normalitatea. un vis urât?

În fiecare an de sărbători aud îndemnul „să fim mai buni”. Nu ştiu cu ce şi de ce ar trebui să fiu mai bun în decembrie ca-n aprilie? Trece Crăciunul, trec sărbătorile şi de fiecare dată se alege praful de promisiunile solemne, la fel cum nu rămâne nimic nici din promisiunile electorale ale politicienilor după alegeri. Nici ei nu sunt mai buni sau nici noi nu suntem mai buni decât ei şi – dureros – este firesc să fie aşa.
„În ce ţară trăim?” – este întrebarea pe care am tot auzit-o din toate direcţiile zilele acestea. Se fură armament dintr-un depozit al armatei la Ciorogărla, se desfăşoară un jaf armat extrem de violent în centrul Braşovului cu răniţi şi morţi, o tonă de cocaină confiscată la intrarea în ţară în portul Agigea, un om este bătut în metroul din Bucureşti fiindcă-i sună telefonul cu imnul unei echipe de fotbal din provincie, peste 350.000 de oameni sunt condamnaţi deja la şomaj şi creşte vertiginos numărul rău platnicilor la bănci, avem profesoare şi eleve porno şi copii care se fugăresc cu bâte şi săbii în incinta şcolilor, oamenii mor pe tărgile uitată-n holurile spitalelor, iar în ceea ce priveşte Guvernul…mai bine nu zic nimic. Şi cu toate acestea ne încăpăţânăm să susţinem că suntem buni, că ne pasă, că suntem harnici şi pioşi. Că suntem mândri.
Noul stadion „Lia Manoliu” ne costă peste 135 de milioane de Euro, vine Madonna şi Moby, printre gropile din străzile Bucureştiului poţi zării cele mai scumpe şi bengoase maşini, cluburile de fiţe sunt arhipline, avem staruri şi vedete peste tot, sexy Brăilence şi Magde Ciumac, avem Elvişi, zâne şi surprize,  personalităţi şi personaje, silicoane şi termopane, miliardari de carton, reclame luminoase şi avem paşapoarte biometrice, putem pleca încotro vedem cu ochii, se găseşte cineva să spargă asfaltul, să otrăvească fântânile şi să stingă lumina.
Privesc oraşul şi văd trei lucruri: farmacii, cazinouri şi bănci. Suntem bolnavi, viciaţi şi…cu conturi în bănci? Fast-fooduri, cârciumi şi amaneturi  la tot pasul. Şi biserici. Oh da, Allah e mare!
Trăim în ţara care este creată după chipul şi asemănarea noastră.

Nu pot să-mi imaginez o lume nebună fără nebuni. Aştept încă dimineaţa în care să mă trezesc nebun şi să descopăr o lume normală în jurul meu. Dar asta depinde de fiecare din noi. Visez urât?

Plouă. Aştept primăvara.

31012009_0131012009_0231012009_0631012009_04

10 comments on “normalitatea. un vis urât?

  1. nu-i asa ca te cuprinde un dor nebun de o banalitate caldutza?…si CTP-ul vorbea aseara despre lumea ‘extraordinara’ in care traim…inconjurati de special, senzational, shoc de parca am trai intr-un veshnic spectacol (de prost gust, de cele mai multe ori)…astfel incat resimti organic nevoia unei pauze, macar, de normalitate…

  2. Cred că netlogul va avea cam soarta României…..vor dispărea toţi oamenii buni, indiferent unde şi vor rămâne dor parveniţii cu brumă de cultură şi moral dar cu sacii de bani…Apoi, când se vor sfâşia între ei……va fi un buuum.

  3. neata , care info? ca mor cautand pe aici:D , tara noastra zici, ce fel ? o tara in care in 89 s-a insalat democratia mult visata si vazuta prin cele filme la tv , fictiunea care a fost crezuta reala si drept urmare s-a copiat ca real , ca asa e in occident , fara insa a se sti ca de fapt , sunt f. multe tari in care nu se intampla asa ceva , ca sunt chestii izolate si rapid anihilate si marginalizate , ca oamenii se respecta si sunt oameni . O tara in care totul s-a dat peste cap , si credem inca in bunatatea oamenilor pt. ca in nebunia asta din jjur , mai sunt si oameni normali,care spera intr-o lume normala.

  4. pentru lemuria – CTP-ul în nebunia lui, uneori pune punctul pe “i”, are dreptate. dreptatea lui, nebunească, evident. 🙂
    cred că n-am înţeles nimic şi ce era de înţeles, s-a pierdut în…tranzlaţie şi în tranziţie.
    chiar mi-ar prinde bine o zi în care să nu văd seminţe scuipate pe jos şi la ştiri cel mai nasol lucru să fie ploaia.
    şi eu sunt nebun. ştiu.

  5. pentru adnana – cred că în definitiv Netlogul este un spaţiu de socializare şi cum am mai spus nu este nici un club literal, nici “cercul poieţilor morţi”… păcat că unii nu ştiu să socializeze nici măcar virtual.
    să ai un week-end plăcut!

  6. pentru lu – ce să mai zic? că-s nebun? am mai spus-o. că visez? am spus şi asta. că nu-mi place lumea, dar ştiu că nu o pot schimba? şi asta s-a zis deja… rămâne să bem…o bere şi să zâmbim. 🙂

  7. pentru prodan angelica – uneori prefer să nu pornesc televizorul şi să nu deschid ziarele. Politică de ştruţ ce nu duce nicăieri.

  8. Normalitatea e privita ca o chestie depasita,ca un refuz de a practica bunjee-jumping,cand doar adrenalina ne face inima sa palpite iar vegherea normalitatii e doar un prilej de a adormi furtunos in timpul programului de paza …
    O scara inversa de valori in care hainele imparatului cele noi sunt pe prima pagina si cei care nu vedem bine ar trebui sa folosim…Visine sau sa ne punem ochelari…

  9. f.c.b… adică, industria chimică (vin din urmă, laboratoarele de produse naturiste – poate de aici şi nebunia din lumea medicală… aflată între medicina alopată – care tratează bolile, şi tipurile de tratare a indivizilor, a bolnavilor, ca şi… problema multor doctori, făcuţi pe puncte şi aici – nu e obligatoriu ca din părinţi medici să iasă şi copiii la fel, dar… a fost o vreme în care… arhitecţii năşteau arhitecţi, profesorii, profesori, bancherii… vedem ce anume! clanuri profesionale în toată regula!), petrolul şi rularea banilor! din ce în ce mai subtil, mai fără miros, mai scump…

    fotografii superbe! să ai baftă 🙂

Leave a Reply to liloo Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *