crezi asta… Cred ca are niste probleme dar sincer cred ca e ceva foarte post-revolutionar si abraziv in el care e plin de nerv si anxietatea post-rev si rebeliune… Perosnal NSu e o muzica a rebeliunii si un post-punk care imi pare rau ca multi n-au urechi sa-l aude …

    bucatzile in sine sunt in idea mea atit de tari.. ca multe trupe de azi nu bat la nivel de bollocks, chiar daca poate personal as fi remixat niste parti din piese si as mai fi taiat cite ceva ceva parti si adaugat poate vreo clapa prin parti si schimbat titlul ca omu sa inteleaga cit de cit ce vrei direct ..dar asta ramine o idee personala si de gust…. chestiile de pe albumul ala insa sunt ceva ce din cite am vazut eu pe rotube nici o trupa de rock nu le face inca in ro nici azi…… pacat insa ca nici tu nici rifeor nu credeti asta ca albumul ala merita mult mai mult si poate trebuia promovat altfel cum e o mincare mai dificila decit genul ce se maninca obisnuit .. Peral Jam si stuff…

  15. pentru UnSoricel – sunt în B: divizia B. ha ha ha! 😛 😛 😛

    eu am crezut în NS şi am băgat o tonă de bani în el, am încercat să-l vând, n-a mers… nu l-a vrut nicio casă de discuri. şi acum e în MUSIC Box aici şi nici moca nu-l descarcă nimeni… ha ha ha! 😛
    sincer, mie numai tobele nu-mi plac din tot discul, dar ne-având masterul pe piste din studio, n-am cum să-l remixez… şi mie îmi pare rău, dar asta e.
    a fost mult înaintea multor chestii, eu zâmbesc azi când văd trupe – bune – gen Implant Pentru Refuz că încearcă să facă ce am făcut noi acum 15 ani… 😛
    dar… those days are over. rifeor e departe, are altă viaţă, altă probleme… şi eu le am pe ale mele şi – anii – m-au prins şi pe mine, acum fac altceva şi – zic eu – iar cu mult-mult înaintea altora…. peste 15 ani probabil o să aud: “băi ce tare a fost “One Bullet revolution”!” ha ha ha…. plm!

    arhiva din TVR s-a şters şi o parte a ars la mineriadă. ce chestie! nu mai e nimic. şi da, Iliescu e un bătrânel cumsecade…. 😆 😆 😆

  16. n.s. a insemnat totul pt. mine timp de 5 ani, dupa esecul cu impact records am hotarat ca tre sa ies din tara aia…plus ca ns-mul devenise o trupa cu tobar ce nu credea in genul ala si venea sa bata doar ca rutina , cand mai venea la repe. …ceea ce era tot mai rar……….’…si basarul era clar neacolo….in 2 nu prea mergea treaba….ce trupa e aia de merge la studio iar chitaristul trage si basul iar toba e facuta de masina……sau la o piesa trasa intr-un studio din bv , basarul de atunci a tras basul ….iar dupa ce a plecat ..altii au retras basul ca era jale…..
    daca ar fi fost toti 100% pt. ce faceam noi acolo poate ca ar fi mers in alta directia toata arta….

    …poate ca daca albumul ala ar f fost lansat in romania la casa de discuri de atunci ..cum facusera altii ca ura de dupa usa, altar. neurotica si altii……poate ca iesea alta treaba ……dar si impresarii de atunci aveau idei f. marete cu albumul ….foarte exigente…..sincer sa fiu nu am idee de ce nu au fost de acord ambele parti cu impact records….totul devenise prea ciudat pt. ca sa iasa ceva din trupa aia…..membrii trupei vedeau felurile in moduri diferite……nu prea era o trupa….

  17. ..acu nu vrea nimeni sa descarce , ca nu stie nici cucu de ns….dar de era dat atunci …poate ca era vrut altfel ….era fierul incins..

  18. pentru rifeor – să ştii că multă lume mai întreabă de Nation’s Slum şi au mai şi descărcat din piese… treaba cu MUSIC Box-ul este că nu multă lume-l bagă-n seamă, nu se prinde care e treaba cu el… ha ha ha! 😆 😆 😆

    păi treaba cu Impact-ul a picat din cauza lor: 1. am stabilit un procent din vinzări, s-au răzgândit din mers. 2. am stabilit data lansării, s-au răzgândit şi l-au tot amânat. nu-mi răspundeau la fax-uri, sunam în Grmania şi Andy (şeful) nu era niciodată la birou, nu răspundea nimeni sau vorbeam cu secretara… comunicarea era mai dificilă ca acum, nu aveam internet… dar nu asta conta. s-au dovedit neserioşi şi pe faza asta în perioada aceea şi-au pierdut toate contractele şi trupele mari: Vader şi English Dogs.

    am încercat să prind un alt contract, dar n-am reuşit… asta e!
    ştii că am băgat multă energie şi mulţi bani în N.S. şi nu o spun nici cu regret, nici ca reproş…
    da, Ernst nu era în formă, Zoli nu era interesat… cum nu am găsit alţi potenţiali colegi atunci, n-am găsit nici eu ulterior… oricum, fără tine nu făceam nici un N.S., eventual făceam altceva, cum – în fapt – şi fac acum.

    de “fiţe” poate că era o treabă să las Impactul să se lălăie încă un an-doi şi tot scotea discul sau să-l scoatem în RO, dar de folosit, folosea doar la… palmares. Şi Altar, şi Ura şi Neurotica s-au înfipt în pământ. ceva a “murit” la sfârşitul anilor ’90… şi mort a rămas.

  19. da, ceva murise…..toata starea aia de dupa revolutie….tot aerul ala nou ….se inhibase starea…o fi cernobilul……

    🙂

  20. pentru rifeor – Cernobâlul a fost în 1986 măh! …. nu cred că a avut un efect atât de întârziat… ha ha ha! 😆 😆 😆 atâta tot, au apărut şi la noi fetele cu ţâţe mari… ha ha ha! 😛

    nu ştiu, a intervenit rutina, răceala, plictisul şi lehamitea proverbială. ne-am “occidentalizat” şi după bunul obicei, am preluat numai ce era mai naşpa, dar comod.

Leave a Reply to UnSoricel Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *