(həd) p.e. s-au lipit de mine prin 2000 cu piesa „Bartender”.

„Ain’t nothing working ain’t nothing right
There’s a whole in me that I can’t fill
No matter how hard I try

Hey bartender hit me with a double
And introduce me to that girl with the bubble
Im looking for trouble tonight…”

(həd) p.e. – New World Orphans 2009 (həd) p.e. s-au înfiinţat în 1994 în Huntington Beach, California, avându-l în centru pe raperul Jared Gomes.
Îşi auto-definesc muzica „G-Punk”, ceea ce fac este o combinaţie de Metal cu Hip Hop/Rap şi Raggae, au o amprentă pregnată Korn şi se înrudesc şi cu Limp Bizkit-ul, dar şi cu Rage Against the Machine.
Au debutat cu E.P.-ul auto-finanţat „Church of Realities” în 1995, urmat de albumul de debut auto-intitulat în 1997. Iniţial formaţia s-a numit simplu „Hed” (de la „higher thought”), dar din motive legale a trebuit să-şi schimbe numele şi astfel a apărut adăugirea de „p.e.” (Planet Earth) şi s-a ajuns la forma finală de (həd) p.e.
2000 aduce albumul „Broke” cu amintitul „Bartender” şi apar şi pe „Nativity in Black II” (tribut Black Sabbath) cu piesa „Sabbra Cadabra”. Mai ales aceste prime două albume poartă amintita amprentă Korn, dar şi produsele următoare păstrează acel ton al basului şi chitarei caracteristică vecinilor Californiei şi vocea lui Jered de multe ori atacă în aceeaşi maniară impusă de Jonathan Davis. Deloc surprinzător cântă în cadrul Ozzfest-ului şi colegi de turneu sunt Korn, Static-X şi System of A Down.
Albumul „Blackout” din 2003 menţine trupa pe aceeaşi linie, apar şi momente uşor mai însorite (Blackout), comerciale, dar în ansamblu nu există schimbări radicale, trupa rămâne Heavy şi paralela Korn rămâne (Dangerous).
2004 aduce discul „Only In Amerika” cu ceva mai multe inflexiuni Rap mai ales în ceea ce priveşte vocea şi abordarea, textele. Discul nu s-a bucurat nici de critică pozitivă, nici de aprecierea publicului.
„Back to Base X” apare în 2006 şi s-a dorit o revenire la originea formaţiei, Jared lasă mai în umbră urletele a la Jonathan şi se orientează spre Zack de la Rocha, tot discul având pe lângă riffurile grave şi câte veva din abordarea Funky al celor din Rage Against the Machine.
„Insomnia” este lansat în 2007, readuce energia, dinamismul şi nervul primelor materiale, single-ul „Suffa” se bucură de succes şi la posturile radio independente şi clipul ajunge în Top 10 „Headbangers Ball” al anului.

„Orfanii Noii Lumi” – referire evidentă la „Novus Ordo Seclorum” şi bancnota de 1 Dolar – a fost lansat pe 13 ianuarie 2009 în trei variante, album cu coperta cu fundal alb, roşu şi negru şi bonusuri diferite.
După un scurt intro (New World Intro) „Live Or Die Free” este o piesă rapidă într-o abordare Hardcore/Punk, sună destul de diferit de materialele şi abordarea anterioară a formaţiei. Şi următoarea „Bloodfire” rămâne în aceeaşi zonă chiar dacă răsar mici reflexii Korn şi Rage Against the Machine şi abordarea vocală este pe alocuri mai Rap. „Ordo (Ab Chao)” începe în aceeaşi manieră Punk, refrenul este un amestec de Raggae şi Rap cu un strop de Nu-Metal şi tonalitate Korn. Soundul este „murdar” şi zgârie. Interesantă noua reţetă, abordarea mult mai directă, mai zgomotoasă, orientarea spre Hardcore. Textele au devenit tot mai politizate după anul 2000 şi această orientare s-a ascuţit şi cristalizat pe noul material.
„Stay Ready” beneficiază şi de aportul celor din The Dirtball, pe un fundal Rock/Metal este o piesă cu abordare vocală Rap, mi-am amintit de Ice Cube, iar refrenul este o răsturnare Rock colorată, bine venită şi integrată.
„Family” este o altă incorsiune în Hardcore şi m-am amintit cu drag de trupa F.E.A.R., apoi piesa i-a o turnură spre Rap Metal. Alternanţa celor două abordări este faină, Punk bro!
„Stepping Stone” nu este piesa lui Jimi Hendrix, nu are legătură nici cu „(I’m Not Your) Steppin’ Stone” a lui Paul Revere & the Raiders şi cunoscută multora via Sex Pistols, ci este o piesă originală în care vocea pe o linie Rap este susţinută de o temă Blues cu un refren Rock puternic, Jared îşi varsă năduful asupra întregii lumi, de la grădiniţă la guvern până la generaţia Emo:

„Fuck authority, fuck the world, fuck you bitch!
Fuck the police, fuck the rich, fuck that pussy emo shit
Those little faggots suck so much dick, it makes me sick!”

Ha ha ha! De mult n-am mai auzit o frază ca asta, am şi dat repede înapoi! 😛 😛 😛

„Renegate” readuce tonul grav, vocea aminteşte din nou de Zack de la Rocha pe strofe şi refrenul este extrem de melodic, schimbarea de tonalitate este reconfortantă.
„Everything All The Time” începe cu un cor bisericesc, muzica este mai reţinută ca apoi să se transforme într-o furioasă intervenţie Rock cu riffuri stopate şi fraze urlate în alternanţă cu pasaje melodice, corul este „scratchuit” şi trecut prin pitchshifter, interesantă combinaţie.
„Middle Class Blues” este introdus de un „Morgage Crisis Intro” şi nu este un Blues ci un Hardcore/Punk furios colorat cu pasaje lente şi apăsate, bas pulsant, voci vorbit/strigate.
„Flesh and Blood” sună ca şi cum Sex Pistols ar interpreta o piesă Biohazard. Tare!
După o altă piesă de trecere, „Nibiru Intro”, „Planet X” este o nouă combinaţie de pasaje furibunde Hardcore cu o temă mexicană furnizată de chitară, un amestec reuşit şi o notă aparte pe disc.
Nici „Higher Ground” nu este piesa lui Stevie Wonder şi nu are legătură nici cu interpretarea Red Hot Chili Peppers, este tot o piesă (həd) p.e., dar are amprentă Funk şi este un moment de respiro bine venit. Paralela Rage Against the Machine nu deranjează.
Un alt bridge „A Soldier’s Intro” introduce următoarea „Tow The Lin”, o piesă aproape Pop Punk, mult mai melodică şi cu un accentuat gust Retro, interesant în contextul albumului şi reconfortant.
„Self Aware” este o baladă interesantă într-o notă abstractă, încă o pată colorată pe album şi o altă faţă a trupei. Refrenul răbufneşte, pe rifful furios Jared dă drumul şi la rapăială, dar şi la grohăiala a la Jonathan Davis.
„Lost History Intro” este ultimul intro/trecere şi am ajuns la ultima piesă, un alt „This Love”, nu cel al celor din Pantera ci o melodie Funk cu nuanţe Blues şi Gospel, care închide într-o notă relaxată materialul.
Urmează 2 bonusuri care sunt incluse pe toate cele trei variante: „Work On This” cu aportul celor din Tech N9ne, o piesă ce aminteşte puţin de Methods of Mannheim şi „Babylon Fall” o „prosteală” Raggae/Rap cu elemente Funk.
Varianta roşie are bonusurile: „Born2Ride” şi „Girlfriend”, varianta neagră „Bucky Lase” şi „Don’t Fuck With Us” iar cea albă „Cities On The Moon” şi „Hey Now”. CD-ul import mai conţine şi bonusul „Smokaz Only”.

La prima vedere (həd) p.e. sunt mai degrabă „followers” ci nu „leaders”, dar pe mine acest nou material m-a convins 100%, este un disc viu, colorat/diversificat, cu multe momente şi pasaje bine găsite, are piese cu potenţial şi mult ritm numai bun pentru pogo.  Cred că discul poate să-şi găsească fani atât în rândul Punkerilor cât şi printre Metalişti. Fanii Korn sau Rage Against the Machine cu siguranţă se pot regăsii în acest material, dar nu numai ei. Poate că textele lui Jared nu sunt nici „politically corect” şi sunt departe de a fi ortodoxe, dar subscriu la majoritatea ideilor şi recunosc, sunt şi eu un bătrân păcătos împuţit! “All I need in this life it’s a real bitch…” Ha ha ha! 😛

„No I don’t wanna talk kiss marry or date you
(Nope)
I just want to tie you up and fucking rape you!
(Uh huh)
I’ll take you home and hide you under my bed
Cuz im a psychopathic freak, I’m fucked up in the head mommy
I don’t wanna talk kiss marry or date you
I just wanna tie you up and date rape you
Take you home and I’ll fuck you dead
Im a goddamn freak fucked up in the head
Fucked up in the head
Fucked up in the head
I’m a psycho freak fucked up in the head
That’s why I paint my face and wear red huh?
You ever wonder how it came to this?
Trying to find someone to blame for this
How the fuck did I get framed for this
What the fuck I ever do to you?
I musta seemed like a fool to you
I was just tryin to be cool to you
What the fuck am I supposed to do?
Fuck you and your attitude
Fuck you and all the fucked up things you do
Fuck you and everyone that you compare me to
It doesn’t matter cuz I found someone better than you
Flyer too, but she much more finer than you
And her ass sit up a little higher than yours
And her pussy much tighter than yours
A better rider too
Ever wonder how it came to this?
You’re the only one to blame for this
Now get lost
Now get off my dick stupid I don’t owe you shit!

I won’t be your stepping stone

Cuz I don’t need you!
You’re a fucking liar
Cant trust anyone
Public school, Sunday school, even sesame street
Huh, check it
I remember how it used to be
I remember what you said to me
And all the lies that you fed to me
You only wanted to control me
To use me, and confuse me, but you’ll see
I aint a god damn slacker or an under achiever
Im a warrior im an anarchist
Fuck authority, fuck the world, fuck you bitch!
Fuck the police, fuck the rich, fuck that pussy emo shit
Those little faggots suck so much dick, it makes me sick
(Haha)
You ever wonder how it came to this?
And youre the only one to blame for this
Now get lost, now get off my dick stupid I don’t owe you shit!

I won’t be your stepping stone

You think you’re something
How youre bringing me down
You get your cheap fucking thrills while you’re bringing me down
But the words never over till the cum hits the ground
But you’ll never hear the sound”

 


Category: Grilled Records

Related Posts

About the Author


One Response to (həd) p.e. – New World Orphans (2009)

  1. […] anul trecut la disecţia albumului „New World Orphans” că i-am remarcat pe (həd) p.e. acum zece ani cu piesa „Bartender” şi gaşca lui Jared Gomes […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *