Arta ca… un glonţ

Nu ştiu exact de ce, gândindu-mă ce să scriu despre artă, mi-am amintit de Kurt Cobain. După o viaţă tumultoasă, ceva şampanie, cocaină şi un glonţ, pe 5 aprilie 1994 a pus capăt nu doar vieţii, dar şi unei cariere artistice promiţătoare. Au rămas trei albume – putem să le numim geniale – Nirvana, plus discurile cu rarităţi, înregistrări live, bootleg-uri dezgropate în timpul vieţii, dar mai ales ulterior şi Unplugged-ul de la New York. Paradoxal sau nu, (şi) Cobain a produs mai mulţi bani mort decât a făcut-o viu.
Destin de artist?

Multă lume a uitat şi de Cobain, cum mulţi care plâng acum o să-l uite şi pe Jackson. Aşa este lumea în care trăim, aşa suntem noi construiţi, programaţi genetic, aşa… dracu ştie.

„…and I swear
that I don’t have a gun…”

Lucrurile trec pe lângă noi şuierând… uneori ca un glonţ. Dar nici atunci, nu ne pasă.

Coca-Cobain T-Shirt by Brushvox
Coca-Cobain T-Shirt by Brushvox

Dar nu despre Kurt Cobain vreau să vorbesc şi nu toţi artiştii termină socotelile la fel de dramatic. Puţină lume ştie de exemplu că temutul Marilyn Manson nu este doar o icoană Rock modernă ci este şi un pictor cu talent, chiar dacă şi pictura sa are aceleaşi caracteristici groteşti.

manson_painting
Marilyn Manson

Dar la fel, David Bowie nu este doar un muzician de excepţie, este şi pictor, sculptor, fotograf şi actor. Sau fostul Beatles, Paul McCartney .

odette
Odette

Arta nu ţine de foame chiar dacă mulţi idioţi susţin că artistului îi şade bine cu stomacul gol… sau mort. Toată nebunia, reală sau nu, din jurul nostru de zi cu zi şi-a pus amprenta pe viaţa noastră, la cum ne raportăm la ce este în jurul nostru, la ce este şi ce nu este important pentru noi. Lucrurile sunt date peste cap, ne raportăm la „valori” uneori dubioase şi admitem sau nu, am devenit dependenţi de bani şi de… plastic.

Equilibrium_by_SfinxMagnum
Andrei Pavel

Cu toate acestea, arta nu dispare, artişti noi, proaspeţi, apar zi de zi chiar dacă nu răzbat prin hăţişul mediei, nu sunt mereu strident de vizibili în ochiul public cum sunt multe alte baliverne ce – în opinia mea – n-are avea ce să caute acolo.
Sunt artişti tineri ca Odette, Andrei sau Dragoş care merită atenţia noastră. Şi mulţi-mulţi alţii, sunt convins de acest fapt.

silver_church

Un nou proiect este promovat de Clubul Silver Church şi poate fi o portiţă, o oportunitate pentru mulţi tineri artişti care în mod frecvent dau cu nasul doar de porţi şi uşi închise…

Promovaţi-vă valorile artistice! Propuneri de proiect

Arta trebuie promovată!!! În România sunt foarte mulţi artişti din diverse domenii cărora nu li se acordă şansa de a-şi exprima şi demonstra valoarea. Cum să te faci remarcat ca artist, cum să te faci auzit?
Aveţi un spectacol de teatru, un performance de dans, o trupă de muzică, sunteţi artist vizual şi doriţi să realizaţi o expoziţie. Aveţi un proiect individual sau de grup pe care doriţi să-l faceţi pe scena noastră.
Scena noastră este o rampă de lansare pentru tinerii promotori al valorilor culturale.
Trebuie doar să aflăm că existaţi şi că aveţi nevoie de sprijinul nostru .
Ajutaţi-ne să vă ajutăm în promovarea imaginii dumneavoastră ca ARTIST postâtand un nou topic la această categorie ( specificaţi genul artistic: proiect teatral, proiect muzical, proiect dans, etc:
– O scurtă descriere a proiectului propus
– prezentarea dumneavoastră şi al echipei
– Portofoliul artistic incluzând materialele (de preferat linkate) care să fie reprezentativă pentru imaginea dumneavoastră.
– Pentru a beneficia de o vizibilitate mai mare postaţi şi linkul blogului în care să putem vizualiza activitatea dumneavoastră profesională atât noi cât ăi potenţiali investitori interesaţi de susţinerea tinerilor artişti.

Fă-te auzit!

“Come as you are
As you were
As I want you to be
As a friend
As a friend
As a known memory
Take your time
Hurry up
The choice is your…”

Arta este o armă: poate că este ultimul şi singurul glonţ pe care-l mai putem trage şi nu merită irosit.

pric_001pric_002pric_003pric_004pric_005

9 comments on “Arta ca… un glonţ

  1. dupa mine , noi toti suntem artisti …toti putem desena…canta…scrie,construi….si altele….doar ca unii vor sa arate asta si altii nu ….sunt artisti stiuti si artisti nestiuti de nimeni nici chiar de ei insisi….

    totul e o arta…de la gatit, crosetat….. pana la futut.

  2. pentru rifeor – seara bună Riff Man. 🙂
    well… mă gândeam la cei care vor să facă ceva cu “asta” şi la faptul că lumea ar fi mult mai tristă fără nebunii frumoşi care mai visează…
    fi-meu a început tare…. 😆 😆 😆 a desenat toată casa, bate toba, freacă clapele… 🙂

  3. Neatza!
    A-propos de picturi si … Rene Magritte.
    Mi-am adus atunci (de cand am citit opiniile de la pozstarea cu SOS) aminte de un film.

    The Thomas Crown Affair (1999)
    [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=3lJ4GwHXagY]

    Iar coloana sonora este interpretata de Nina Simone.
    [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Vr2vA88rHj0&feature=PlayList&p=CA294EA4B04A39BD&playnext=1&playnext_from=PL&index=14]

    Revin mai tarziu. O zi frumoasa sa avem cu totii. 🙂

  4. Arta e o tirfa … vorba ta … pe altarul ei care e un pat ..sunt multi cazuti si multi au fost jefutzi si au cautat sa jefuiasca … Cere arta sacrificiu sau e vorba doar de toanele societatilor in care traim ? E greu sa crezi ca o notiune abstracta si disputabila de natura divina sau de natura pur umana cere cu adevarat sa faci ceva … insa generatii dupa generatii de cind lumea moderna s-a nascut de pe la 1900 incoace .. vor sa fie artisti…

    Mai interesant este ca a fi artist a devenit tot mai mult un ‘apanaj’ al claselor medii, clasele medii vor sa fie artisti azi desi chiar si azi exista prejudecati puternice in mutle societati legate de ce sunt artistii… in trecut artistul era fara clasa fara pedigree fara o istorie clara fara educatie si de cele mai multe ori avea chiar o istorie tulbure, la marginea societatii si ducea ceva traumatizat in el..

    Azi asistam tot mai mult la copii de clase medii ce se scolesc si la scoli ce propun artisti pe canale batute…. eu numesc asta arta corporata facuta ‘profesional’.. Si corporatia functioneaza (cel putin in vest)… Mai mult ca oricind Mangementul Cultural a devenit o stiintza insurubata in politica, social si funding care il pune pe artist in pozitia eterna de sluga a unui ‘comitet’ sau pozitia unui elev premiant in fatza unor profesori aparent experti … Ce trebuie sa slugaresca artistii azi ? cei care vad eu ca au reusit …slugaresc agenda culturala scrisa de altii .. E oare asta ceva vechi de cind lumea ? sau cu adevarat o mutatie interesanta in idea ca arta azi ‘se invatza tot mai mult in scoli si tot mai putin traind pe viu’ ?

    Arta oricind va avea ceva in ea despre libertatea individuala in opozitie cu conformismul din societate… Pretul libertati individuale etern a fost si este mare si deci probabil va continua sa fie asa… Dar asta e raportul personal al fiecarui artist cu tirfa din el ce este arta sa si felul in care se pune in pat cu ea si ea i se da dar nu mai putin incet il acapareaza si omoara !…

    Ce este dureros in idea mea este ca genul de ‘initiative’ de mai sus .. cauta sa ‘integreze’ artistul in loc sa-l faca mai liber … de aia cred ca nu au sansa sa reusesca mai mult decit ca agenda a cuiva !! Ce-mi place e ca arta ca tirfa rezista natural acestor lucruri si nu se pune in pat cu
    oricum chiar daca aparent oricine poate sa o cumpere de are bani !!!

    PS o sa-ti pun trackul la ONE pe box pe duminica … vezi ca trenurile de bv au intirzieri mari (1-2 ore)

  5. Poate asta sa spuna ceva legat de trecut si de ‘curvasaria’ futuristilor de a se bate cu ‘stabilimentul’…. azi expus in tara unde modernismul a fost denigrat la singe initial dar in final din anii 60 incoace e religie oficiala a stabilimentului artistic britanic ….!

    http://www.tate.org.uk/modern/exhibitions/futurism/rooms/room1.shtm

    si cazul poate cel mai celebru … care probabil si pe Eminescu la ‘inspirat’
    http://en.wikipedia.org/wiki/Thomas_Chatterton

    Thomas Chatterton (20 November 1752 – 24 August 1770) was an English poet and forger of pseudo-medieval poetry. Committing suicide by arsenic rather than die of starvation at the young age of 17, he served as an icon of unacknowledged genius for the Romantics.

  6. pentru Un Soricel – arta a fost mereu şi un bun apanaj pentru anumiţi snobi… nimic surprinzător că acest aspect a fost exploatat şi a apărut arta-industrial-corporatistă şi… de (larg) consum. Arta ciungă…
    Mda… “lay your hands on me….” ha ha ha 😆 😆 😆
    De ceva vreme mă tot gândesc la variante prin care să mă vând şi să le-o trag… ha ha ha 😆 😆 😆 şi cred că nu este atât de greu pe cât pare. 🙂 banii sunt, vor să-i spargă, de ce să nu ne băgăm mâna cât mai adânc în buzunarul lor dacă ei asta poftesc?
    Nu ştiam de Thomas, o să sap…subiect cu potenţial! 😆

    de braşov, trimit mail acum: s-a bramburit uşor treaba, dar sper că nu e grav. piesa cu cât o trimiţi mai repede, cu atât mai bine, aş vrea să o “montez” acasă să ajung la braşov cu lecţiile făcute…
    trenurile întârzie 1-2 ore, “autostrada” e săpată şi sunt blocaje de 2-3 ore… am observat că durata drumului braşov-bucureşti s-a dublat în ultimii 20 de ani… 😆

  7. Opera micului artist! fotografiaza,si pune in album ..Vei vedea efectul peste vreo 7 ani cand vei primi cea mai dura judecata daca vei incerca sa arati albumul la aniversare colegilor lui ..
    ,,Ai vrut sa ma faci de ras!ce ai vrut sa demonstrexzi cu mazgaliturile alea?
    Eu am facut asa ceva?

  8. pentru Anonim – am fotografiat, dar nu intenţioneă să-l fac de “minune” şi cred că după ce m-a văzut pictând şi s-a prins că tati uneori asta face, se simte “obligat” să fie şi el util şi decorează după gustul lui casa… şi-mi dă semnale astfel că el este şefu’… 😆
    oricum, deocamdată îmi respectă munca: tablourile mele sunt singurele lucruri pe care nu le-a măzgălit. deocamdată. 🙂

2 Pings/Trackbacks for "Arta ca… un glonţ"

Leave a Reply to Un Soricel Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *